Republica Moldova va beneficia de un suport bugetar suplimentar de 3 milioane de dolari, ca urmare a modificării Acordului de Finanțare între Republica Moldova și Asociația Internațională de Dezvoltare și a Acordului de Împrumut între Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care sprijină reforma Guvernului de la Chișinău, în administrarea fiscală. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat de Parlament în două lecturi, transmite IPN.

Ministerul Finanțelor precizează într-un comunicat de presă că a fost luată decizia de restructurare a proiectului prin amendarea acordurilor. Prin prisma amendamentelor care au fost semnate pe 2 august, la Chișinău, componentele proiectului se restructurează prin revizuirea sumelor acordate realizării fiecărei componente a proiectului și prin introducerea unei noi componente. Este vorba de finanțarea în bază de rezultate – responsabilă de realizarea acțiunilor pentru a susține politicile fiscale, reforma administrării fiscale și dezvoltarea operațională a acesteia, fără a impacta aranjamentele de management financiar al proiectului negociate anterior.

„Este important de menționat că pe parcursul anilor 2017-2019, Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat au reușit realizarea acțiunilor propuse prin prisma competenței respective, ca urmare a beneficierii de asistență tehnică oferită de partenerii externi, ceea ce a făcut posibilă economisirea resurselor financiare în sumă de circa 3 milioane de dolari și respectiv, redistribuirea acestora ca suport bugetar”, a declarat ministrul finanțelor, Natalia Gavrilița, de la tribuna Parlamentului.

Amendamentele propuse au ca obiectiv sporirea performanței proiectului și asigurarea obiectivelor de dezvoltare, precum și a alinia mai bine proiectul la activitățile curente de modernizare fiscală a Serviciului Fiscal de Stat, inclusiv prin modernizarea infrastructurii sistemului IT al instituției. Astfel, va fi acordat suport pentru achiziția și instalarea unui sistem integrat de administrare fiscală, inclusiv furnizarea de hardware și software relevante și organizarea instruirilor, instrumente de raportare managerială și gestionare a documentelor.

Acordul de finanțare între Moldova și AID și Acordul de Împrumut între Moldova și BIRD au intrat în vigoare la 16 decembrie 2016 și reprezintă tratate care sprijină programul de reformă al Guvernului prin finanțarea proiectului de modernizare a administrării fiscale. Acordul de finanțare cu AID prevede contractarea unui împrumut în sumă de 5,3 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), iar Acordul de împrumut cu BIRD –12,58 milioane de dolari.

ipn.md

Proprietarii care vor să-și consolideze terenurile, dar pe teritoriul acestora sunt drumuri care servesc activității agricole, drumuri prelucrate în scop agricol dar netransferate în natură, precum și de fâșii forestiere proiectate, dar neplantate, le vor putea cumpăra de la APL-uri care sunt proprietari de aceste drumuri. O decizie în acest sens a fost adoptată de deputații din Parlament în două lecturi, transmite IPN.

Potrivit autorului proiectului, Radu Mudreac, deputat din partea Partidului Socialiștilor, vânzarea-cumpărarea se va efectua la cererea proprietarului terenului supus consolidării, în condițiile în care proprietarul acestor terenuri este una și aceeași persoană și dacă nu se vor afecta procesele tehnologice de prelucrare a terenurilor adiacente.

În proiect se menționează că, prețul normativ al terenurilor cu destinație agricolă, loturilor de pământ de pe lângă casă și al loturilor pomicole se calculează reieșind din cuantumul de 621,05 lei pentru o unitate de grad-hectar. Pentru alte terenuri, cum ar fi cele destinate construcțiilor (finalizate și nefinalizate), inclusiv a terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, terenurilor întreprinderilor private, prețul normativ se calculează reieșind din cuantumul de 19873,34 lei pentru o unitate de grad-hectar.

