În ianuarie-mai 2019 exporturile de mărfuri au totalizat 1159,3 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2018 cu 5,3%
Potrivit Biroului Naţional de Statistică, exporturile de mărfuri autohtone au constituit 816,0 mil. dolari SUA (70,4% din total exporturi), fiind în creștere cu 9,6% față de ianuarie-mai 2018, care a contribuit la majorarea pe total exporturi cu 6,5%.Reexporturile de mărfuri străine au însumat 343,3 mil. dolari SUA (29,6% din total exporturi), sau cu 3,5% mai puțin comparativ cu ianuarie-mai 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, seturi de fișe pentru bujiile de aprindere și alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare și transformatoare electrice, genți, articole de buzunar din piele și din materiale textile, nuci decojite, scaune, părți de scaune, jucării, volane, coloane și cutii de direcție pentru autovehicule) au deținut 21,5% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin sau de tescovină de struguri, whisky, gin, votcă, lichioruri, bere, motorină, țesături și materiale tricotate sau croșetate, uleiuri esențiale, preparate pentru toaleta, produse pentru înfrumusețare, articole de transport sau de ambalare din materiale plastice și din lemn, autoturisme, mobilier) - 8,1%. Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 742,2 mil. dolari SUA (cu 0,6% mai puțin, față de ianuarie-mai 2018), deținând o cotă de 64,0% în total exporturi (67,8% - în ianuarie-mai 2018). Țările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 14,7% (în ianuarie-mai 2018 - 16,1%), ce corespunde unei valori de 170,3 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste țări s-au micșorat cu 4,0%,comparativ cu ianuarie-mai 2018.
Cea mai mare mină de diamante din lume SE ÎNCHIDE!
Cea mai mare mină de diamante din lume, renumită în special pentru diamantele sale de culoare roz, este închisă de grupul minier Rio Tinto Group după aproape patru decenii de funcţionare, iar rivalii din Rusia şi Canada speră că această decizie va relansa o industrie cu probleme, transmite Bloomberg.
Mina Argyle din vestul Australiei a transformat sectorul diamantelor începând din 1983 când a început să furnizeze diamante atât pentru segmentul premium cât şi pentru celălalt capăt al pieţei. RBC Capital Markets şi Panmure Gordon se numără printre analiştii care susţin că închiderea acestei mine ar putea relansa preţurile la diamante, care sunt în scădere după 2011.
Producţia la mina Argyle, amplasată la aproximativ 2.600 de kilometri nord-est de capitala statului Perth, este programată să se încheie înainte de finalul anului 2020, după ce va epuiza oferta de diamante viabile economic, a declarat vineri Arnaud Soirat, responsabil pentru cupru şi diamante la Rio Tinto Group.
“Va fi o cantitate semnificativă de ofertă care va ieşi de pe piaţă. La finele lui 2020 vom opri operaţiunile şi vom începe lucrările de reabilitare a zonei”, a spus Arnaud Soirat.
Mina Argyle este renumită pentru că furnizează aproximativ 90% din diamantele de culoare roz ale lumii, renumite pentru preţurile ridicate la care se vând. De exemplu, în luna aprilie 2017, casa de licitaţii Sotheby’s a vândut un diamant de culoare roz de 59,6 carate pentru 71 milioane de dolari.
Însă, deşi atrag cea mai mare atenţie, diamantele de culoare roz reprezintă mai puţin de 0,01% din producţia totală de diamante realizată la mina Argyle. Peste trei sferturi din producţia acestei mine est compusă din diamante brune de calitate mai scăzută, iar analiştii estimează că producţia totală a minei se vinde la un preţ mediu de 15-25 dolari pentru un carat, faţă de un preţ mediu de 171 dolari per carat la care s-au vândut anul trecut diamantele produse de rivalul De Beers.
Afluenţa de diamantate mici şi ieftine a erodat profiturile pentru fiecare companie minieră şi a făcut din ce în ce mai dificil pentru cei care taie, şlefuiesc şi tranzacţionează diamante să facă profit. În luna decembrie, unii dintre clienţii Rio Tinto Group au refuzat să cumpere diamantele ieftine în timp ce De Beers a fost forţat să reducă unele preţuri şi să ofere concesiuni cumpărătorilor.
