Impozitele și taxele plătite în mediu de o familie din Moldova formată din 3 persoane în 2019 a atins nivelul de 69,1 mii lei pe an. Această sumă este cu 9 mii de lei mai mare decât anul trecut și de 2 ori mai mare decât acum 6 ani în urmă.

Povara fiscală este dominată de Impozitele pe Consum formate din TVA&Accize, ele constituie în mediu 32,7 mii lei per familie. Apoi urmează impozitele pe salarii, de 26,9 mii lei și se formează din impozitul pe venit, asigurări sociale și asigurările medicale.
În final cea mai mică povară este legată de activitățile economice ale moldovenilor inclusiv impozitul pe proprietate, care nu l-am atribuit la consum. În total povara fiscală per familie este de 9,5 mii lei anual.

Deci din 69,1 mii lei plăți anuale ale unei familii din Moldova, 59,6 mii lei sau 86% sunt impozitele și taxele generate de consum. Iar din activitățile economice Moldovenii contribuie la formarea Bugetului Public Național în proporție de 14% sau 9,5 mii lei anual.

veaceslavionita.wordpress.com

Pe parcursul lunilor ianuarie-august 2019 au fost înregistrate 8 284 contracte de dareîn locaţiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Acestea au fost înregistrate la Direcţiile deservirefiscală din teritoriul în care sunt amplasate

Urmare a transmiterii în locaţiune a bunurilor imobile şi drept rezultat al înregistrării contractelor de către Serviciul Fiscal de Stat, la buget au fost încasate venituri în sumă de 14,1 mil lei, depăşind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu4,1 mil lei sau o creştere de 41,3 %.

Potrivit situaţiei din 31 august 2019, numărul contractelor de transmitere în locaţiune valabile constituie 10 610. Totodată, pe parcursul lunii august 2019, SFS a continuat acţiunile de conformare şi verificare a persoanelor fizice care transmit în locaţiune bunuri imobile. Ca rezultat, în perioada ianuarie – august au fost identificate 3 710 persoane fizice ce dau în locaţiune/chirie bunuri imobile fără a fi înregistrate conform legislaţiei.

Totodată, au fost efectuate controale la 437 persoane fizicece dau în locaţiune bunuri imobile fiind calculate suplimentar la buget:plăţi de bază – 523,5 mii lei, penalităţi – 26,2 mii lei şi amenzi – 77,3 mii lei.

Pentru aceeaşi perioadă, 2 717 persoane fizice s-au conformat prevederilor legislaţiei în vigoare şi au înregistrat la SFS 8 284 contracte de locaţiune/chirie. Serviciul Fiscal de Stat recomandă persoanelor care oferă în chirie bunuri imobiliare să se conformeze legislaţiei fiscale şi să achite impozitul în mărime de 7% din veniturile obţinute.

Suma impozitului pe venit se va achita cel târziu la data de 2 a lunii curente sau în avans. În cazul în care contractul a fost încheiat după data de 2 a lunii, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Achitarea se va efectua în orice bancă comercială sau oficiu poştal al Republicii Moldova.

Cetăţenii care dau în chirie bunuri imobiliare sunt obligaţi să înregistreze contractele de locaţiune în termen de trei zile de la data încheierii la subdiviziunea structurală a Serviciului Fiscal de Stat (Direcţia deservire fiscală), în raza căreia îşi au domiciliul de bază. Persoanele fizice care nu îşi vor onora obligaţiile corespunzătoare, riscă amenzi şi sancţiuni, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.

tvrmoldova.md

Comitetul de experţi pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor şi finanţarea terorismului al Consiliului Europei - Moneyval cere Republicii Moldova să folosească pe deplin cadrul legislativ pentru a combate spălarea banilor şi a spori eficacitatea confiscării şi recuperării bunurilor infracţionale.

Potrivit unui raport făcut public miercuri, 11 septembrie, Moldova se confruntă cu diverse ameninţări de spălare de bani care provin în principal din corupţie, evaziune fiscală şi contrabandă, trafic de droguri şi de persoane.

Mai mult, documentul stipulează că numărul cazurilor de spălare de bani investigate a fluctuat în perioada analizată datorită impactului celor două cazuri la nivel înalt identificate de autorităţile moldoveneşti - Laundromatul global şi frauda bancară fiind iniţiate investigaţii financiare paralele. Cu toate acestea, doar un număr limitat de investigaţii a condus la urmărirea penală.

Experţii precizează că autorităţile moldoveneşti au adoptat şi implementat mai multe documente strategice, ceea ce demonstrează că lipsirea infractorilor de produsele infracţionale este un obiectiv de politică însă cifrele privind numărul şi valoarea activelor confiscate rămân a fi scăzute şi nu par să corespundă cu amploarea criminalităţii.