Potrivit lui Radu Mudreac, legislația prevede că unitățile administrativ-teritoriale pot înstrăina prin vânzare-cumpărare doar terenurile ce țin de domeniul privat al satului sau orașului la preț normativ, prin concurs sau la licitație. Însă, nu specifică clar cum se vor înstrăina drumurile tehnologice din interiorul câmpului, care servesc sau urmează să servească activitățile agricole. „In situația în care o persoană a devenit proprietar a tuturor terenurilor din cadrul unui câmp sau a unei porțiuni din acest câmp, este imperios ca această persoană, în scopul consolidării, să privatizeze prin vânzare-cumpărare și drumurile tehnologice din interiorul câmpului”, a spus deputatul.

Potrivit lui, astfel este evident că drumurile în cauză nu pot fi scoase la licitație, deoarece nimeni în afară de inițiatorul procesului de consolidare nu mai are niciun interes, cu excepția unui interes obscur, de a procura terenurile ocupate de drumurile menționate. Totodată, el spune că e necesar să nu fie afectate procesele tehnologice de prelucrare a terenurilor adiacente ale altor proprietari.

ipn.md

Republica Moldova va primi circa 1,5 milioane de dolari pentru combaterea degradării terenurilor. Banii sunt oferiţi de către Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură de la Roma, iar proiectul ar putea demara la începutul anului 2020, relatează Radio Moldova Actualităţi.

Potrivit Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, proiectul urmăreşte asigurarea unei gestionări eficiente a terenurilor agricole, astfel încât acestea să ofere servicii ecosistemice esenţiale pentru mijloacele de trai ale populaţiei, pentru dezvoltarea locală şi naţională şi pentru sustenabilitatea mediului.

Activităţile preconizate includ şi introducerea unor practici inovative de agricultură inteligentă pentru climă şi gestionarea durabilă a terenurilor la confluenţa râurilor Nistru-Coghilnic, în Orhei şi Rezina. Rezultatele obţinute vor fi diseminate în cadrul unor acţiuni de conştientizare a importanţei conservării solului şi gestionării eficiente a resurselor naturale.

trm.md

Fluxurile financiare ilegale privind Republica Moldova reprezintă circa 1,2 miliarde de dolari anual, potrivit unui studiu al Global Financial Integrity.

Datele au fost anunţate de către președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Igor Munteanu, care a prezentat în parlament așa-numitul proiectul de lege despre deosffshorizare, care interzice companiilor offshore să participe la privatizări, concesionari, PPP, achiziții publice, etc. El a menţionat că suma totală a fluxurilor ilicite de capital estimate pentru ultimii 10 ani depășește 10 miliarde de dolari, iar schemele utilizate pentru deturnarea fluxurilor financiare reprezintă importurile subevaluate sau supraevaluarea acestora, prin utilizarea companiilor aflate în jurisdicțiile offshore. Igor Munteanu a subliniat că a doua schemă, folosită pe scară largă de companiile care încheie contracte cu instituţiile de stat, constă în supraestimarea valorii importurilor, ceea ce le permite să scoată ilegal din Moldova aproximativ 350-400 de milioane de dolari. A treia schemă vizează micşorarea fictivă a prețurilor, iar prin intermediul acesteia din ţară se scot aproximativ 170-200 milioane dolari pe an. "În sfârșit, a patra schemă de fluxuri ilegale vizează practica de majorare fictivă a preţului de export.

Prin intermediul schemei respective în Moldova anual ajung aproximativ 80-100 milioane dolari din jurisdicții offshore. Cel mai des această schemă este utilizată pentru finanțarea ilegală a partidelor politice", a spus Munteanu.

InfoMarket

Parlamentul a declarat ilegală concesionarea Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”. Potrivit agenției INFOTAG, decizia a fost aprobată, vineri, după prezentarea în ședința legislativă a raportulului Comisiei de anchetă pentru evaluarea modului de pregătire și desfășurare a concesionării Î.S. ”Aeroportul Internațional Chișinău”.

