România şi Bulgaria devin din nou puteri agricole, la 30 de ani de la sfârşitul comunismului, iar canalul de 64 de kilometri dintre Dunăre şi Marea Neagră a devenit o poartă către pieţele mondiale, relatează Bloomberg.

Canalul de la Dunăre până la portul Constanţa, denumit “Canalul Morţii” este notoriu în istoria României. Mii de prizonieri politici au murit pentru a-l porni şi un dictator sever a falimentat ţara pentru a lucra la finalizarea lui.

La treizeci de ani după încheierea comunismului, canalul a ajutat la transformarea unora dintre cele mai sărace state membre ale Uniunii Europene în cei mai mari exportatori de grâu, scrie Bloomberg, citată de zf.ro.

Simbolul opresiunii şi al vanităţii totalitare este acum un exemplu al transformării unei ţări care a îndurat unele dintre cele mai dure condiţii în timpul Războiului Rece.

România şi Bulgaria au primit peste 30 miliarde de euro (33 miliarde de dolari) ajutor pentru modernizarea agriculturii. România a exportat 2,3 milioane de tone de grâu de când a început sezonul, în iulie, mai mult decât orice alt stat din UE, până acum. Bulgaria s-a situat pe locul trei în clasament, cu 885.000 de tone.

Gheorghe Lamureanu îşi aminteşte proiectul canalului, redeschis de Nicolae Ceauşescu în anii ’70, când vânzările de grâu în străinătate însemnau că mulţi oameni nu puteau primi suficientă hrană. Fermierul, în vârstă de 64 de ani, a lucrat câmpurile adiacente căii navigabile mai bine de patru decenii şi foloseşte canalul pentru le iriga.

„Tranziţia din comunism a fost dificilă”, a spus Lamureanu. „Eram obişnuiţi să fim producători. Nu am ştiut niciodată cum să vindem, aşa că a trebuit să ne adaptăm”, a adăugat el.

De la aderarea la UE în 2007, fermierii locali şi-au îmbunătăţit stocurile de seminţe, au cumpărat utilaje noi şi au sporit producţia cu subvenţii agricole euroepene. Producţia depăşeşte cererea internă, România fiind, de asemenea, un element cheie pentru alte ţări din regiune care fac parte din piaţa deschisă a UE.

cotidianul.md

Republica Moldova a reglementat relaţiile privind asigurarea socială a cetăţenilor care domiciliază şi lucrează sau au lucrat pe teritoriul a 12 state europene prin intermediul acordurilor de securitate socială semnate de statul nostru cu Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Estonia, Cehia, Austria, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania şi Germania. Acordurile bazate pe principii europene de proporţionalitate stipulează procedurile privind achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat precum şi acordarea de pensii şi alte prestaţii cetăţenilor statelor contractante.

Pachetul standard de prestaţii sociale prevăzute de toate acordurile menţionate include: pensiile pentru limita de vârstă, pentru dizabilitate cauzată de afecţiuni generale şi de urmaş, pensiile şi indemnizaţiile de dizabilitate în urma accidentelor de muncă sau cauzată de boli profesionale, care se achită beneficiarului la locul de domiciliu, în valuta statului respectiv. Prin urmare fiecare stat îşi asumă responsabilitate în sensul stabilirii şi achitării pensiei pentru stagiul de cotizare realizat în conformitate cu legislaţia propriului stat.

Persoana poate beneficia de o pensie din partea statului unde a lucrat legal, adică să-şi exercite în deplină măsură drepturile sale de pensie, indiferent de locul unde va domicilia în viitor. Procedura de totalizare a perioadelor de asigurare reglementată prin acordurile internaţionale, permite cetăţenilor Republicii Moldova, care au lucrat legal în alte state, însă nu dispun de stagiul minim de cotizare de 15 ani realizaţi în statul nostru, să obţină dreptul la pensie, calculată proporţional perioadelor de contribuţie în Moldova dar nu dreptul la alocaţie socială.