Însă, în condiţiile în care apetitul consumatorilor pentru diamante este stabil, iar o serie de mine importante precum Argyle sunt programate să se închidă, analiştii estimează că modificarea raportului dintre cerere şi ofertă ar trebui să conducă la creşterea preţurilor. Grupul rus Alrosa PJSC, cel mai mare producător mondial de diamante, estimează că o producţie globală de 21 milioane carate, inclusiv 14 milioane de carate pe an de la Argyle, ar urma să iasă de pe piaţă până în 2023, un volum care va fi doar parţial compensat de deschiderea de mine. În aceste condiţii, Alrosa prognozează că deficitul dintre cererea anuală şi oferta de diamante ar putea să fie unul cuprins între 11 şi 35 milioane de carate în 2023.
“În ceea ce priveşte diamantele de culoare roz, impactul închiderii minei Argyle va fi şi mai dramatic”, subliniază Arnaud Soirat. Producătorul estimează că în mina Argyle ar mai exista de extras doar aproximativ 150 de diamante roz de o calitate suficientă pentru a putea fi oferite la licitaţia sa anuală.
Preţurile la diamantele roz au crescut de patru ori în ultimii zece ani, iar cumpărătorii “încep să conştientizeze care va fi impactul potenţial pe care îl va avea închiderea minei Argyle asupra creşterii preţurilor”, a declarat Frauke Bolten-Boshammer, proprietarul unei companii care vinde diamante din 1990.
O companie trebuie să înlăture un panou publicitar și să aducă scuze publice pentru că a promovat un mesaj sexist
O companie a ajuns în vizorul Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității pentru că a promovat produse de încălțăminte prin publicitate sexistă.
Consiliul a dispus printr-o decizie ca agentul economic să înlăture panourile publicitare amplasate la intrarea în magazine și să aducă scuze publice în legătură cu faptul amplasării publicității cu caracter sexist.
Decizia a fost aprobată în urma unei plângeri în care a fost invocată o faptă de discriminare sub formă de hărțuire, manifestată prin producerea și distribuirea publicității care lezează demnitatea umană. Panoul publicitar ilustra o poză în care erau prezentate picioarele dezgolite ale unei femei, alături de un slogan cu aluzii sexuale.
Potrivit Consiliului, expunerea unor părți ale corpului feminin (picioarele) într-o ipostază provocatoare face aluzie la fantezii sau dorințe sexuale și urmărește scopul de a atrage clienți. Astfel, a fost stabilit faptul hărțuirii prin plasarea în spațiul public a panourilor publicitare, care prezintă femeia într-o ipostază umilitoare.
Compania are la dispoziție 10 zile pentru a comunica instituției măsurile întreprinse. Decizia Consiliului este cu drept de atac în instanța de contencios administrative.
Publicitatea sexistă este interzisă prin lege, conform prevederilor art. 111 alin. (2) din Legea cu privire la publicitate. Potrivit legii, se consideră sexistă publicitatea care prezintă femeia sau bărbatul drept obiect sexual, în situații umilitoare ce ofensează demnitatea umană sau care promovează stereotipuri discriminatorii susținătoare ale percepției că femeia este o ființă slabă, vulnerabilă și dependentă, având o poziție socială inferioară.
Cinci troleibuze noi se asamblează la Chișinău. Au prize USB pentru călători
Cinci troleibuze noi sunt asamblate în atelierul Regiei Transport Electric Chișinău. Costul unui troleibuz este de 160 de mii de euro. Unitățile sunt dotate cu sisteme de aer condiționat, camere de supraveghere în interior și prize USB pentru călători, transmite IPN.
Într-un comunicat de presă al Primăriei municipiului Chișinău, se spune că noile unități sunt primele din lotul de 17 troleibuze planificate să fie achiziționate în acest an de la uzina Belkommunmash din Minsk.
Zece sunt de timp standard, cinci – cu propulsie autonomă și două – articulate. Troleibuzele articulate urmează să fie livrate în luna septembrie. Acestea sunt prevăzute pentru a răspunde cererii de a transporta mai mulți călători în orele de vârf.
În 2019, pentru achiziționarea de troleibuze noi, în bugetul municipal au fost prevăzuți 72 de milioane de lei.
ipn.md
Motive pentru care 30 000 de moldoveni accesează zilnic Rabota.md
Cea mai mare platformă de anunțuri cu oferte de locuri de muncă din Republica Moldova a fost lansată acum aproximativ 15 ani. În tot acest timp de serviciile ei au beneficiat milioane de oameni, atît angajatori, cît și cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Dar din ce motiv este atît de solicitată această platformă?
Rabota.md este pe bună dreptate cea mai populară platformă de recrutare din țara noastră, depășind cu mult celelalte resurse specializate.
