După ce președintele Igor Dodon a declarat că rușii ar fi interesați să investească în Portul Giurgiulești, un fost ministru din România a dezvăluit că, în 2014, au existat discuții ca portul să fie cumpărat de operatorul român de transport țiței și derivate prin conducte „Conpet”.

Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, afirmă că a recomandat, acum cinci ani, companiei „Conpet” să achiziționeze Portul de la Giurgiuleşti, cu o rezervă de bani pe care o avea plasată în 2014 la bănci.

De asemenea, a sugerat companiei „Electrica” să folosească o parte din banii obținuţi la listare pentru a intra în Republica Moldova, cumpărând distribuţia de energie electrică din zona Chişinău de la compania spaniola „Gas Natural Fenosa”.

„Din păcate, cele două proiecte nu au fost finalizate ulterior plecării de la minister de cei care au urmat. Astăzi, discuţiile se poartă cu totul altfel în cazul ambelor obiective. Irosirea de oportunităţi, lipsa de viziune şi acţiune sunt, din păcate, trei trăsături care au marcat sectorul energetic în ultimii ani… Zilele trecute, oficiali din Rusia şi Republica Moldova au anunţat posibilitatea ca Portul de la Giurgiuleşti (singura ieşire a Moldovei la Dunăre) să fie cumpărat de investitori din Rusia”, a scris fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu pe pagina sa de Facebook.

Igor Dodon a declarat recent într-un interviu acordat pentru Kommersant.ru că proprietarii Portului Giurgiulești ar fi în căutare de parteneri pentru dezvoltarea afacerii. „Cred că apariția unui investitor rus acolo, în viitorul apropiat, este destul de reală”, a spus președintele.

tv8.md

Este vorba despre vânzarea pachetului de acțiuni al Tirex-Petrol care aparține companiei elvețiene Mabanaft Moldova GmbH, parte a holdingului petrolier german Marquard&Bahls AG. Operațiunea de vânzare a 17 mln 826 mii 651 de acțiuni (95,95%) АО Tirex-Petrol în sumă totală de 197 mln 697,5 mii de lei a fost înregistrată la Bursa de valori a Moldovei la sfârșitul săptămânii trecute în afara pieței reglementate sau a Sistemului Multilateral de Tranzacţionare (SMT).

Oficial nu a fost anunțat numele noului deținător al pachetului de acțiuni al Tirex-Petrol, dar încă în februarie 2019 a devenit cunoscut că Mabanaft Moldova își vinde cota din Tirex-Petrol companiei moldovenești Estcon Construct. Consiliul Concurenței a aprobat această tranzacție, după ce a examinat notificarea Estcon Construct despre intenția de a cumpăra Tirex Petrol.

Agenția InfoMarket a scris anterior că profitul net al Tirex-Petrol a crescut în 2018, comparativ cu 2017, de 3,2 ori – de la 10,88 mln la 34,77 mln lei. Potrivit raportării financiare anuale publicate, anul trecut, volumul vânzărilor Tirex-Petrol a crescut de la 978,5 mln la 988,48 mln lei (+1%), iar costul vânzărilor a crescut de la 836,1 mln la 849,5 mln lei (+1,6%). Cheltuielile comerciale ale societății s-au redus cu 4% - de la 102,4 mln la 98,28 mln lei, cheltuielile administrative au crescut cu 38% - de la 34,2 mln la 47,2 mln lei. Activele generale pe termen lung ale societății s-au redus anul trecut cu 10,2% – de la 277,92 mln la 247,84 mln lei, iar mijloacele circulante au crescut cu 12,9% - de la 110,81 mln la 125,17 mln lei. Tirex-Petrol se ocupă în Moldova de comerțul cu produse petroliere și gaz lichefiat. Potrivit estimărilor unor experți, Tirex-Petrol ocupă pe piața produselor petroliere poziția după companiile Rompetrol, Lukoil, Petrom, Vento și Bemol.