Numărul pensionarilor care domiciliază peste hotare şi primesc pensia din Republica Moldova, stabilită de către CNAS, pe parcursul ultimilor 5 ani a crescut de 10 ori, acest fapt datorându-se atât creşterii numărului statelor cu care Republica Moldova încheie acorduri în domeniul securităţii sociale precum şi intensificării proceselor migratorii la nivel european. La sfârşitul anului 2014, când erau în vigoare doar 9 acorduri de securitate socială, numărul persoanelor cărora li s-au stabilit pensiile în baza acestora constituia 62, iar în luna octombrie 2019, numărul acestora a ajuns la 650 persoane, dintre care: 260 de beneficiari, pensia cărora este transferată în România, 135- în Bulgaria, 71- în Cehia ş.a. state. Doar din luna martie a anului curent au fost stabilite 70 pensii persoanelor care, în prezent, în mod permanent locuiesc în Germania.

Pe parcursul ultimilor 2 ani, CNAS a confirmat stagiul de cotizare realizat în Republica Moldova pentru un număr de peste 2.000 de persoane asigurate, plecate în alte state contractante, precum şi peste 60 de certificate privind legislaţia aplicabilă au fost eliberate persoanelor asigurate, care au fost detaşate la lucru legal pe teritoriul altui stat.

În prezent, 803 persoane care au lucrat legal pe teritoriul altor state parte la acorduri şi acum domiciliază în Moldova primesc pensii de la instituţiile competente ale acestor state: 311 persoane beneficiază de pensii stabilite şi transferate de instituţia competentă din România, 213 din Cehia, 81 din Bulgaria, 87 din Austria, 67 din Portugalia, 27 din Polonia şi din alte state. Aceste persoane dispun concomitent şi de dreptul la pensie, stabilită pentru stagiul realizat în Republica Moldova.

Recent au fost semnate şi urmează să intre în vigoare după îndeplinirea procedurilor interne de ratificare acordurile cu Republica Turcia şi Republica Belarus, care prevăd aceleaşi garanţii pentru lucrătorii şi pensionarii migranţi.

bizlaw.md

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, a avut o întrevedere cu Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Dereck J. Hogan, și cu Andrew Laffoon, directorul general al companiei „Mixbook” din Silicon Valley, California.

În cadrul întrevederii, Vadim Brînzan a exprimat susținerea companiilor străine care doresc să investească în Republica Moldova, și a menționat că e necesar de a dezvolta un cadru legal preferențial atât pentru companiile care activează deja în țara noastră, cât și pentru antreprenorii care planifică să inițieze o afacere în Republica Moldova.

La rândul lor, Andrew Laffoon, directorul general „Mixbook” și George Teodorescu, directorul regional pentru Moldova, Ucraina și România, au povestit despre experiența companiei în țara noastră și planurile pentru următorii ani. Aceștia apreciază susținerea Guvernului și contează pe un dialog constructiv între mediul de afaceri și instituțiile statului.

„Mixbook” este un Instrument de design foto bazat pe Internet și serviciu de produse foto bazat în Palo Alto, California. Serviciul Mixbook permite clienților să proiecteze cărți foto, carduri, calendare, imprimeuri pe panză și imprimeuri foto prin interfața sa online. Iar acum patru ani „Mixbook” a deschis un birou de cercetare și programare IT la Chișinău, unde sunt angajați peste 20 de ingineri programatori. Compania dată este rezidentă în cadrul primului parc pentru tehnologia informației „Moldova IT Park”.

mybusiness.md

Foto: mixbook.com

Cererea pe piața externă pentru plantele aromatice și medicinale este în creștere, în special pentru cele ecologice, iar Moldova ar putea deveni un actor important al acestui sector. Țara noastră beneficiază de condiții favorabile în ceea ce privește solul și clima, varietatea condițiilor naturale imprimând o diversitate a speciilor, care reprezintă o sursă importantă de material vegetal pentru farmaceutică, cosmetică sau alimentație.

Se consideră că pe teritoriul Republicii Moldova cresc aproximativ 350 de specii de plante aromatice și medicinale, însă majoritatea din ele le regăsim în flora spontană. Cu toate că aceste plante pot fi cultivate pe suprafețe extinse, iar valorificarea inteligentă a recoltei ar putea asigura un profit considerabil, avem un număr foarte mic de producători locali implicați în acest domeniu.

Pentru a înțelege de ce această ramură trebuie dezvoltată, e de ajuns să enumerăm câteva dintre avantajele cultivării plantelor aromatice și medicinale:
- rezistența la secetă, îngheț și grindină;
- sunt cele mai potrivite pentru agricultura ecologică;
- investiții mici în spații de depozitare și pentru transportare;
- termen de stocare de până la 12 luni;
- cerere în creștere la export;
- prețul ridicat la produsul primar sau la cel procesat față de produsele agricole.

