Poliţia Capitalei a sporit activităţile la compartimentul protejării drepturilor consumatorilor şi traficului ilicit de mărfuri cu executarea măsurilor legale ce se impun, privind identificarea şi documentarea persoanelor implicate în scheme frauduloase de acest gen.

În cadrul măsurilor demarate de către Poliția Capitalei orientate spre prevenirea și combaterea cazurilor de comerț ilicit stradal, ofiţerii de investigare a fraudelor economice din cadrul Direcţiei de Poliţie a mun. Chişinău au documentat activitatea frauduloasă a unui bărbat în vârstă de 28 de ani. Astfel în rezultatul măsurilor special de investigație, a fost stabilit că acesta transporta și comercializa în adiacentul pieții ,,Tiraspol” , lenjerie de pat, fără acte ce ar atesta originea și proveniența legală mărfurilor.

Pe data de 18 septembrie angajații din cadrul Direcției de Poliție a mun. Chișinău au efectuat cercetări la fața locului, atât la depozitul improvizat amplasat pe str. D. Cantemir, cât și în automobilul de model ,,Mercedes”ce aparținea bărbatului și cu care erau transportate mărfurile. Valoarea estimativă a bunurilor materiale depistate și ridicate, constituie aproximativ 25000 lei.

Polițiștii continuă efectuarea măsurilor speciale de investigații în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și identificării membrilor rețelei de comerț și furnizorilor de materie primă.

Conform legislației în vigoare, persoanele găsite vinovate riscă amenzi până la 15 000 lei.

politiacapitalei.md

Comisia parlamentară care investighează frauda bancară urmează să prezinte un nou raport pe marginea furtului miliardului la mijlocul lunii octombrie. În acest raport vor fi prezentate nume noi din lista de beneficiari ai fraudei bancare. Declarația aparține deputatului Lilian Carp, membru al comisiei parlamentare și a fost făcută în platoul Jurnal TV. Potrivit lui, actualmente aceste nume sunt verificate de către comisie, precum și legăturile dintre persoanele respective cu cele trei grupuri cunoscute spațiului public: grupul Șor, grupul Filat și grupul Plahotniuc, transmite IPN.

Lilian Carp spune că din lista de beneficiari care a fost prezentată anterior de această comisie mai fac parte și alte nume pe care membrii comisiei le verifică. „Lista este mult mai mare. Noi am menționat câteva nume care sunt cunoscute spațiului public și care, de fapt, au organizat procesul de devalizare a banilor”, spune parlamentarul. Lilian Carp spune că acum se verifică conexiunea acestora cu grupurile care au fost în lista de beneficiari: grupul Șor, grupul Filat și grupul Plahotniuc. „O bună parte dintre ei nu sunt nume cunoscute opiniei publice”, a explicat deputatul. Un nou raport al comisiei urmează să fie prezentat în jurul datei de 15 octombrie.

Expertul economic Veaceslav Negruța consideră că strategia de recuperare pe care au prezentat-o procurorii în anul 2018 nu a fost nimic altceva decât „o oală în care s-au adunat toate fraudele bancare, începând de prin 2007 și până în prezent și această strategie mai mult se referea la creditele neperformante. În această strategie lipsea focusarea pe furtul miliardului”.

Potrivit lui Veaceslav Negruță, comisia care a fost creată în Parlament pentru investigarea furtului miliardului este de mare ajutor pentru întreaga societate. „Unele lucruri care au fost ascunse, au apărut. Odată cu schimbarea guvernării, am văzut și niște acțiuni ale procurorilor privind așa-zise sechestre sau blocaj pe anumite active chiar dacă acestea deja erau vândute sau cu alți proprietari în spate. Prin inacțiunea procurorilor, dar de fapt aceasta este o crimă pentru că ei au avut toată informația la dispoziție de mulți ani, dar au creat acest coridor pentru ca oamenii să plece sau să-și schimbe interesele, proprietățile, astfel creând obstacole majore pentru o investigație veritabilă și pentru a avea măcar o șansă de recuperare a fondurilor extrase din Republica Moldova”, a notat expertul.