Capitalul social al Tirex-Petrol este de aproximativ 111,5 mln lei. La ultima adunare generală, acționarii Tirex-Petrol au decis să aloce pentru plata dividendelor aproape 7 mln 989,3 mii de lei din profitul net al societății pentru anul trecut, iar mărimea dividendelor a fost de 0,43 lei pentru o acțiune. În același timp, alte 26 mln 780,5 mii de lei din profitul net pentru 2018 au fost alocate pentru dezvoltarea companiei. Este de menționat că anul trecut, Tirex-Petrol a alocat pentru plata dividendelor 20 mln 066,09 mii de lei, inclusiv 10 mln 876,06 mii de lei din profitul net pentru 2017, dar și o parte din profitul nedistribuit din anii precedenți, în sumă de 9 mln 190,03 mii de lei. Mărimea dividendelor a fost atunci de 1,08 lei pentru o acțiune.

InfoMarket

În Moldova sunt înregistrate circa 230 de mii de familii de albine, dintre care până la 40 de procente mor în fiecare an. Principala cauză rămâne a fi prelucrarea câmpurilor cu diferite substanţe toxice. Aceste date au fost anunţate la un simpozion organizat de Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova.

Potrivit specialiştilor, o bună parte din familiile de albine mor din cauza chimicalelor utilizate de agricultori.

"Colonii întregi dispar din cauza folosirii în exces şi fără calcule a multor chimicale si preparate chimice pentru tratarea diferitor câmpurilor şi livezi", a menţionat Ion Maxim, președintele Asociației Naționale a Apicultorilor din Moldova.

Totuşi, specialiştii spun că, deocamdată, preţurile la miere nu vor creşte considerabil.

"La moment noi avem un preţ de achiziţii de la 28-30 de lei la miere de poliflora, la mierea de tei in jur de 45 de lei şi mierea de floarea soarelui este un preţ de 65-75 de lei", a precizat Ion Maxim.

Însă, potrivit apicultorilor, în ultimii ani, cheltuielile pentru producerea mierii depăşesc veniturile.

"Sigur că ne afectează, cred că preţul la miere pe fiecare îl afectează. Nouă ni se spune că pe piaţa internaţională aşa-i preţul", a declarat Andrei Pîslari, apicultor.

Unii specialiştii văd soluţia în mărirea capacităţii de cumpărare pe piaţa internă.

"Cred că exportul de miere este un lucru bun, dar trebuie să creştem potenţialul de consum intern al mierii", a subliniat Natalia Porhun, apicultor.

În Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova sunt înregistraţi aproximativ 7400 de apicultori.

publika.md

Anunțul a fost făcut de Ministerul Finanțelor al Moldovei, care a menținat că banii au fost alocați ca urmare a evaluării progresului înregistrat în realizarea angajamentelor asumate.

Din această sumă, circa 27,5 milioane de dolari SUA sunt pentru susținerea bugetului de stat al Republicii Moldova. Prima plată a fost efectuată pe data de 24 septembrie 2019, în sumă totală de 30,7 milioane dolari SUA, dintre care 18,4 milioane dolari SUA (mecanismul de finanțare EFF – Extended Fund Facility) fiind destinați pentru susținerea bugetului de stat al Republicii Moldova. Restul sumei, în valoare totală de 15,4 milioane dolari SUA, a fost debursată la data de 30 septembrie, anul curent. Din această sumă, 9,1 milioane dolari SUA (mecanismul de finanțare ECF – Extended Credit Facility) sunt pentru susținerea bugetului de stat. Reamintim că, pe 7 noiembrie 2016, Consiliul de Directori al Fondului Monetar Internațional a aprobat un Program pe trei ani cu Republica Moldova. Suportul financiar de aproximativ 178.7 milioane dolari SUA este acordat țării noastre în tranșe și vine să susțină reformele promovate de Guvern.

Până în prezent din contul programul de finanțare existent au fost debursate surse destinate susținerii bugetului de stat în sumă totală de 91,4 milioane dolari SUA.