În concluzie, Moneyval a decis să aplice procedura de monitorizare îmbunătăţită şi a invitat Republica Moldova să prezinte un raport la acest capitol în anul 2021.

epochtimes-romania.com

Proiectul Arena Chișinău a fost inițiat fără ca infrastructura de conectare la utilități publice, apă și canalizare, gaz, telecomunicății și energie electrică să fie planificată și bugetată. Mai mult, s-a uitat chiar și de căile de acces.

Informațiile au fost prezentate astăzi de către reprezentanții de la Agenția Proprietății Publice (APP) și Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) în cadrul unei conferințe de presă.

„Avem un teren de 69 de hectare care a fost trecut din domeniul public în cel privat. Asta înseamnă că în cazul în care statul nu execută obligațiunile financiare, acest teren poate fi privatizat, împărțit în parcele mai mici. La fel ca și bunurile imobile. Avem un edificiu care urmează să fie dat în exploatare, dar fără personal dedicat în compania care gestionează. Nici nu a fost gândit un număr de personal pentru gestiunea arenei. Exploatarea ei nu poate aduce un venit suficient pentru achitarea datoriilor față de firma de construcții”, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Eugeniu Moraru.

Potrivit responsabililor de la APP și MEI, costul proiectului tinde să devieze foarte mult de a suma inițială, în procesul de licitație au fost admise încălcări, iar procesul de pregătire a exproprierilor a fost lansat foarte târziu.

„Infrastructura de conectare la utilități publice apă și canalizare, energie electrică, gaz, telecomunicații nu au fost planificată și bugetată. În cea ce ține de căile de acces, proiectele tehnice nu au fost executate, avem doar schițe. Prima intrare se suprapune cu un teren proprietate privată, iar a doua e de pe magistrala Orhei. Conform standardelor tehnice, proiectul trebuie să arate cu totul altfel. În scurt timp sperăm să avem proiectul tehnic. În septembrie 2019, Arena Chișinău trebuia deja să fie conectată la serviciile publice”, a menționat Ion Potlog, consilierul Ministrului Economiei și Infrastructurii.

În cadrul conferinței de presă, directorul Agenției Proprietății Publice a lansat un apel către agenții economici să vină cu propuneri privind valorificarea terenului de 69 de hectare din jurul Arenei Chișinău.

„Și asta ca să valorificăm un flux de vizitatori necesar pentru valorificarea corectă a acestui bun și menținerea lui nu doar din bugetul de stat, ci o posibilă autogestiune”, a spus Eugeniu Moraru.

Amintim că fostul Guvern Filip a majorat cu peste 1 milion 529 de mii de euro investiția pentru construcția centrului multifuncțional „Arena Chișinău” de lângă Stăuceni. Potrivit unei hotărâri propuse de Ministerul Educației, banii suplimentari sunt necesari pentru construcția unei rețele de apă și canalizare, întrucât cea deja existentă în zonă „nu corespunde rigorilor tehnice pentru deservirea unui astfel de obiect”.

Astfel, lucrările urmează să fie acoperite financiar de compania turcă Summa, banii însă urmează să fie întorși într-o perioadă de 11 ani.

Anterior, s-a anunțat că proiectul Arena Chișinău va costa 43 de milioane de euro.

De precizat că partenerul privat, compania Summa din Turcia, este singurul care s-a arătat interesat de concursul organizat de autoritățile de la Chișinău.

jurnal.md

La 9 septembrie curent în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) erau înregistrate 12356 locuri de muncă vacante, mai puține decât au fost înregistrate în luna august (13323).

Potrivit datelor, cei mai mulți potențiali angajați sunt căutați în municipiile Chișinău (4909) și Bălți ( 1942), iar cele mai puține locuri vacante sunt la Dubăsari (19). În UTAG sunt înregistrate 186 locuri vacante.

Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2078 locuri, constituind circa 17% din numărul total.

Astfel, pe piața muncii sunt așteptați 188 specialiști în activitatea financiară, economică sau comercială, dintre care 93 contabili.

Cele mai multe locuri libere sunt destinate însă specialiștilor din domeniul sănătății – 408, dintre care 154 sunt pentru medici specialiști și 121 – pentru asistenții medicali.

Pentru inspectori și ofițeri se propun 273 de locuri de muncă, pentru specialiștii în învățământ – 222, pentru ingineri și tehnicieni – 193, iar pentru cei din sfera marketingului – 141. De asemenea, sunt înregistrate 77 locuri vacante pentru specialiștii superiori și principali, 47 pentru consultanții din diverse ramuri, 41 pentru programatori etc.

Pentru persoanele cu nivel de instruire secundar profesional și pentru muncitorii necalificați, ANOFM oferă 10278 locuri de muncă, ceea ce constituie 83% din numărul total.