Comentatorul politic din România Armand Goșu este de părere că această comisie parlamentară trebuie să vină din punct de vedere politic să valorizeze ceea ce s-a întâmplat și să pună presiune pe Procuratură ca aceasta să se apuce de lucru. „Ei (n.r. membrii comisiei) sunt singurii care mișcă ceva. Procuratura strălucește prin absență. Dacă nu s-ar pune presiune politică în Parlament, dacă n-ar organiza aceste conferințe de presă, dacă Alexandru Slusari (n.r. președintele comisiei) n-ar fi activ pe rețelele de socializare, nu s-ar mișca nimic și frustrarea populației ar crește și mai tare. Este extraordinar ce fac acești oameni acolo”, a declarat Armand Goșu.

ipn.md

Cea de-a XVIII-a ediție a Zilei Naționale a Vinului, organizată în zilele de 5 și 6 octombrie curent, va întruni un număr record de vinării. 68 de producători autohtoni își vor expune vinurile în centrul capitalei. La actuala ediție, vizitatorii vor avea parte de mai multe surprize, iar turiștii străini care vor sosi în țara noastră vor primi pe telefon mesajul „Bine ați venit în Moldova. Sunteți invitați la Ziua Națională a Vinului”, relatează MOLDPRES.

Pe lângă creșterea numărului de participanți, în acest an sărbătoarea va ocupa și un spațiu mai mare, de până la 25 mii de metri pătrați. Aceasta va trece dincolo de Piața Marii Adunări Naționale și va cuprinde în premieră scuarul Catedralei Mitropolitane, ajungând până la strada pietonală Eugen Doga, acolo unde va fi amenajată o scenă pe care vor evolua cei mai îndrăgiți interpreți autohtoni.

La sărbătoare, produsele vinăriilor vor fi amplasate în baza hărții regiunilor cu Indicație Geografică Protejată, iar vizitatorii vor putea achiziționa un Carnet al Degustătorului. Acesta va include informații despre vinăriile prezente la eveniment și vinurile oferite de acestea, 12 tichete pentru degustare, reduceri pentru materialele promoționale, precum și bilete pentru călătoria cu transportul public.

Startul sărbătorii va fi dat la sfârșitul acestei săptămâni de către vinăriile din țară, care își vor deschide ușile pentru oaspeți începând cu 28 septembrie și până pe 13 octombrie.

Organizatorii susțin că numărul vizitatorilor Zilei Naționale a Vinului crește de la an la an. Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Gheorghe Arpentin, a declarat astăzi la Chișinău, că turiștii care vor sosi în țara noastră în primul week-end al lunii octombrie, vor primi pe telefon mesajul „Bine ați venit în Moldova. Sunteți invitați la Ziua Națională a Vinului”. Alături de vinul moldovenesc, vizitatorii vor putea savura și din bucatele tradiționale, care vor fi oferite de 12 restaurante din țara noastră.

Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Georgeta Mincu, a declarat că în mai multe sate din țara noastră viticultura a devenit o afacere de familie, iar autoritățile vor continua să ofere sprijin în  organizarea Zilei Vinului, pentru ca Republica Moldova să rămână pe harta turistică a vinului.  

„Moldova a reușit să păstreze tradiția și să impună standarde de calitate, astfel ca astăzi să ajungă în top 10 exportatori în lume. Oriunde mergem, luăm cu noi un cadou, care este de obicei o sticlă de vin. MADRM va depune eforturi pentru a consolida fondul vitivinicol, care să păstreze cele mai vechi soiuri de viță de vie, care sunt rezistente la frig și secetă. Avem un patrimoniu vitivinicol și este important să-l păstrăm ca pe un tezaur”, a punctat ministrul.

Guvernul va examina revenirea la impozitarea progresivă.