InfoMarket

Republica Moldova va beneficia de un suport bugetar suplimentar de 3 milioane de dolari, ca urmare a modificării Acordului de Finanțare între Republica Moldova și Asociația Internațională de Dezvoltare și a Acordului de Împrumut între Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care sprijină reforma Guvernului de la Chișinău, în administrarea fiscală. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat de Parlament în două lecturi, transmite IPN.

Ministerul Finanțelor precizează într-un comunicat de presă că a fost luată decizia de restructurare a proiectului prin amendarea acordurilor. Prin prisma amendamentelor care au fost semnate pe 2 august, la Chișinău, componentele proiectului se restructurează prin revizuirea sumelor acordate realizării fiecărei componente a proiectului și prin introducerea unei noi componente. Este vorba de finanțarea în bază de rezultate – responsabilă de realizarea acțiunilor pentru a susține politicile fiscale, reforma administrării fiscale și dezvoltarea operațională a acesteia, fără a impacta aranjamentele de management financiar al proiectului negociate anterior.

„Este important de menționat că pe parcursul anilor 2017-2019, Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat au reușit realizarea acțiunilor propuse prin prisma competenței respective, ca urmare a beneficierii de asistență tehnică oferită de partenerii externi, ceea ce a făcut posibilă economisirea resurselor financiare în sumă de circa 3 milioane de dolari și respectiv, redistribuirea acestora ca suport bugetar”, a declarat ministrul finanțelor, Natalia Gavrilița, de la tribuna Parlamentului.

Amendamentele propuse au ca obiectiv sporirea performanței proiectului și asigurarea obiectivelor de dezvoltare, precum și a alinia mai bine proiectul la activitățile curente de modernizare fiscală a Serviciului Fiscal de Stat, inclusiv prin modernizarea infrastructurii sistemului IT al instituției. Astfel, va fi acordat suport pentru achiziția și instalarea unui sistem integrat de administrare fiscală, inclusiv furnizarea de hardware și software relevante și organizarea instruirilor, instrumente de raportare managerială și gestionare a documentelor.

Acordul de finanțare între Moldova și AID și Acordul de Împrumut între Moldova și BIRD au intrat în vigoare la 16 decembrie 2016 și reprezintă tratate care sprijină programul de reformă al Guvernului prin finanțarea proiectului de modernizare a administrării fiscale. Acordul de finanțare cu AID prevede contractarea unui împrumut în sumă de 5,3 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), iar Acordul de împrumut cu BIRD –12,58 milioane de dolari.

ipn.md

Proprietarii care vor să-și consolideze terenurile, dar pe teritoriul acestora sunt drumuri care servesc activității agricole, drumuri prelucrate în scop agricol dar netransferate în natură, precum și de fâșii forestiere proiectate, dar neplantate, le vor putea cumpăra de la APL-uri care sunt proprietari de aceste drumuri. O decizie în acest sens a fost adoptată de deputații din Parlament în două lecturi, transmite IPN.

Potrivit autorului proiectului, Radu Mudreac, deputat din partea Partidului Socialiștilor, vânzarea-cumpărarea se va efectua la cererea proprietarului terenului supus consolidării, în condițiile în care proprietarul acestor terenuri este una și aceeași persoană și dacă nu se vor afecta procesele tehnologice de prelucrare a terenurilor adiacente.

În proiect se menționează că, prețul normativ al terenurilor cu destinație agricolă, loturilor de pământ de pe lângă casă și al loturilor pomicole se calculează reieșind din cuantumul de 621,05 lei pentru o unitate de grad-hectar. Pentru alte terenuri, cum ar fi cele destinate construcțiilor (finalizate și nefinalizate), inclusiv a terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, terenurilor întreprinderilor private, prețul normativ se calculează reieșind din cuantumul de 19873,34 lei pentru o unitate de grad-hectar.

Potrivit lui Radu Mudreac, legislația prevede că unitățile administrativ-teritoriale pot înstrăina prin vânzare-cumpărare doar terenurile ce țin de domeniul privat al satului sau orașului la preț normativ, prin concurs sau la licitație. Însă, nu specifică clar cum se vor înstrăina drumurile tehnologice din interiorul câmpului, care servesc sau urmează să servească activitățile agricole. „In situația în care o persoană a devenit proprietar a tuturor terenurilor din cadrul unui câmp sau a unei porțiuni din acest câmp, este imperios ca această persoană, în scopul consolidării, să privatizeze prin vânzare-cumpărare și drumurile tehnologice din interiorul câmpului”, a spus deputatul.