- Mereu tindem la mai mult. Pe platformă sunt deja înregistrați 1 000 de clienți VIP, aplicația Play Market a fost descărcată de peste 50 000 de ori, iar pagina web www.rabota.md este una din cele mai accesate din țară.
- Ne perfecționăm continuu. Doar anul acesta am lansat șase rubrici noi, am inaugurat un blog umoristic și, alături de „Grafit”, am ponit proiectul „Acasă e mai bine”.
- Avem cel mai bun sistem de căutare a ofertelor de locuri de muncă. E suficient doar să te înregistrezi pe pagina web, să completezi CV-ul și să-l expediezi la adresele din anunțurile care ți-au trezit interesul. Totodată CV-ul tău, încărcat pe platformă, ar putea fi văzut de potențiali angajatori. În acest sens se poate utiliza și aplicația Rabota.md pentru Android.
- Avem cel mai bun sistem de căutare a personalului. E suficient doar să vă postați anunțul pe pagina web și candidații vă vor contacta singuri. Totodată puteți deveni client VIP obținînd acces la baza de date cu peste 100 000 de CV-uri.
Scopul nostru, crezul nostru și motivația noastră e să-i ajutăm pe oameni să-și găsească locul de muncă la care visează aici, acasă. Suntem deschiși spre colaborare și mereu în căutarea unor noi modalități de a face cît mai scurtă distanța dintre angajator și angajat. Astfel, de curînd am lansat mai multe rubrici noi, ca răspuns la cele mai actuale cerințe ale pieței muncii:
- „Joburi pentru studenți”;
- „Lucru de vară”;
- „Freelance, muncă la domiciliu”;
- „Lucru pentru pensionari”;
- „Lucru pentru persoanele cu dezabilități”.
Rabota.md are oferte de munca în Moldova pentru fiecare. Suntem cei, care vă vor ajuta să găsiți rapid și sigur un loc de muncă potrivit pregătirii Dvs. profesionale sau un job dintr-un cu totul alt domeniu. Nu e un vis – e realitate!
BNM taie din elanul consumului populaţiei
Băncile continuă să atragă depozite de la populaţie, însă soldul de credite acordat este sub nivelul economiilor. Mai ales după ce luna trecută BNM a majorat ratele de politică monetară. Acest lucru a avut loc pe fundalul temperării consumului, dar şi scumpirii monedei naţionale pentru impulsionarea economisirii.
Băncile continuă sa fie profitabile şi bine capitalizate, având totodată suficiente resurse pentru a susţine extinderea activităţii de creditare. După o creştere susţinută în primele 5 luni ale anului, extinderea creditării s-ar putea tempera după ultima decizie de politică monetară care urmăreşte printre altele creşterea ratei de bază până la nivelul de 7% şi ajustarea cu 3 puncte procentuale a normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă pentru a descuraja intermedierea în valută.
După o creştere accelerată a consumului înregistrată pe parcursul anului 2018, dar şi în primele două trimestre ale anului 2019, s-a înregistrat o creştere a inflaţiei. Acest lucru s-a întâmplat pe fundalul creşterii importurilor. Reducerile fiscale, majorările salariale şi creşterea remitenţelor au susţinut o creştere reală a venitului disponibil, ceea ce a dus la creşterea consumului. Datele BNS arată un avans al consumului final al gospodăriilor populaţiei (+1,6%), cu o pondere de 87,0% la formarea PIB şi o majorare a volumului cu 1,7% în primul trimestru al anului 2019.
Totodată, aprecierea reală a monedei naţionale şi creşterea cererii interne au contribuit la creşterea importurilor de materie primă necesară pentru aprovizionarea sectorului de afaceri şi produse destinate consumului populaţiei.
După traiectoria descendentă din primele trei trimestre, spre finele anului 2018, rata anuală a consumului gospodăriilor populaţiei a înregistrat o accelerare semnificativă. În acest fel, ritmul anual de creştere a consumului final al gospodăriilor populaţiei a înregistrat un nivel de 5,5 la sută, fiind cu 3,2 p.p. superior celui din trimestrul III 2018. Dinamica respectivă a consumului populaţiei a fost generată de creşterea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor cu 6,5 la sută şi de majorarea cheltuielilor pentru procurarea serviciilor cu 2,2 la sută. La nivel agregat se atestă un exces de resurse pe termen scurt, circa 53% din active fiind reprezentate de active lichide (VMS, rezerve obligatorii, Certificate ale BNM) şi doar 44% – de credite. De cealaltă parte, la nivel individual pentru băncile mari este caracteristic un nivel ridicat al lichidităţii pe termen scurt în detrimentul celei pe termen lung, în timp ce pentru băncile mici situaţia este una opusă.