Potrivit hotărârii de Parlament aprobate, Guvernul va evalua posibilitatea înaintării unei acțiuni în instanțele naționale privind declararea nulității contractului de concesiune, respectiv de aplicare a măsurilor de sechestru asupra întregului patrimoniu al statului gestionat de „Avia Invest” SRL, dar și asupra patrimoniului acesteia.

Totodată, Guvernul va evalua oportunitatea înaintării unei cereri de chemare în judecată privind dizolvarea „Avia Invest” de către instanța de judecată. Urmează să fie examinată posibilitatea recunoașterii Guvernului în calitate de parte civilă, prin depunerea unei acțiuni civile, în cazul în care a fost pornită urmărirea penală pe fapte de escrocherie și/sau delapidarea averii străine la concesionarea aeroportului.

Parlamentul solicită Guvernului să înainteze o sesizare penală pentru verificarea și cercetarea acțiunilor și inacțiunilor membrilor Comisiei de monitorizare pe parcursul anilor 2013-2019 pe marginea activității de monitorizare a executării Contractului de concesiune a Aeroportului Internațional Chișinău.

La rândul său, Ministerul Economiei și Infrastructurii va efectua un audit complex tehnico-economic asupra investițiilor efectuate de „Avia Invest”, în vederea stabilirii valorii reale a activelor sale, precum și a provenienței mijloacelor care au fost utilizate de către „Avia Invest” în perioada 2013-2019.

De asemenea, urmează a fi instituită o nouă componență a Comisiei de Monitorizare, în care membrii săi să nu fi participat în vreun fel la concesionarea „Aeroportului Internațional Chișinău”. Comisia de Monitorizare va notifica Concesionarul privind rezilierea Contractului de concesiune privind încălcarea obligației respectării securității aeronautice în urma săvârșirii faptelor de trecere ilegală în perioada 14 – 17 iunie 2019 a frontierei de stat.

Parlamentul solicită Procuraturii Generale să verifice modul în care a fost introdusă taxa de modernizare la aeroport și să examineze toate documentele și corespondența purtată între cei implicați în concursul de concesiune, inclusiv prin adresarea de Comisii Rogatorii în Federația Rusă.

Guvernul și Procuratura Generală urmează să raporteze Parlamentului, în termen de două luni, despre executarea recomandărilor Comisiei de anchetă.

infotag.md

Dezvoltatorul imobiliar Prime Kapital a început, joi, lucrările la cel mai mare mall din zona Moldovei, care va avea peste 300 de magazine şi o suprafaţă închiriabilă de peste 100.000 de metri pătraţi.

Complexul comercial se va numi Moldova Mall şi va fi construit la marginea municipiului Iaşi, pe actualul amplasament al ERA Shoping Park, investiţia ridicându-se la peste 120 milioane de euro.

Potrivit investitorilor, Moldova Mall va fi cel mai mare centru comercial din Moldova şi al doilea ca mărime din ţară, după cel din Băneasa.

Noul mall de la Iaşi va avea o suprafaţă închiriabilă de peste 100.000 de metri pătraţi şi va reuni peste 300 de magazine. Proiectul include un hypermarket Carrefour şi peste 15.000 de metri pătraţi destinaţi petrecerii timpului liber (40 de restaurante, un cinematograf IMAX şi 4DX, sală de fitness, locuri de joacă pentru copii) şi 3.000 de locuri de parcare.

Durata estimată a construcţiei este de 18 luni.

”Alături de Silk District, amplul proiect de regenerare urbană al fostei platforme Tomiris din Iaşi, Mall Moldova întăreşte angajamentul Prime Kapital în dezvoltarea economică a oraşului şi judeţului Iaşi precum şi în creşterea calităţii vieţii membrilor acestei comunităţi prin atragerea şi reţinerea tinerelor generaţii fără de care dezvoltarea viitoare a Iaşului nu ar fi posibilă. Investim prin intermediul celor două proiecte peste 350 de milioane de euro în comunitatea locală, fapt ce va aduce la dezvoltarea de mii de locuri de muncă şi contribuţii de sute de milioane de euro la bugetele locale pe parcursul următorului deceniu”, a declarat Mihail Vasilescu, partener Prime Kapital.