Asta a declarat prim-ministra Maia Sandu, în contextul în care, în curând, vor fi inițiate noi negocieri cu Fondul Monetar Internațional, unde se va discuta despre lărgirea bazei fiscale prin majorarea plătitorilor de impozite. „Cei care au mai mulți bani, să plătească mai mult”, a spus șefa Executivului în cadrul emisiunii „Moldova în direct” la Moldova 1.

„Toată lumea își dorește același lucru – ca toți să plătească impozite. Am avut situații cu diverse companii cu mulți bani, dar care beneficiază de facilități fiscale. Ceea ce ne dorim e ca toată lumea să plătească impozite, fiindcă atunci o să putem să investim mai mult. O să încercăm să mergem pe impozitarea progresivă – cei care au mai mulți bani să plătească mai mult, să-i ajute pe cei cu venituri mai mici. O să examinăm revenirea la această impozitare progresivă”, a declarat Maia Sandu. În prezent, toate persoanele fizice și juridice, cu unele excepții, plătesc un impozit pe venit de 12%.

Amintim că, recent, Guvernul a elaborat noi măsuri fiscale, aprobate de Parlament, care, potrivit Ministerului Finanțelor, urmează să aducă venituri de un miliard de lei la bugetul de stat.

noi.md

Ministerul Agriculturii ar fi identificat o companie din Rusia care este gata să importe lunar din R. Moldova câte 40 de tone de mere și tot atâtea de struguri de masă. Anunțul a fost făcut de ministra Georgeta Mincu, care îi îndeamnă pe micii producători să se asocieze pentru a putea realiza exporturi.

„MADRM a găsit un cumpărător de mere și struguri din regiunea Ural și Siberia – 40 tone/lunar de fiecare: struguri Moldova, Isobella, Codreanca, mere fără preferințe. Transportarea trebuie să fie organizată de producător. Piața dispune de laboratoare ce eliberează pe baza certificatelor ANSA documentele necesare pentru realizare. Rugăm transmiterea ofertelor și încurajăm micii producători de mere și struguri de masă să se asocieze”, a scris Georgeta Mincu pe Facebook.

Anterior, producătorii de mere și struguri au declarat că întâmpină probleme la realizarea producției și sunt nevoiți să-și vândă fructele la prețuri derizorii întreprinderilor producătoare de sucuri.

tv8.md

Șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, afirmă că la Aeroportul din Chișinău existau cîteva portițe prin care se putea ieși din țară în mod clandestin, fără trecerea controlului pașapoartelor.

Declarația a fost făcută la emisiunea Cutia Neagră cu Mariana Rață de la TV8, transmite Știri.md.

Unde se aflau acele trei „portițe”?

Zona Aeroportului Vechi, unde se află și toate depozitele pentru comercianții din magazinele duty free: „Este zona de acces care nu era supravegheată de către Poliția de Frontieră, contrar prevederilor legii. Așa au fost indicațiile de la anumiți politicieni din Republica Moldova. În cazul dat eu nu știu care a fost acel politician care a dat aceste indicații”, a comentat Vasiloi.

Sala delegațiilor oficiale și VIP;

Zona pe unde trec toți cetățenii Republicii Moldova;

Așa-zisul punct de trecere „Est” care se află după fosta escadrilă militară, în apropiere de Sîngera. Vasiloi susține că aceste coridoare erau folosite nu doar de o singură persoană, ci de un grup de persoane care erau apropiate fostului regim.