Ramura plantelor aromatice și medicinale s-a dezvoltat vertiginos pe timpul URSS. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anii 80 suprafața cultivată pe teritoriul actual al Moldovei era de 15700 ha pentru plantele aromatice și 1760 pentru cele medicinale, iar după 30 de ani, în 2018, avem doar 5421 ha de plante aromatice și 11 ha de plante medicinale. Aici e vorba de culturi agricole, ponderea în flora spontană fiind mult mai mare. Vedem totuși că există o creștere a interesului producătorilor locali pentru aceste culturi, pentru că în anii 2000, suprafețele alocate plantelor aromatice erau de doar 500 de ha.

La moment avem peste 50 de producători în țară, însă acesta este doar un număr estimativ. Problema principală este că această ramură a fost uitată. Cu câteva decenii în urmă, aveam fabrici de procesare și suprafețe mari cultivate cu aceste specii, acum însă, la noi se cultivă în special lavanda și mai există câțiva fermieri ce cultivă salvie pentru întreprinderi de peste hotare.

Domeniile de utilizare a plantelor aromatice și medicinale:
- Cosmetică și parfumerie (uleiuri esențiale, apă de flori, numeroase utilizări în produsele pentru îngrijirea corpului, părului, în produsele pentru spălare şi curăţare, în aromaterapie);
- Farmaceutică (circa jumate din produsele farmaceutice de pe glob au la bază plante medicinale sau au în compoziția lor substanțe active extrase din ele);
- Alimentație (ceaiuri și condimente. Se consideră că cei mai buni conservanți naturali sunt plantele aromatice: coreandru, rozmarin, oregano, etc.). Menționăm că și în bucătăria moldovenească din cele mai vechi timpuri se folosea ţelina, măcrişul, maghiranul, păstărnacul, hameiul, melisa, muştarul, asmăţucul, pelinul negru, menta, cimbrişorul, rozmarinul etc.
- Producerea coloranţilor vegetali pentru lână, in, etc.
- Producerea îngrășământului natural, ce poate fi utilizat în agricultura ecologică.

Cum poate fi dezvoltată această ramură în Moldova

În anul 2016 a fost înființată Asociația Cultivatorilor de Lavandă din Moldova, care la moment are în componenta 20 membri, din care 19 producători de lavanda și alte plante aromatice și Institutul de Genetica, Fiziologie și Protecție a Plantelor. Scopul acestei asociații este de a unifica eforturile producătorilor și de a facilita accesul piețele externe. Alexandru Bădărău, directorul executiv al Asociației, este de părere că cele mai mari impedimente în dezvoltarea acestei ramuri țin de insuficiența forței de muncă, sortimentul și tehnologiile limitate. De aceea, crescătorii de plante aromatice optează pentru majorarea subvențiilor în agricultură, în special, la înființarea unei pepiniere de producere a materialului săditor, precum și pentru sporirea competitivității produsului autohton.

Victor Melnic, cercetător științific și expert în studii de fezabilitate a povestit că acest sector trebuie extins și dezvoltat în continuare. În afară de lavandă, la noi pot fi cultivate și multe alte plante aromatice: isop, sovârf (organo), fenicul, tarhon, coriandru, rozmarin, armurariu, etc. Acum, se preconizează introducerea siminocului italian, care este foarte scump, uleiul eteric de semenoc se vinde la un preț de 1500 euro pentru un kg. Din plante medicinale pot fi adaptate din flora spontană, culturi precum măceșul, gălbenelele, romanița, pătlagina, păpădia, coada șoarecelui, pelinul, floarea de soc, rostopasca și multe altele.

Aducerea acestor culturi din flora spontană este esențială pentru valorificarea terenurilor și pentru obținerea unei culturi omogene, a unui preparat bine dozat. Este o ramură cu investiții mici și venituri mari. Aceste culturi sunt rezistente la secetă, nu sunt pretențioase la soluri, unele din ele pot fi plantate pe soluri degradate sau pe pante. O mare problemă, însă, este lipsa unor organisme sau instituții implicate în adaptarea și testarea diverselor soiuri de plante medicinale sau aromatice, care ar putea fi apoi omologate în Republica Moldova.