Investitorii afirmă că Mall Moldova va avea un design spectaculos, proiectul fiind poziţionat la intrarea în Iaşi, pe drumul european către Roman şi Bacău.

Municipiul Iaşi are în prezent două mall-uri, ambele deţinute de omul de afaceri ieşean Iulian Dacălu.

a1.ro

Veste bună pentru şoferi. Începând de astăzi, Chişinăul are două parcări gratuite noi, cu o capacitate totală de 400 de locuri. Una dintre ele este amplasată la intersecţia străzilor Bucureşti şi Bulgară, iar cea de-a doua - pe strada Nicolae Testemiţanu, între Spitalul Republican şi Institutul Oncologic.

Spaţiul unde au fost amenajate cele două parcări se află în posesia Ministerului Afacerilor Interne. Destinaţia terenurilor a fost schimbată, după semnarea unui memorandum între minister şi Primăria Chişinău.

Potrivit reprezentanţilor MAI, terenurile nu erau demult utilizate de către instituţie. De aceea, s-a decis ca spaţiul să fie reamenajat. A fost aplicat marcajul şi a fost instalat un panou informativ pentru şoferi. Începând de astăzi, parcările vor funcţiona zilnic, între orele 07:00 şi 19:00 şi sunt gratuite.

"Aici încă din 2008 nu mai sunt activităţi, nu mai este amplasat nimic. Locaţia Nicolae Testemiţanu încă din 2011 este pustie. Erau în paragină. Ne-am gândit că o să fie utile pentru fluidizarea traficului, în special în arterele care sunt foarte solicitate pe parcursul zilei", a spus IANUŞ ERHAN, secretar de stat al MAI.

Parcarea de pe strada Testemiţanu are o capacitate de până la 250 de maşini. Cea de pe Bucureşţi poate primi până la 150 de autoturisme, însă ulterior ar putea fi extinsă.

"Teritoriul acesta ar putea fi folosit pentru construirea unei parcări supra etajate şi aproximativ cu o capacitate de vreo mie de locuri. Pentru zona istorică, zona centrală a municipiului Chişinău avem nevoie aproximativ de patru asemenea parcări", a spus ADRIAN TALMACI, primar interimar al Capitalei.

Parcările i-au bucurat foarte mult pe şoferi. Aceştia spun că deseori sunt nevoiţi să caute zeci de minute un loc de parcare, mai ales în orele de vârf.

"Eu cred că este o veste foarte bună, va elibera foarte mult centrul oraşului. Este un motiv bun ca să nu ne mai parcăm pe trotuar."

"Demult trebuia şi cât mai multe!"

"Super! Mulţumesc, dacă este şi gratuită, în genere este minunat!"

În prima zi de lansare a noilor parcări, puţini şoferi s-au grăbit să-şi lase maşinile în locuri autorizate şi asta pentru că nu au înţeles din start noua destinaţie a terenului.

"- De la începu v-aţi parcat pe bordură, apoi aţi trecut aici. De ce? - M-au anunţat că este parcare şi de asta. - Aveţi deseori obiceiul să vă parcaţi pe bordură, dacă nu găsiţi lor? - Pe bordură nu, dar dacă este cazul."

"- De ce nu v-aţi parcat acolo?

- Îmi trebuie două minute şi plec.

- Mai bine pe bordură?

- Nu-i mai bine, dar e repede. "

Cele două parcări vor fi supravegheate zilnic de către câţiva angajații ai Inspectoratului General de Carabinieri.

publika.md

Un proiect de lege care vine cu măsuri imediate pentru micul business este gata și urmează a fi înregistrat săptămâna viitoare în Parlament. Până atunci, toți cei interesați pot veni cu propuneri de îmbunătățire a acestuia. Despre aceasta a anunțat deputatul Radu Marian, pe o rețea de socializare, transmite IPN.