Aceste zone erau supravegheate video, însă înregistrarea se păstra doar 12 zile, iar sistemul de supraveghere video era gestionat nu de către reprezentanții statului, ci de compania concesionară a Aeroportului „Avia Invest”.

noi.md/md

BERD va acorda un împrumut sindicalizat de până la 40 de milioane USD grupului Trans Oil Group, cel mai mare cumpărător și exportator de cereale și semințe oleaginoase din Moldova

Porivit unui comunicat de presă al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, decizia de a aloca acest împrumut a fost luată de Consiliul de administrație al BERD. Banca va acorda grupului de companii Trans Oil un împrumut sindicat de până la 40 de milioane de dolari pentru implementarea proiectului, cu o valoare totală de 150 de milioane de dolari. Fondurile sunt destinate asigurării finanţării necesităţilor sezoniere în capitalul de rulment al grupului de companii Trans-Oil. Finanțarea capitalului de rulment este asociată cu achiziționarea, stocarea, prelucrarea, transportul produselor agricole și vânzarea lor pentru export. Proiectul va permite Trans Oil să-și extindă exportul prin dezvoltarea de noi piețe externe, să introducă în structura de vânzări grupuri de produse cu valoare adăugată, cum ar fi uleiul de floarea soarelui organic şi de calitate înaltă, ceea ce va crește rentabilitatea şi va face grupul de companii Trans Oil mai competitiv. De asemenea, este de așteptat ca, în cadrul proiectului, un număr de furnizori locali de cereale și semințe oleaginoase vor primi certificate organice pentru produsele lor în conformitate cu standardele internaționale.

Grupul de companii Trans Oil este cel mai mare cumpărător și exportator de cereale și semințe oleaginoase din Moldova. Grupul include 19 elevatoare in întreaga țară, capabile să stocheze simultan peste 750 de mii de tone; 2 instalații de prelucrare a semințelor oleaginoase, în nord - la Bălți, care este o instalație multifuncțională (prelucrare de soia și floarea soarelui, precum și rafinare și ambalare de ulei) și în sud, în Ceadâr-Lunga, cu o capacitate de producție de 1200 tone și, respective, 400 de tone de floarea soarelui pe zi; două terminale de cereale și un terminal pentru ulei de floarea soarelui în portul Giurgiulești; precum și o serie de întreprinderi agricole, de transport, de infrastructură, inclusiv în Ucraina, un parc propriu de vagoane modern, precum şi un parc modern pentru transport de marfă.

Trans-Oil Group este cel mai mare exportator de floarea soarelui și semințe de grâu din Moldova, cel mai mare producător de ulei vegetal și ulei vegetal rafinat din sticle cu o cotă de piață de 80% și 90%. Grupul de companii Trans-Oil este inclus în lista celor mai mari 20 de holdinguri agricole din bazinul Mării Negre și este cea mai mare companie agricolă din Moldova. În ultimii 5 ani, grupul de companii Trans-Oil a investit peste 65 de milioane de dolari în dezvoltarea afacerilor. Au fost achiziţionate terminale portuare din Ucraina, a fost construit un al doilea terminal în portul Giurgiulești, precum și o conexiune pneumatică modernă între cele două terminale, hala de producție de ulei a fost complet actualizat, ceea ce a crescut nu numai productivitatea, ci și calitatea produselor.

InfoMarket

Siegfried Mureșan propune ca 50% din viitoarele fonduri UE pentru Republica Moldova să meargă spre conectivitatea energetică pentru a reduce dependența de Federația Rusă.

„Uniunea Europeană a alocat 740 de milioane de euro fonduri nerambursabile pentru Republica Moldova în perioada 2014-2020. În timpul vizitelor mele în Republica Moldova, am văzut că acești bani au fost folosiți pentru a construi centrale termice pe bază de biomasă în școli, pentru a moderniza transportul public sau pentru reabilitarea drumurilor publice. 25% din acești bani au fost alocați către conectivitate energetică și de transport, pentru a reduce dependența energetică de Federația Rusă.

Eurodeputatul PNL consideră că este nevoie de mai mult și propune ca 50% din banii alocați pentru Republica Moldova în viitorul exercițiu financiar (2021-2027) să meargă către conectivitatea energetică și de transport. „Astfel, vom putea reduce și mai mult dependența energetică a Republicii Moldova de Federația Rusă. De asemenea, vom cere creșterea alocărilor totale către Moldova în viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2021-2027”, a declarat Siegfried Mureșan, într-o conferință privind Parteneriatul Estic găzduită de Parlamentul European.

Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova, atrăgând 70% din exporturile vecinului de la est și este un important finanțator, a punctat europarlamentarul. „Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova cu fonduri europene nerambursabile și servește ca principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești. 70% din exporturile din Republica Moldova merg către Uniunea Europeană”, a explicat Mureșan.

UE a deblocat ajutorul financiar pentru Republica Moldova după instalarea unui nou guvern, în contextul în care finanțarea fusese suspendată pe fondul încălcărilor statului de drept constatate în ultimii ani, în timpul guvernării Partidului Democrat al liderului oligarh Vladimir Plahotniuc.

euractiv.ro

Vânzările de zahăr sunt afectate de costurile de producție ridicate, contrabanda realizată prin Transnistria și comerțul în bază de patente

Până la mijlocul campaniei de recoltare din 2019, culturile de sfeclă de zahăr vor fi recoltate de pe o suprafață de aproximativ 16 mii de hectare. Conform prognozelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale (MADRM), anul acesta pot fi obținute aproximativ 650 de mii de tone de sfeclă de zahăr din suprafața totală indicată a plantațiilor de sfeclă, cu un randament mediu estimat de 40,6 t / ha, din care se vor produce aproximativ 84 de mii de tone de zahăr. Față de anul trecut, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr a scăzut cu 6 mii ha (27%), iar producția de zahăr - cu 7,4 mii tone (8%).

Conform Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM), din suprafața totală indicată sub sfeclă de zahăr, aproximativ 9 mii ha de plantații de sfeclă sunt situate în zonele de materii prime ale fabricilor (din Drochia și Fălești) Südzucker Moldova. Respectiv, aproximativ 7 mii de hectare de sfeclă de zahăr au fost contractate de Moldova Zahăr (Cupcini), comunică mybusiness.md.

Potrivit experților, până în prezent, starea plantațiilor de sfeclă este în general satisfăcătoare. Doar în anumite zone, în special în raionul Fălești, pe câmpurile întreprinderilor agricole individuale (nu mai mult de 10% din culturi), se observă simptome ale răspândirii bolilor, culturile rădăcinoase fiind afectate de putregaiul negru. Cu toate acestea, în anul curent, cel puțin până la acest moment, amploarea acestei probleme este cu mult mai mică, comparabil cu anul trecut.

În 2018, pierderile de pe anumite câmpuri, suferite din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, au condus la faptul că sfecla de zahăr a fost recoltată numai de pe 19 mii de hectare, din totalul de 22 de mii de hectare semănate. Din cauza calității extrem de scăzute a sfeclei de zahăr și a nivelului ridicat al pierderilor acesteia, randamentul mediu a fost de 37,3 t / ha. Drept urmare, unele întreprinderi agricole care nu au reușit să obțină rentabilitatea sfeclei de zahăr au refuzat să o crească în anul curent.

Potrivit reprezentanților companiilor producătoare de zahăr, dinamica negativă a producției în industrie se datorează mai multor motive de nivel paneuropean și național. Așadar, din cauza eliminării cotelor pentru producția de zahăr în Uniunea Europeană, în ultimii ani, pe piața europeană există o ofertă în exces a acestui produs și o reducere semnificativă a prețurilor. Acest lucru a condus la o reducere a ofertei de zahăr din Moldova în cadrul cotelor euro preferențiale. Mai mult, din cauza lipsei subvențiilor țintite și a celui mai mare preț pentru sfecla de zahăr din Moldova (în comparație cu alte țări din regiune), competitivitatea zahărului intern pe piața europeană este foarte problematică.