Menționăm că cel mai mare producător de plante medicinale din țară este agenția de stat Moldsilva, însă valorificarea potențialului de plante medicinale ce crește în păduri este fragmentară şi parţială. Autorităţile spun că procedura este lipsită de transparenţă şi afirmă că este nevoie de un nou program de activitate în domeniu. Cu toate acestea, o parte din aceste plante, în prezent, sunt exportate în România, Polonia, Ucraina, Germania, de obicei prin intermediari. Este vorba, în special de măceș, melisa, gălbenele, rostopască, etc.

Recent la Chișinău a avut loc Prima Conferință a Plantelor Aromatice și Medicinale din Moldova, eveniment organizat cu scopul de a familiariza producătorii și publicul larg cu avantajele creșterii acestor culturi și cu situația la zi a acestei ramuri.

madein.md

Noi patimi privind piaţa muncii. Consiliul Economic de pe lângă primul ministru, la sugestia asociaţiilor de afaceri, propune adoptarea unei legi privind leasingul de personal sau, altfel spus, munca temporară.

Este „cea mai modernă formă de sclavie”, afirmă sindicatele care sunt categoric împotriva reglementării în legislaţia naţională a „leasingului de personal”.

Piaţa muncii, regulile ce domină în relaţiile dintre angajat şi angajator este de mai multă vreme „mărul discordiei” generator de conflicte de interese. Oamenii de afaceri vor ca relaţiile dintre angajat şi angajator să fie liberalizate „în corespundere cu cele mai bune practici europene şi principiile Organizaţiei Internaţio­nale a Muncii”. Relaţiile de muncă sunt reglementate excesiv, cred antreprenorii. Mai mult, asociaţiile de afaceri invocă că nu avem reglementări privind munca temporară (leasingul de personal), lucru care face ţara mai puţin competitivă în ceea ce priveşte flexibilitatea în reglementarea ocupării forţei de muncă. Prin urmare, în legislaţia naţională ar putea fi transpuse prevederile Directivei 2008/104/CE privind munca temporară, pentru a stimula crearea locurilor de muncă şi integrarea pe piaţa muncii.

Şi în recenta publicaţie „Cartea Albă”, Asociaţia Investitorilor Străini (FIA) nota că „relaţiile flexibile de muncă reprezintă un factor important pentru crearea unei economii competitive, care să se adapteze cu uşurinţă la condiţiile de piaţă şi economice”.

„Codul muncii nu prevede posibilitatea efectuării unui transfer temporar al salariatului în cadrul întreprinderii cu acordul scris al părţilor. Această interdicţie creează probleme de suplinire a locurilor temporar vacante în întreprindere, singura soluţie fiind angajarea unor persoane noi pe o perioadă determinată sau cumularea funcţiilor salariatului temporar absent, fapt ce prezintă un dezavantaj atât pentru angajator, cât şi pentru salariat”, menţionează investitorii străini.

Un alt argument este că transferul salariatului în cadrul întreprinderii „este deosebit de important în special pentru companiile în care instruirea noilor salariaţi la angajare este de lungă durată şi presupune cunoştinţe şi o pregătire specială (cursuri iniţia­le, cunoaşterea sistemelor informaţionale şi a procedurilor de lucru, de securitate etc.) şi o perioadă de adaptare mai mare”.

FIA propune să fie inclus în Codul muncii un nou articol care să permită efectuarea transferului salariatului pe o perioadă determinată, cu acordul acestuia, în special în cazurile de deplasare a angajaţilor în interes de serviciu, de detaşare pe o perioadă scurtă sau medie, de cumulare de funcţii a salariatului temporar absent, de concedii medicale de lungă durată.

Sindicatele: „Aceasta ar fi cea mai modernă formă de sclavie”

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) declară că implementarea în Republica Moldova a instituţiei agentului de muncă temporară (leasingului de personal) care înseamnă stabilirea dreptului patronului de a beneficia de munca unui salariat printr-un intermediar (agent de muncă temporară) fără să-şi asume responsabilităţi (achitarea salariului, pregătire profesională, termene de preavizare, achitarea compensaţiilor în caz de încetare a raporturilor de muncă, a concediilor de odihnă, medicale, de studii), presupune, potrivit sindicatelor, reglementarea celei mai moderne forme de sclavie.