Proiectul de lege prevede acceptarea cecurilor emise de mașini de casă și control în calitate de documente confirmative pentru deducerea cheltuielilor. Volumul total al cheltuielilor care pot fi deduse prin cec nu pot depăși 0,5% din venitul impozabil anual.

Se propune excluderea sintagmei „L.Ș.” din facturile fiscale și alte documente primare de strictă evidență utilizate în activitatea de întreprinzător. „Deși legea demult timp nu mai obligă pe nimeni să ceară ștampilă, încă se insistă pe ele. Prevederea proiectului propus vine să le amintească tuturor utilizatorilor că ștampila nu e necesară”, explică Radu Marian.

Potrivit proiectului, va fi necesară o singură declarație vamală o dată la trei luni pentru exportatorii de mărfuri de producție autohtonă, dacă fiecare lot de marfă nu depășește un salariu mediu lunar pe economie.

De asemenea, facturile fiscale scanate și trimise pe email vor fi percepute ca dovadă contabilă. Potrivit deputatului, actualmente, legislația națională nu exclude în mod direct acest fapt, însă, deoarece cadrul normativ nu cuprinde o trimitere directă la o astfel de normă, există interpretări.

Proiectul avantajează întreprinderile mici care au raportate salarii medii mai mari să participe la achiziții publice, încurajând firmele să plătească pe curat salariile și contribuțiile sociale. „De exemplu, dacă o companie care participă la concurs de achiziții publice înregistrează o creștere salarială de cel puțin 16% în momentul participării la tender față de un an în urmă, aceasta va avea prioritate”, scrie Radu Marian.

Liberii profesioniști, în special cei din domeniile creative, IT și knowledge intensive, vor avea un regim fiscal care ar impulsiona intrarea acestora în legalitate. Respectiv, nu se propune crearea unui regim fiscal nou, ci ajustarea regimului de activitate profesională în domeniul juridic și medical, extrapolând modul de impozitare a acestora și asupra altor profesioniști individuali, cum ar fi inginerii, oamenii de creație, specialiștii IT:

Proiectul mai prevede instituirea unui singur raport anual pentru SRL-urile nou create. Deși în acest moment există un regim simplificat de raportare pentru întreprinzătorii individuali care au până la trei angajați, ei trebuind să prezinte un singur raport unificat, totuși acest lucru nu există pentru SRL-uri și alte forme de organizare.

Propunerile de completare a proiectului de lege sunt așteptate până pe 8 octombrie pe adresa electronică: radu.marian[at]parlament.md

Anunțul a fost făcut de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, la inițiativa instituției și a Agenției Proprietății Publice se inițiază un dialog consultativ cu mediul de afaceri național și internațional privind stabilirea conceptului final al proiectului și demararea construcțiilor în proximitatea Arenei Chișinău.

Potrivit comunicatului, la 24 august 2018 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a semnat un acord de Parteneriat Public Privat pentru proiectarea, finanțarea și construcția arenei polivalente de interes național “Chișinău ARENA” pe o suprafață de 10 ha și alocate suplimentar proiectului cca. 59 ha pentru dezvoltarea infrastructurii amplasate pe teritoriul din extravilanul comunei Stăuceni.

ARENA polivalentă urmează a fi dată în exploatare până la finele anului 2019 și va putea găzdui diverse evenimente sportive, culturale, recreaționale la cele mai înalte standarde internaționale. În acest sens, Guvernul Republicii Moldova în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenția Proprietății Publice și Ministerul Educației, Cercetării și Culturii, lansează un apel către mediul de afaceri privind înaintarea conceptelor de valorificare și dezvoltare a terenului cu suprafața de 59 ha care să aducă valoare adăugată Obiectivului existent (Arena polivalentă) și (ii) participarea nemijlocită în calitate de ofertant dezvoltator la construirea complexului arhitectural, în bază de concurs public. La fel, urmează identificarea unui operator cu experiență internațională în domeniul gestiunii obiectivelor de menire socio-culturală, care să preia în gestiunea sa o parte din proiectul “Chișinău ARENA”în baza unui contract de performanță de managementatribuit prin concurs public, pe un termen limitat, având la bază achitarea unei redevențe anuale.