Consumul populaţiei este susţinut şi de accesibilitatea creditelor de consum acordate populaţiei. Dobânzile sunt relativ mici, iar acordarea lor a devenit mult mai simplă.
“Deşi Republica Moldova înregistrează o creştere a volumului de credite, totuşi, raportat la PIB, acest indicator este foarte mic şi reprezintă doar 22,5%. Cel mai ridicat indicator a fost în anul 2014 când ponderea creditelor raportate la PIB a atins cota de 40%.
Nivelul redus al creditelor raportat la PIB o constituie incapacitatea economiei de a asimila banii. Astfel, este pusă o presiune fără precedent pe sistemul bancar şi se manifestă prin volumul depozitelor raportat la credite. În prezent, surplusul de bani este de 28,3 miliarde de lei. Până în anul 2014, raportul credite depozite era similar or, după jaful bancar, volumul depozitelor l-a depăşit pe cel al creditelor. În rezultat, BNM este nevoită să sterilizeze 42,5% din banii băncilor”, a spus expertul economic Veaceslav Ioniţă în cadrul emisiunii “15 minute de realism economic”.
Potrivit economistului, băncile au început să recupereze piaţa de la sectorul de microfinanţare. Pe toată perioada, începând cu anul 2014, volumul de credite oferit de bănci a scăzut continuu în timp ce cele oferite de sectorul nebancar a crescut. Dacă la sfârşitul anului 2013 soldul creditelor era 42,2 miliarde de lei, atunci în 2017 el a ajuns la 33,5 miliarde lei. Cât priveşte împrumuturile oferite de sectorul nebancar, dacă în 2013 împrumuturile acordate însumau 3,4 miliarde de lei, atunci la sfârşitul anului 2018, cifra a ajuns la 9,1 miliarde de lei. Pe toată această perioadă companiile de microfinanţare au reuşit să dea la o parte băncile. Explicaţia este că băncile erau concentrate pe companii, iar companiile de microfinanţare s-au reorientat spre persoanele fizice. În prezent, asistăm la recucerirea persoanelor fizice de către bănci. Vom ajunge foarte curând în perioada în care fiecare al doilea leu dat va fi acordat persoanelor fizice.
Ca urmare a concentrării băncilor şi companiilor de microfinanţare pe persoanele fizice, apare indicatorul de îndatorare, care este la un nivel destul de jos comparativ cu statele din regiune. În primele cinci luni, persoanele fizice s-au împrumutat cu 1,5 miliarde de lei şi au ajuns la o cotă de 19 miliarde de lei, iar la sfârşitul anului va fi înregistrat un record de cel puţin 21 miliarde de lei de două ori mai mult faţă de acum trei.
În acelaşi timp, consumul mai mare al populaţiei a fost stimulat şi de remitenţe, care au intrat pe un trend descendent. Acestea au o pondere de 15% din totalul veniturilor populaţiei. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în luna mai 2019, prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 108,35 mil. USD (în scădere cu 14,2% comparativ cu mai 2018).
Conform provenienţei geografice, transferurile în favoarea persoanelor fizice provin din următoarele trei zone: din UE – o pondere de 47,2%, din CSI – o pondere de 21,7% şi din restul lumii – o pondere de 31,1%.
În distribuţia pe state a provenienţei transferurilor în favoarea persoanelor fizice, transferurile din Rusia au o pondere de 20,7% (22,47 mil. USD) din total (în scădere cu 7,2 puncte procentuale comparativ cu mai 2018). Federaţia Rusă este urmată de Israel – 18,1% (19,63 mil. USD), de Italia – 12,9 la sută (13,95 mil. USD), SUA – 8,1% (8,76 mil. USD), Germania – 8,0% (8,65 mil. USD).
Ultimele date statistice disponibile arată că cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei au constituit, în medie, pentru o persoană 2407,9 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 7,0%. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 3,9% mai mult în anul 2018 comparativ cu 2017.
Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată necesarului de consum alimentar – 43,8%. Pentru întreţinerea locuinţei, o persoană a alocat în medie 18,2% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (5,1%), comunicaţii (4,6%), transport (4,0%), dotarea locuinţei (3,8%), învăţământ (0,5%). Deoarece populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum ale acestei categorii de populaţie sunt cu 800,5 lei sau de 1,4 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural.