Această formă de angajare sau, mai bine zis, de liberalizare (flexibilizare) excesivă a relaţiilor de muncă are drept scop reducerea costurilor angajatorilor din contul lucrătorilor şi anume, prin limitarea drepturilor şi garanţiilor legale ale acestuia, menţionează sindicatele.

Care sunt riscurile şi dezavantajele, în opinia sindicatelor?

CNSM afirmă că leasingul de personal limitează dreptul la angajare pe o perioadă nedeterminată, la întreprinderea utilizatoare, cel puţin pe perioada misiunii, adică, pe durata cât ai semnat un contract cu intermediarul (agentul de muncă temporară). Un alt dezavantaj este aplicarea în mod frecvent (abuziv) a perioadei de probă, pentru salariatul temporar, adică, practic pentru fiecare misiu­ne. Există riscul utilizării acestei forme de „angajare” nu doar pentru exercitarea unor sarcini cu caracter temporar, dar şi pentru activităţile cu caracter permanent sau, de exemplu, încetarea contractelor individuale de muncă încheiate pe o perioadă nedeterminată cu salariaţii deja angajaţi şi transferarea acestora în categoria salariaţilor temporari (situaţia similară celei cu zilierii).

Sindicatele se arată îngrijorate de o eventuală diminuare esenţială a protecţiei salariaţilor din partea statului, întrucât lipseşte, în opinia CNSM, un mecanism clar şi eficient de control de stat, în cazul nerespectării de către întreprinderea utilizatoare, cât şi de către agentul de muncă temporară a cadrului legal în domeniul muncii. CNSM crede că nu este exclus riscul diminuării responsabilităţilor angajatorului pentru despăgubirea salariaţilor în cazul lichidării unităţii (falimentului) sau reducerii numărului sau a statelor de personal. De asemenea, lipseşte mecanismul de intervenţie, combatere şi de constatare din partea agentului de muncă temporară sau a altor reprezentanţi ai salariatului temporar în cazul încălcărilor de către întreprinderea utilizatoare a reglementărilor legale privind timpul de muncă, timpul de odihnă.

Totodată, sindicatele invocă că lipseşte mecanismul de constatare şi de intervenţie corespunzătoare din partea agentului de muncă temporară sau a altor reprezentanţi ai salariatului temporar pentru încălcările întreprinderii utilizatoare a cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă în raport cu salariatul temporar. La fel, lipseşte mecanismul de reparare a unui eventual prejudiciu material cauzat salariatului temporar de către întreprinderea utilizatoare.

Prin urmare, implementarea instituţiei de agent de muncă temporară, în opinia sindicatelor, „este totalmente dezavantajoasă pentru salariaţi şi va avea ca efect iminent diminuarea semnificativă a drepturilor şi garanţiilor acestora, în comparaţie cu prevederile actuale ale legislaţiei muncii în vigoare, fapt pentru care CNSM prin avizul său s-a expus împotriva promovării şi adoptării proiectului de Lege elaborat sub patronajul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, care are drept scop reglementarea în legislaţia naţională a leasingului de personal (instituţiei agentului de muncă temporară)”.

Ce înseamnă “leasingul de personal”?

Leasingul de personal este un concept răspândit în SUA şi statele din Europa, inclusiv România, iar în Republica Moldova ar putea fi reglementat din anul 2020. Acest concept care, în traducere directă, înseamnă „împrumut de personal” constă în livrarea forţei de muncă unei companii la cerere, pe o perioadă determinată, în timp ce oamenii rămân a fi angajaţii firmelor de recrutare, afirmă într-un amplu articol pe portalul „Agora” Natalia Munteanu.

Avocatul Marin Baltă de la Casa de Avocatură „Efrim, Roşca şi Asociaţii”, explică că, în cazul „leasingului de personal” există trei participanţi: Agenţia de leasing/recrutare de personal; compania beneficiară a servicii­lor de leasing de personal şi angajatul temporar.