Orice concept, propuneri, dar și întrebările suplimentare spre consultare, pot fi transmise până la data de 03 decembrie 2019, la e-mail-ul: , Ion Potlog, consilier, Ministerul Economiei și Infrastructurii. Prezentarea proiectului urbanistic zonal poate fi descărcat urmând linkul: https://cloud.mail.ru/stock/24G8kzGRiC81qkMKk9VsB6fi.

InfoMarket

Avem o idee rămasă moştenire încă de prin anii 90, odată adoptată o lege va fi şi realizată, iar lucrurile se vor schimba, vor merge bine. Şi ne-am convins, de cele mai multe ori, că nu este chiar aşa, că cei cu implementatul legilor nu se grăbesc, ba uneori chiar ei sunt acei care nu respectă buchia legii şi nimic nu se schimbă, iar lucrurile merg aşa cum au mers, ba uneori din rău în mai rău.

Legea deoffshorizării, aflată încă în fază de proiect, a generat mari speranţe că, în sfârşit, s-a găsit plasa de siguranţă care va sta în calea banilor din paradisurile fiscale. Economistul Veaceslav Negruţă afirma, într-o postare pe o reţea de socializare, că acest proiect de lege „este exact acel buton de apăsat pentru deoligarhizare reală. Oligarhiile s-au alimentat financiar şi au existat atâta timp cât prin offshore-uri erau asigurate noi active, contracte şi parteneriate preluate de la stat sau de la oameni de afaceri, ca ulterior să li se asigure venituri şi bunăstare prietenilor fideli ai oligarhului. După încercările şi eşecurile din 2012 şi 2015, în sfârşit, un proiect de lege pe deoff­shorizare ajunge în Parlament pentru dezbateri”.

Este aşa şi nu chiar, căci trebuie să mai fie oamenii care apasă acel buton. Şi dacă nu va exista o monitorizare a implementării legii, dacă aceasta nu va fi respectată şi se vor găsi mulţi să o ocolească, vom rămâne iarăşi cu o lege bună, dar efect zero sau puţin peste zero.

Ce prevede noua lege?

Proiectul de lege, ce a trecut deja de Guvern şi a ajuns pe masa Parlamentului, înseamnă, în primul rând, restricţii.

Restricţii pentru fluxurile venite din paradisuri fiscale în procesele de privatizare, concesiune, achiziţii publice şi parteneriat public-privat pentru participanţii din zonele offshore.

Persoanele fizice şi juridice din zonele offshore nu vor fi admise să participe direct sau indirect la procesele de privatizare, concesiune, achiziţii publice şi parteneriat public-privat. De asemenea, după încheierea tranzacţiilor privind privatizarea, concesionarea, achiziţia publică, se propune excluderea posibilităţii de transfer post-contractare a obligaţiilor şi a sarcinilor de executare a contractelor cu statul de către contractant – către o persoană terţă din zonele offshore (ultimul exemplu în acest sens este schimbarea acţionarilor firmei ce a luat în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău, schimbare efectuată departe de ochii autorităţilor, dar şi pârghiilor de influenţare a acestora – n.r.). Adiţional, în vederea definirii beneficiarului efectiv se propune reducerea baremului de la 25 la sută la 1 la sută din acţiuni sau din dreptul de vot deţinut de o persoană fizică, în scopul excluderii riscurilor de divizare intenţionată a cotelor de participare în tranzacţiile cu bunurile statului.

Totodată, s-a propus completarea informaţiei, listei şi documentelor care vor fi prezentate de participanţi în tranzacţiile menţionate cu un document special sub formă de declaraţie/chestionar prin care se va identifica pertinenţa şi competenţa persoanei fizice şi juridice.