Potrivit lui, astfel este evident că drumurile în cauză nu pot fi scoase la licitație, deoarece nimeni în afară de inițiatorul procesului de consolidare nu mai are niciun interes, cu excepția unui interes obscur, de a procura terenurile ocupate de drumurile menționate. Totodată, el spune că e necesar să nu fie afectate procesele tehnologice de prelucrare a terenurilor adiacente ale altor proprietari.

ipn.md

Republica Moldova va primi circa 1,5 milioane de dolari pentru combaterea degradării terenurilor. Banii sunt oferiţi de către Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură de la Roma, iar proiectul ar putea demara la începutul anului 2020, relatează Radio Moldova Actualităţi.

Potrivit Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, proiectul urmăreşte asigurarea unei gestionări eficiente a terenurilor agricole, astfel încât acestea să ofere servicii ecosistemice esenţiale pentru mijloacele de trai ale populaţiei, pentru dezvoltarea locală şi naţională şi pentru sustenabilitatea mediului.

Activităţile preconizate includ şi introducerea unor practici inovative de agricultură inteligentă pentru climă şi gestionarea durabilă a terenurilor la confluenţa râurilor Nistru-Coghilnic, în Orhei şi Rezina. Rezultatele obţinute vor fi diseminate în cadrul unor acţiuni de conştientizare a importanţei conservării solului şi gestionării eficiente a resurselor naturale.

trm.md

Fluxurile financiare ilegale privind Republica Moldova reprezintă circa 1,2 miliarde de dolari anual, potrivit unui studiu al Global Financial Integrity.

Datele au fost anunţate de către președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Igor Munteanu, care a prezentat în parlament așa-numitul proiectul de lege despre deosffshorizare, care interzice companiilor offshore să participe la privatizări, concesionari, PPP, achiziții publice, etc. El a menţionat că suma totală a fluxurilor ilicite de capital estimate pentru ultimii 10 ani depășește 10 miliarde de dolari, iar schemele utilizate pentru deturnarea fluxurilor financiare reprezintă importurile subevaluate sau supraevaluarea acestora, prin utilizarea companiilor aflate în jurisdicțiile offshore. Igor Munteanu a subliniat că a doua schemă, folosită pe scară largă de companiile care încheie contracte cu instituţiile de stat, constă în supraestimarea valorii importurilor, ceea ce le permite să scoată ilegal din Moldova aproximativ 350-400 de milioane de dolari. A treia schemă vizează micşorarea fictivă a prețurilor, iar prin intermediul acesteia din ţară se scot aproximativ 170-200 milioane dolari pe an. "În sfârșit, a patra schemă de fluxuri ilegale vizează practica de majorare fictivă a preţului de export.

Prin intermediul schemei respective în Moldova anual ajung aproximativ 80-100 milioane dolari din jurisdicții offshore. Cel mai des această schemă este utilizată pentru finanțarea ilegală a partidelor politice", a spus Munteanu.

InfoMarket

Parlamentul a declarat ilegală concesionarea Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”. Potrivit agenției INFOTAG, decizia a fost aprobată, vineri, după prezentarea în ședința legislativă a raportulului Comisiei de anchetă pentru evaluarea modului de pregătire și desfășurare a concesionării Î.S. ”Aeroportul Internațional Chișinău”.

Potrivit hotărârii de Parlament aprobate, Guvernul va evalua posibilitatea înaintării unei acțiuni în instanțele naționale privind declararea nulității contractului de concesiune, respectiv de aplicare a măsurilor de sechestru asupra întregului patrimoniu al statului gestionat de „Avia Invest” SRL, dar și asupra patrimoniului acesteia.