Aceştia trei nu semnează un contract unic. Agenţia de recrutare şi compania beneficiară încheie un contract de leasing de personal, iar salariatul semnează contract individual cu agenţia de recrutare de personal. Altfel spus – cei care vor lucra în acest sistem vor fi angajaţi în acte ai companiei de recrutare, dar în practică ei vor presta servicii pentru firma care are nevoie de personal pe o durată prestabilită. Salariile şi impozitele aferente angajaţilor le plăteşte agenţia de recrutare de personal. În schimbul serviciilor, compania beneficiară achită firmei de recrutare plata stabilită în contract, care va include atât sumele destinate salariului şi impozitelor angajatului temporar, cât şi comisionul agenţiei de leasing.

Leasingul de personal oferă posibilitatea companiilor de a beneficia de forţă de muncă fără a avea salariaţii săi, evită etapa de recrutare, administrarea procesului de angajare şi costurile aferente.

Leasingul de personal a devenit o tendinţă puternică în România, una pe care din ce în ce mai multe companii mari o iau în calcul. Salariatul temporar este persoana care a încheiat un contract de munca temporară cu un agent de munca temporară, în vederea punerii sale la dispoziţia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă.

Drepturile salariale cuvenite angajatului sunt plătite de agentul de muncă temporară. Misiunea de muncă temporară înseamnă acea perioadă în care salariatul temporar este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia, pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar.

În România, de exemplu, misiunea de muncă temporară se stabileşte pentru un salariu pe care îl poate atinge salariatul temporar. Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar.

Este clar că adoptarea unui nou Cod al Muncii, introducerea termenului de „leasing de personal”, ar trebui să urmeze după o dezbatere publică pe orice detaliu, pentru a preveni eventualele probleme care ar putea să apară pe viitor.

Vlad Bercu

capital.market.md

Vadim Brînzan, ministrul Economiei și Infrastructurii, a anunțat că programul „Cetățenie prin Investiție” ar putea aduce Republicii Moldova încă 3,7 milioane de euro, pe lângă cele 545 de mii de euro, încasate anterior de la beneficiarii programului.

Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii “Politica Nataliei Morari” de la postul de televiziune TV8.

Ministrul Economiei și Infrastructurii susține că, din momentul instituirii programului, au fost recepționate 37 de dosare, dintre care cinci au fost finalizate cu emiterea pașapoartelor. „Până la momentul instituirii moratoriului au rămas 32 de dosare în lucru, patru au fost retrase de către aplicanți, un dosar a fost restituit de către secretariat și un dosar a fost respins de comisia de pe lângă Președintele țării.

Respectiv, șase dosare au ieșit, practic, din circuit. În total, au rămas 26 de dosare, dintre care 18 au fost finalizate. Iar încă opt dosare se află în proces de finalizare”, a declarat ministrul Brânzan. Asta înseamnă că aproximativ 50 de persoane ar urma să obțină cetățenia statului nostru. Potrivit oficialului, cele 26 de dosare depuse de potențiali beneficiari ai programului urmează să fie prezentate reprezentanților Comisiei de Acordare a Cetățeniei care, după evaluarea dosarelor, se vor expune pe marginea fiecărui dosar, cu recomandările de rigoare către președintele Republicii Moldova, Igor Dodon.

Reamintim că, până la instituirea de către Parlament a moratoriului asupra acordării cetățeniei moldovenești prin investiții, au fost procesate și acordate cetățenia Republicii Moldova în cazul a cinci dosare, ceea ce înseamnă acordarea cetățeniei pentru opt solicitanți și membrii familiilor acestora și au fost încasate 545 de mii de euro (aproximativ 10 milioane de lei). Astfel, suma totală obținută de către stat în urma implementării programului ar putea ajunge la 4,2 milioane de euro. Banii obținuți de către stat urmează a fi distribuiți pentru realizarea unor proiecte de maximă importanță, ce țin de infrastructură. Este vorba despre crearea conexiunilor pentru comunitățile rurale izolate, îmbunătățirea sistemelor de irigare pentru sectorul agricol, sau modernizarea transportului public.