În industria textilă, tradițional, sunt înregistrate cele mai multe locuri vacante – 2959, majoritatea fiind destinate cusătorilor – 2737. În domeniul transportului și telecomunicațiilor sunt libere 973 de locuri de muncă, în domeniul vânzărilor – 560, în construcții – 331. Pentru operatori, aparatiști și mașiniști la instalații pe piața muncii sunt înregistrate 841 locuri vacante, iar pentru lucrătorii calificați în întreprinderile industriale – 807.

De asemenea, pe piața muncii mai sunt înegistrate 1264 locuri vacante pentru muncitorii auxiliari.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM)

Circa 300 de stații de așteptare a transportului public din capitală vor fi renovate. Subiectul a fost discutat de primarul general interimar al municipiului Chișinău, Adrian Talmaci, și reprezentantul întreprinderii care administrează stațiile, transmite MOLDPRES.

Administratorul întreprinderii a anunțat că societatea a depășit perioada de insolvabilitate și și-a reluat angajamentul de a întreține stațiile de așteptare, amenajate acum 12 ani, în schimbul plasării panourilor cu reclamă. Totodată, agentul economic a solicitat implicarea autorităților în prevenirea cazurilor de vandalizare a obiectivelor renovate.

Lucrările de reabilitare a stațiilor de transport public au început în luna aprilie curent, urmând a fi reparate câte 10 obiective lunar. Potrivit Primăriei capitalei, până în prezent, au fost renovate 42 de stații de pe principalele străzi din oraș.

Primarul general interimar a solicitat prezentarea unui grafic de lucrări privind reabilitarea stațiilor. Edilul a mai propus crearea unui grup de lucru, format din reprezentanți ai serviciilor municipale de profil și agentul economic, pentru acordarea suportului în vederea urgentării lucrărilor la obiectivele planificate.     

O autostradă care ar conecta Republica Moldova cu infrastructura rutieră europeană și coridorul economic european ar putea devină reală în cel puțin zece ani. Actualmente, proiectul „Moldova vrea autostradă” (legătura cu autostrada Munchen – Viena - București – Târgu Mureș – Iași – Chișinău – Odessa) este în perioada de validare, urmând să continue cu un studiu de impact. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrului unei ședințe a Clubului Presei Economice, transmite IPN.

„Vrem să oferim pentru actorii din cele trei țări (n.r. Moldova, Ucraina și România) oportunitatea ce aduce această conectare cu coridorul european și impactul în special pentru Republica Moldova pe integrare europeană. Acesta, în paralel cu interconectarea energetică, ar putea să ne asigure o conectare sporită cu spațiul economic european”, a declarat directorul Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, Iurie Calestru.

Conform aproximărilor experților internaționali, costul autostrăzii ar ajunge la un miliard de euro pentru segmentul Ungheni-Chișinău și 1,8 miliarde de euro pentru secțiunea Chișinău-Odessa. Costul studiului de fezabilitate ar ajunge la zece milioane de euro pentru segmentul Ungheni-Chișinău și 22 de milioane de euro pentru secțiunea Chișinău-Odessa.

Potrivit lui Iurie Calestru, un studiu de impact al unui astfel de proiect, dar și un vox populi privind autostrada ar putea fi făcut chiar anul viitor, dacă se va putea obține susținerea Delegației Uniunii Europene. „Studiul de impact ne-ar ajuta să avem un document cadru care ar servi o bază solidă pentru studiile prefezabilitate, iar vox populi ne-ar ajuta să avem protocolul dorinței cetățenilor”.

El mai spune că discuții în acest sens, între Guvern, Delegația Uniunii Europene și instituțiile financiare internaționale sunt planificate pentru 2020. Potrivit lui Iurie Calestru, există interesul partenerilor externi de a susține inițiativa.

Andrei Cuculescu, expert în infrastructura proiectelor la Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, spune că autostrada pe teritoriul Republicii Moldova ar putea reprezenta continuitatea autostrăzii care se construiește actualmente în România. Dânsul susține că ar fi cazul ca lucrurile să se miște din loc, pentru că procesul de pre-proiect este de durată.

„După elaborarea studiului, se purcede la expropriere care poate dura doi ani, în paralel se poate elabora proiectul și, când se aprobă, se anunță licitația. Până la începerea lucrărilor vor trece minimum cinci ani de zile. Executarea lucrărilor depinde de numărul de companii care o construiesc, în minim 8-10 ani”, susține expertul.

Viorel Miron, președintele Asociației de Dezvoltare a Turismului, consideră că, odată cu creșterea calității infrastructurii drumurilor, crește și calitatea investițiilor conexe turismului de-a lungul culoarului de acces, lucru care poate fi calculat. De aceea expertiza proiectului autostrăzii trebuie să se răspundă la întrebările ce țin de impactul pe domenii precum: impactul autostrăzii asupra mediului, plusvaloarea pe care o aduce aceasta, impactul asupra societății sau asupra turismului.

Proiectul „Moldova vrea autostradă” a fost lansat de Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor.

ipn.md