Mai mult, elaborarea şi stabilirea listei jurisdicţiilor ce nu implementează standarde internaţionale de transparenţă (offshore), cât şi realizarea metodologiei de stabilire a acestor jurisdicţii, se propune să fie atribuite Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

La fel, a fost propusă includerea întreprinderilor municipale, instituţii­lor publice şi societăţilor comerciale cu o cotă majoritară sau integrală de stat în lista entităţilor care vor raporta riscurile de spălare a banilor şi finanţarea terorismului în tranzacţii către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

Suplimentar, având în vedere că, atât Banca Naţională a Moldovei, cât şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare au identificat fiecare câte o listă a ţărilor offshore, s-a propus analiza oportunităţii de elaborare a unei singure liste unice care urmează să fie utilizată de către toate entităţile care cad sub incidenţa legii.

De asemenea, se prevede completarea Codului penal cu norme mai aspre pentru nerespectarea prevederilor proiectului de lege pentru care a fost aprobat avizul Guvernului.

Acestea-s prevederile principale ale proiectului, care mai trebuie să treacă prin dezbaterile din Parlament şi abia după adoptare vor deveni lege.

De ce avem nevoie de această lege?

„Regimul oligarhic a încercat să transforme Republica Moldova într-o zonă offshore. A implicat statul într-o sumedenie de tranzacţii şi contracte cu firme offshore care au condus la pagube enorme pentru stat. Furtul bancar a avut loc inclusiv prin folosirea companiilor offshore. Concesionarul Aeroportului la fel e controlat de o firmă offshore”, a comentat premierul Maia Sandu.

Potrivit Global Financial Integrity, fluxurile financiare ilegale privind Republica Moldova reprezintă circa 1,2 miliarde de dolari SUA anual. Suma totală a fluxurilor ilicite de capital estimate pentru ultimii 10 ani depăşeşte 10 miliarde de dolari SUA. E mult? E puţin? Comparaţi: în 2018 veniturile la bugetul de stat au fost de 36,4 miliarde lei. Aşadar, suma fluxurilor financiare ilegale în zece ani a fost comparabilă cu veniturile la bugetul de stat pe 5 ani.

Cronica scrisă „cu bani murdari”

Invazia banilor din paradisurile fiscale nu este de astăzi sau de ieri. Preluarea unor acţiuni sau afaceri de firme offshore sunt destul de frecvente şi dacă e să ne amintim anii 90, atunci bănuiesc că totul a pornit încă de acolo.

În septembrie 2011, presa scria că, companii, care deja “şi-au dat arama pe faţă” şi persoane necunoscute au deposedat fraudulos acţionari din Slovenia şi Olanda de acţiunile (27,5%) pe care le deţin în Moldova-Agroindbank pe care le-au transferat unor companii din zonele offshore, în urma unui litigiu fals arbitrat în St. Petersburg. La fel, în urma unei decizii de judecată a fost preluat de o firmă offshore din Seychelles un pachet de 78,61 la sută din acţiunile Universalbank.

În acelaşi an se constata că, în pofida eforturilor depuse de Banca Naţională a Moldovei, există prea puţină transparenţă în ceea ce priveşte proprietarii băncilor. „Acest fapt nu numai instigă la un comportament ilegal şi pune în pericol stabilitatea financiară, dar şi creează riscuri pentru spălare de bani şi evaziune fiscală, precum şi invocă temeri privind reputaţia întregului sistem bancar”, recunoaşte Guvernul şi Banca Naţio­nală a Moldovei în Memorandumul suplimentar cu privire la politicile economice şi financiare din ianuarie 2012. A trebuit să treacă şase ani ca să se facă mai multă lumină în acţionariatul băncilor.

În noiembrie 2012, este elaborat un proiect de lege, potrivit căruia agenţii economici din Republica Moldova care efectuează tranzacţii prin zonele offshore ar putea să fie obligaţi să achite o taxă de 10 la sută din suma venitului obţinut, proiect respins ulterior. Potrivit unor estimări, anual agenţii economici efectuează circa 15 mii de tranzacţii prin zonele offshore, valoarea acestora ridicându-se la 5 miliarde de lei, se constata la vremea ceea.