În plus, după cum au menționat reprezentanții companiilor producătoare de zahăr în cadrul unei reuniuni recente la MADRM, întreprinderile interne de profil se confruntă, de asemenea, cu mari dificultăți în ceea ce privește vânzarea zahărului din sfeclă pe piața internă, unde trebuie să „concureze” cu contrabandiști și comercianți de zahăr care activează în bază de patente. Conform estimărilor experților, în ultimul an, zece mii de tone de zahăr de contrabandă au intrat pe piața din Moldova. Cota sa principală este vândută cu ridicata și cu amănuntul de către deținătorii de patente comerciale. Participanții la ședință au convenit că vânzarea produselor alimentare pe baza unei patente este permisă numai dacă vânzătorul este producătorul acestora.

Redacția www.noi.md a intrat în posesia unor detalii referitor la fuga în grabă a lui Plahotniuc din țară.

În mijlocul zilei de 14 iunie oficiul PDM de pe strada Armenească a fost vizitat de Ambasadorul SUA, Derek J. Hogan, care a stat cel mult 9 minute, ținînd cont de timpul necesar pentru a ieși din mașină, a urca în biroul lui Plahotniuc, a ieși din biroul lui Plahotniuc și a urca în mașină. Reieșind din aceste lucruri, discuția lor a durat cel mult 3 minute. Ce oare a aflat Plahotniuc dacă el, drept urmare, a părăsit în grabă oficiul, și-a luat lucrurile și în aceeași zi a plecat din țară, fără să-și ia rămas bun de la mama sa bolnavă, rudele și colegii de partid?

Potrivit noi.md, Plahotniuc ar fi obținut informația privind sosirea în țară a mai multor grupuri de forțe speciale ale unuia din state străine care aveau ca obiectiv arestarea sau lichidarea lui. Adică, Plahotniuc s-ar fi speriat pentru viața sa și a plecat în grabă acolo unde nu poate fi găsit? Se pune întrebarea: cît de reală a fost această operațiune? Experții noștri consideră că este practic imposibil ca serviciile speciale chiar și ale celui mai puternic stat să realizeze o astfel de operațiune pe teritoriul unui stat străin în raport cu o persoană care este păzită de zeci (dar, posibil, și de sute) de specialiști înarmați și dotați cu tehnică performantă.

„Marelui guvernator” al nostru pur și simplu i s-a făcut frică, el nici nu a încercat să aprecieze cît de real este pericolul. Plahotniuc a abandonat totul: țara, colegii de partid, prietenii și rudele, inclusiv pe cei, în fața cărora avea obligații materiale. Posibil că anume evadarea lui Plahotniuc – a omului care avea angajamente financiare mari față de Iurie Luncașu, au servit drept un factor semnificativ în sinuciderea sa.

La 14 iunie, între orele 17.00 și 18.00, Plahotniuc a traversat cu automobilul Mercedes, fără a fi supus unui control, frontiera cu Transnistria pe podul peste Nistru în regiunea satului Bîcioc, fiind așteptat de reprezentanții serviciilor speciale transnistrene, precum și de un grup din Ucraina în frunte cu șeful gărzii personale a lui Poroșenko – prieten apropiat și partener al lui Plahotniuc. În același mod, fără a fi supus vreunui control, el a traversat frontiera cu Ucraina. Pe drum Mercedesul lui Plahotniuc s-a defectat și el s-a mutat într-un microbuz de același model. Aproape de miezul nopții Plahotniuc împreună cu persoanele care l-au însoțit a urcat la bordul unei curse charter și a zburat noaptea în Miami, acolo unde Plahotniuc se află pînă în ziua de astăzi, locuind într-o vilă mare pe malul oceanului.

Întreaga operațiune a fost realizată cu sprijinul serviciilor speciale ale SUA, stat care i-a oferit lui Plahotniuc anumite garanții. Dacă i-a fost garantată doar viața sau SUA i-au oferit lui Plahotniuc garanții că nu va fi persecutat de alte state, inclusiv Republica Moldova, va arăta timpul.

noi.md/md