Totodată, Guvernul va evalua oportunitatea înaintării unei cereri de chemare în judecată privind dizolvarea „Avia Invest” de către instanța de judecată. Urmează să fie examinată posibilitatea recunoașterii Guvernului în calitate de parte civilă, prin depunerea unei acțiuni civile, în cazul în care a fost pornită urmărirea penală pe fapte de escrocherie și/sau delapidarea averii străine la concesionarea aeroportului.

Parlamentul solicită Guvernului să înainteze o sesizare penală pentru verificarea și cercetarea acțiunilor și inacțiunilor membrilor Comisiei de monitorizare pe parcursul anilor 2013-2019 pe marginea activității de monitorizare a executării Contractului de concesiune a Aeroportului Internațional Chișinău.

La rândul său, Ministerul Economiei și Infrastructurii va efectua un audit complex tehnico-economic asupra investițiilor efectuate de „Avia Invest”, în vederea stabilirii valorii reale a activelor sale, precum și a provenienței mijloacelor care au fost utilizate de către „Avia Invest” în perioada 2013-2019.

De asemenea, urmează a fi instituită o nouă componență a Comisiei de Monitorizare, în care membrii săi să nu fi participat în vreun fel la concesionarea „Aeroportului Internațional Chișinău”. Comisia de Monitorizare va notifica Concesionarul privind rezilierea Contractului de concesiune privind încălcarea obligației respectării securității aeronautice în urma săvârșirii faptelor de trecere ilegală în perioada 14 – 17 iunie 2019 a frontierei de stat.

Parlamentul solicită Procuraturii Generale să verifice modul în care a fost introdusă taxa de modernizare la aeroport și să examineze toate documentele și corespondența purtată între cei implicați în concursul de concesiune, inclusiv prin adresarea de Comisii Rogatorii în Federația Rusă.

Guvernul și Procuratura Generală urmează să raporteze Parlamentului, în termen de două luni, despre executarea recomandărilor Comisiei de anchetă.

infotag.md

Dezvoltatorul imobiliar Prime Kapital a început, joi, lucrările la cel mai mare mall din zona Moldovei, care va avea peste 300 de magazine şi o suprafaţă închiriabilă de peste 100.000 de metri pătraţi.

Complexul comercial se va numi Moldova Mall şi va fi construit la marginea municipiului Iaşi, pe actualul amplasament al ERA Shoping Park, investiţia ridicându-se la peste 120 milioane de euro.

Potrivit investitorilor, Moldova Mall va fi cel mai mare centru comercial din Moldova şi al doilea ca mărime din ţară, după cel din Băneasa.

Noul mall de la Iaşi va avea o suprafaţă închiriabilă de peste 100.000 de metri pătraţi şi va reuni peste 300 de magazine. Proiectul include un hypermarket Carrefour şi peste 15.000 de metri pătraţi destinaţi petrecerii timpului liber (40 de restaurante, un cinematograf IMAX şi 4DX, sală de fitness, locuri de joacă pentru copii) şi 3.000 de locuri de parcare.

Durata estimată a construcţiei este de 18 luni.

”Alături de Silk District, amplul proiect de regenerare urbană al fostei platforme Tomiris din Iaşi, Mall Moldova întăreşte angajamentul Prime Kapital în dezvoltarea economică a oraşului şi judeţului Iaşi precum şi în creşterea calităţii vieţii membrilor acestei comunităţi prin atragerea şi reţinerea tinerelor generaţii fără de care dezvoltarea viitoare a Iaşului nu ar fi posibilă. Investim prin intermediul celor două proiecte peste 350 de milioane de euro în comunitatea locală, fapt ce va aduce la dezvoltarea de mii de locuri de muncă şi contribuţii de sute de milioane de euro la bugetele locale pe parcursul următorului deceniu”, a declarat Mihail Vasilescu, partener Prime Kapital.

Investitorii afirmă că Mall Moldova va avea un design spectaculos, proiectul fiind poziţionat la intrarea în Iaşi, pe drumul european către Roman şi Bacău.

Municipiul Iaşi are în prezent două mall-uri, ambele deţinute de omul de afaceri ieşean Iulian Dacălu.

a1.ro