În primăvara anului 2013, Parlamentul a adoptat un proiect de lege, potrivit căruia companiile offshore nu vor mai avea dreptul să aibă acţiuni în băncile moldoveneşti, iar cele care deţin participaţii în instituţiile financiare vor fi obligate să le înstrăineze. Pentru a obţine permisiunea Băncii Naţionale, potenţialii achizitori vor fi obligaţi să indice identitatea deţinătorilor direcţi sau indirecţi ai acţiunilor, precum şi cota acestora.

Schimburile comerciale prin zonele offshore efectuate de agenţii economici din Republica Moldova s-au ridicat la 5,5 miliarde de lei, în anul 2012, se constată în raportul de audit al activităţii Serviciului Vamal. Aceste tranzacţii duc la majorarea artificială a preţurilor mărfurilor şi produselor, constatau experţii. Moldova a exportat mărfuri şi produse prin offshore în sumă de 1,4 miliarde de lei şi a importat în valoare de 4,1 miliarde de lei. Cele mai multe tranzacţii s-au făcut prin Panama, Belize şi Seychelles.

În octombrie 2014, ziarul The Independent scria că cel puţin 19 companii din Marea Britanie şi Republica Moldova sunt suspectate de implicare într-un caz de spălare a 20 de miliarde de dolari. Banii au venit prin Federaţia Rusă şi au ajuns la firme offshore în urma unor procese de judecată. Judecători din Republica Moldova au emis peste 50 de ordine în cadrul acestei operaţiuni, certificând plata unor datorii în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, mai scria publicaţia.

În martie 2016, preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei Moldasig este bănuit că ar fi dobândit prin înşelăciune peste 17 mii de acţiuni ale Moldova Agroindbank şi a prejudiciat acţionarii băncii cu aproape 20 milioane de lei. Tranzacţiile au fost operate pe conturile unei companii offshore.

O lună mai târziu, Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) a prezentat în cadrul unei dezbateri publice analiza „Vulnerabilităţile legislaţiei Republicii Moldova în domeniul financiar şi fiscal în contextul jurisdicţiilor offshore”.

„Sunt absolut necesare supravegherea şi colectarea adiţională de informaţii privind firmele originare din/sau strâns legate cu jurisdicţii offshore/…/ Mecanismul actual de stabilire a jurisdicţiilor care nu se conformează standardelor internaţionale de transparenţă este în mâinile BNM şi nu se bazează pe criterii obiective şi o metodologie de aprobare a listei. În al doilea rând, reforma trebuie să fie extinsă asupra tuturor formelor de întreprinderi, care ar putea acţiona în calitate de instrumente potenţiale de camuflare a beneficiarilor efectivi”, a comentat analistul IPRE, Iulian Rusu.

În anul 2015, investitorii străini şi-au retras investiţiile din Republica Moldova în volum de 440 milioane de dolari SUA, scrie pe pagina sa de Facebook economistul Veaceslav Ioniţă, cu referire la un raport al Băncii Naţionale a Moldovei. “BNM a prezentat raportul Investiţiilor Străine Directe pe ţări. Pentru prima dată în istoria de 25 de ani a ţării, investiţiile străine directe s-au redus cu 440 milioane de dolari SUA. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat de la declararea independenţei Republicii Moldova până în prezent. /…/ Este uşor de observat că marea majoritate a investiţiilor retrase din Republica Moldova sunt din zonele offshore”, a menţionat Ioniţă.

Şi aceste exemple pot fi continuate până la nesfârşit. Problema este că în majoritatea cazurilor operaţiunile prin zonele offshore au fost ilegale, au cauzat pierderi de milioane şi de miliarde economiei moldoveneşti, au compromis însăşi transparenţa afacerilor. De aceea este atât de important să avem o lege, dar care să fie realizată în practică, care ar face lumină într-un domeniu care e obişnuit deja să intre prin uşa din spate în afaceri şi să activeze într-un mediu tenebros.

Vlad Bercu

capital.market.md