CEO-ul Henley & Partners, Dr. Juerg Steffen, a comentat anterior că „Migrația investițională, fie că este cetățenie sau reședință prin investiții, este acum o metodă standard pentru statele suverane care adună capital în scopul atingerii unor obiective politice, cum ar fi: diversificarea economiei, crearea de noi locuri de muncă în sectoare noi, sau injectarea de capital în proiecte care nu îndeplinesc criteriile tradiționale de rentabilitate a investițiilor. Fie că este vorba despre state precum SUA, Marea Britanie, Portugalia, Malta sau Cipru, migrația investițională a adus beneficii semnificative suveranității și vieții sociale, datorită atragerii a aproape 25 de miliarde de dolari, iar această sumă continuă să crească. Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova și cu cetățenii moldoveni pentru a reevalua și relansa pe deplin programul de obținere a cetățeniei prin investiții și pentru a aduce beneficii Republicii Moldova și cetățenilor acesteia datorită creșterii capitalului străin.

noi.md

Proiectul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) Agricultura Performantă în Moldova a lansat un nou apel de granturi pentru a susţine extinderea suprafeţelor irigate. Data limită de depunere a cererilor este 11 decembrie 2019, transmite MOLDPRES.

Proiectul anticipează acordarea în cadrul acestui apel de grant a aproximativ 1,4 milioane de lei. Valoarea unui grant poate varia între 300-700 de mii de lei, însă suma finală va depinde de activitățile prezentate în cererea de solicitare și de negocierea finală, de aceea poate fi mai mică sau mai mare decât suma specificată.

Activitățile care pot fi incluse în solicitarea de grant ar putea fi, dar nu se limitează la înființarea plantațiilor agricole de valoare înaltă pe terenuri consolidate (pomușoare, sere, livezi, pepiniere) care necesită irigare; inițiativele "Femei și apă" care angajează femeile să înceapă o afacere în agricultură sau să-și extindă activitatea de producție în zonele cu sisteme centralizate de irigare cu utilizarea tehnologiilor de irigare ş.a.

Finanțarea prin granturi poate fi solicitată de Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare (AUAI), cooperative, grupurile de producători, producătorii și proprietarii de terenuri din zonele cu sisteme centralizate de irigare reabilitate.

Totodată, solicitanții de granturi urmează să vină și cu propria contribuție de cel puțin 20% din valoarea totală a activității pentru organizațiile non-profit și 50% din valoarea totală a activității pentru organizațiile comerciale.

Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova își propune în perioada 2016-2021 să contribuie la dezvoltarea sectorului agricol pentru a impulsiona creșterea economică și schimbările în localitățile rurale, sporind bunăstarea locuitorilor țării noastre. Pentru atingerea acestui obiectiv, proiectul APM, împreună cu antreprenorii agricoli, Asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigare și alți parteneri, contribuie la majorarea profitabilității fiecărui hectar de teren agricol, creșterea calității și productivității produselor cultivate, sporirea vânzărilor pe piața locală și internațională și încurajarea parteneriatelor în sectorul agricol.

moldpres.md

Despre aceasta s-a discutat în cadrul celei de-a IV-a sesiuni a Comitetului mixte comercial moldo-american, desfăşurate la Chişinău, pentru a consolida relația bilaterală în domeniul comercial și investițional.

Delegația SUA a fost condusă de asistentul reprezentantului comercial pentru Europa și Orientul Mijlociu, Daniel Mullaney, iar delegația Republicii Moldova a fost condusă de ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan. Potrivit Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Statele Unite au salutat angajamentul țării noastre de a relua acceptarea importurilor de produse de origine animalieră în baza U.S. Wholesome Certificate.

Partea RM și-a exprimat aprecierea referitor la prezentarea Guvernului american privind oportunitățile intensificării utilizării Sistemului Generalizat de Preferințe (GSP). Reprezentanții guvernamentali de asemenea, au identificat pași concreți în vederea asigurării accesului pe piața RM a produselor americane. Ambele delegații au discutat despre măsurile de prevenire a introducerii barierelor de reglementare în calea comerțului de produse industriale și agricole, inclusiv, prin intermediul notificării internaționale a anumitor propuneri de reglementare. Aceștia au analizat, de asemenea, beneficiile protecției proprietății intelectuale, care sunt elemente esențiale pentru stimularea inovației, creativității și încurajarea exporturilor. În ceea ce privește mediul de afaceri, delegațiile au discutat despre reformele prioritare ale RM și intenția de a crea un mediu favorabil investițiilor internaționale.