În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 41,2% din cheltuielile lunare de consum, iar în mediul rural – 46,6%. Pentru populaţia urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: întreţinerea locuinţei (18,5% faţă de 17,9% în mediul rural), servicii de comunicaţii (4,8% faţă de 4,4%), transport (4,6% faţă de 3,4%), hoteluri, restaurante şi cafenele (3,1% faţă de 0,5%) şi pentru servicii de agrement (2,2% faţă de 0,7%). Totodată, pentru populaţia rurală o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: îmbrăcăminte, încălţăminte (11,4% faţă de 10,0%) şi dotarea locuinţei (4,1% faţă de 3,5%)
Victor Ursu
Mai mulți comercianți au fost sancționați de Fisc
Inspectorii Serviciului Fiscal de Stat (SFS) au aplicat sancțiuni în sumă totală de circa jumătate de milion de lei pentru vânzarea produselor în mediul online în urma practicării activității ilicite de întreprinzător, transmite MOLDPRES.
Sancțiunile au fost aplicate după ce în prima jumătate a anului, inspectorii fiscali au identificat peste 450 de anunțuri plasate pe portaluri de anunțuri și rețele de socializare privind vânzarea produselor care se prezumă a fi comercializate din activitate ilicită de întreprinzător.
În aceste cazuri, inspectorii au întocmit 157 de procese verbale cu privire la contravenție aferent desfășurării activității de întreprinzător fără înregistrare la organele competente.
În mediul online sunt puse în vânzare produse de patiserie, iar SFS a atenționat că și acest gen de activitate este unul cu risc sporit de încălcare a legislației. În acest context, fiscul a anunțat că va desfășura controale în domeniul comerțului online de produse de patiserie. Instituția a îndemnat producătorii din domeniu să dețină acte de proveniență și să aplice echipamente de casă și control la încasarea plăților în numerar. Totodată, consumatorii sunt atenționați să solicite certificatul de conformitate și bonul de casă.
Procesul de impozitare va fi revizuit la modus serios - Maia Sandu
Prim-ministrul Maia Sandu a declarat că Guvernul intenţionează că revizuiască procesul de impozitare în Moldova. Potrivit agenţiei INFOTAG, miercuri, la o conferință de presă comună cu șeful Misiunii FMI, Ruben Atoyan, ea a menţionat că „modificările în legislaţia fiscală, realizate de guvernarea precedentă (impozitul unic, amnistia fiscală) au condus la scăderea impozitării persoanelor cu venituri mari și au sporit povara pentru cetățenii cu venituri mici”.„Noi vom proceda invers. Guvernul va insista ca toți cetățenii cu venituri mari să plătească regulat impozitele și ne vom strădui să reducem povara fiscală pentru persoanele vulnerabile”, a spus Sandu.
La rândul său, Atoyan a menționat că „principala problemă pentru politica fiscală a Republicii Moldova este numărul mare de posibilităţi de evaziune fiscală”.
„Prin urmare, Guvernul trebuie să se concentreze în primul rând nu pe creșterea cuantumului, ci pe faptul ca toate categoriile de cetățeni să plătească taxele în mod stabil”, a spus el.
Referindu-se la problema majorării tarifelor de către ANRE, Atoyan a menționat că „Moldova trebuie să urmeze metodologia de profil conform programului FMI, care se bazează pe cele mai bune practici și pe pași consecvenți.
„Acest sistem trebuia introdus la începutul anului, astfel că majorarea tarifului nu ar fi fost un pas atât de dramatic”, a spus el.
Data începerii utilizării obligatorii a facturii electronice fiscale (e-Factura) în domeniul achizițiilor publice va fi amânată de la 1 iulie 2019 până la 1 iulie 2020
Proiectul de modificare a Codului Fiscal a fost susținuts de Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe.Câte întreprinderi avem în țară
În perioada 5 iunie – 8 iulie curent în țara noastră au fost create 390 de întreprinderi noi, potrivit datelor din Registrul de stat al întreprinderilor înregistrate în Republica Moldova. Astfel, la situația din 8 iulie curent în Registru erau incluse 233156 entități.
Totodată, în luna iunie erau înregistrate 232765 întreprinderi, cu 436 mai multe decât numărul întreprinderilor înregistrate în luna mai, când erau 232329.
În același timp, în luna iulie anul 2018, în Registru erau incluse 227866 întreprinderi, iar în aceeași perioadă din 2017 – 220519. Astfel, numărul întreprinderilor a sporit cu 5290 față de iulie 2018 și, respectiv, cu 12 637 față de luna iulie 2017.