Ambele părți au accentuat importanța transparenței, previzibilității și respectării statului de drept. Guvernul Republicii Moldova și-a reconfirmat interesul de a dezvolta un mecanism de evaluare al investițiilor și de a consolida securitatea cibernetică, salutând, în acest sens, asistența SUA. În cadrul discuțiilor, delegațiile au subliniat importanța proceselor de achiziții publice transparente, atât pentru Guvern, cât și pentru licitarea părților interesate și a exportatorilor din sectorul privat. Guvernul Moldovei a descris planurile sale de îmbunătățire a diplomației economice. Având în vedere relațiile comerciale și de investiții existente între țări și dorința de a crește aceste relații, partea moldovenească a menționat despre intenția de a crea un birou economic în Statele Unite.

InfoMarket

Peste 86% din volumul total al exportului moldovenesc de mărfuri alimentare în prețuri curente revine cerealelor și producției din fructe și legume.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în ianuarie-august 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018, Moldova a majorat exporturile de produse alimentare, în prețuri curente, cu 3,1%, până la $399,3 mln. Peste $343,8 mln (86,1% din volumul total al livrărilor) au revenit exporturilor de cereale și produse din fructe și legume. Exportul de fructe și legume în 8 luni din 2019 a fost de $171,55 mln, în creștere cu 0,9% comparativ cu perioada similară din 2018. În același timp, exportul de cereale și produse din cereale a crescut cu 17,7%, până la $172,28 mln. Livările de furaje (cu excepția cerealelor nemăcinate) au crescut cu 4,1%, până la $12,64 mln.

Exportul de lactate și ouă s-a redus cu 23,8%, până la $11,66 mln, iar exportul de zahăr, produse din zahăr, miere – s-a redus cu 43,3%, până la $10,64 mln. Livrările peste hotare de animale vii s-au redus cu 25,2%, până la $7,81 mln, de cafea, ceai, cacao, mirodenii - cu 6,8%, până la $6,28 mln. Exportul de carne și produse din carne s-a redus cu 3,8%, până la $4,45 mln, iar exportul de diferite produse și preparate alimentare a crescut cu 15,8%, până la $1,96 mln. Livrările de produse din categoria Pește, crustacee, moluște și nevertebrate de apă au crescut de 1,9 ori, până la $19,96 mii.

InfoMarket

În localitatea Pârâta din raionul Dubăsari ar putea fi creată o subzonă economică, ce va fi inclusă în componența Zonei Economice Libere „Bălți”. Subzona va avea un teren de 7,5 ha amplasat în extravilanul satului. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă respectivă.

Extinderea ZEL „Bălți” este propusă în contextul în care aceasta poate fi considerată un model de referință pentru celelalte structuri similare, în 9 ani de activitate reușind să devină un centru de revitalizare industrială și dezvoltare regională. Astfel, ZEL „Bălți” cu toate subzonele sale a atras investiții de $36 mil. în anul 2018, iar cumulativ de la începutul activității – $185,9 mil., numărul rezidenților fiind de 66. Taxele și impozitele calculate doar pentru anul 2018 au fost de 814,0 mil. lei.

În nota informativă se menționează că, a fost efectuat și un studiu de fezabilitate a raionului Dubăsari privind oportunitatea deschiderii unei subzone economice libere în regiunea dată.

Potrivit datelor, valoarea totală a investițiilor în cadrul ZEL-urilor a constituit circa $402 mil., de 4 ori mai mult decât investițiile realizate în parcurile industriale. Totodată, ritmul de creștere a investițiilor în ZEL-urilor în anul 2018 a fost superior celui pe întreaga economie cu circa 12%, iar ponderea investițiilor ZEL în totalul investiților per economie a fost în anul 2018 de aproximativ 28%. De asemenea, exporturile din ZEL au constituit în anul trecut 9,3 mld. lei, în creștere cu 53% față de anul 2017. Valoarea totală a impozitelor și taxelor achitate de către rezidenții ZEL-urilor în anul 2018 a fost de peste 1 mld. lei sau de 2,4 ori mai mult decât în anul 2017.

Notă: Potrivit Legii nr. 26/2010 privind Zona Economică Liberă „Bălți”, în componența acesteia sunt incluse mai multe terenuri din mun. Bălți și Cahul, orașele Strășeni, Căușeni, Ștefan-Vodă, Cimișlia, Rezina, precum și un teren în mun. Chișinău.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova

Foto: ZEL „Bălți” (Bălți)