Pe piața creditelor pentru imobil s-a produs un adevărat boom, mai ales în ultimii doi ani, după lansarea Programului guvernamental „Prima Casă”. În ultimii zece ani, suma creditelor noi pentru imobil, acordate anual de băncile comerciale, a crescut de peste 25 de ori, o evoluție mai impresionantă înregistrându-se în ultimii doi ani. Astfel, dacă în 2009 au fost contractate credite pentru imobil în sumă de 104,7 milioane de lei, în zece luni ale anului 2019 valoarea acestor împrumuturi s-a ridicat la 2 miliarde 626,1 milioane de lei, informează MOLDPRES.

Piața creditelor imobiliare a crescut după anul 2009, pe fondul reducerii ratei dobânzii, însă după criza bancară s-a prăbușit și și-a revenit abia în 2017, iar în anul următor s-a dublat, când rata dobânzii a coborât sub 7 la sută.

„După criza bancară și stoparea unor construcții, urmare a falimentării mai multor companii, băncile s-au reorientat, ele oferă credite persoanelor fizice care investesc în imobil”, a declarat pentru MOLDPRES economistul Veaceslav Ioniță. El afirmă că contractarea unui credit imobiliar devine rentabilă în condițiile în care rata dobânzii este sub 10 la sută, lucru care s-a întâmplat în anii 2017-2019.

În 2019, dobânda la creditele imobiliare a coborât la minimul istoric de 6,22 la sută lunar, însă pe fondul creșterii inflației, aceasta a revenit în octombrie la nivelul anului precedent.

Potrivit estimărilor economistului Ioniță, soldul creditelor ipotecare se cifrau în octombrie 2019 la 5,9 miliarde de lei, față de 1,5 miliarde în 2012.

„Cetățenii Republicii Moldova au cumpărat în trimestrul trei din anul curent, adică în perioada lunilor iulie - septembrie, 8,5 mii de apartamente, cheltuind circa 270 milioane de euro. Această cifră este dublă față de media înregistrată în ultimii ani. 72% din apartamente au fost procurate cu banii pe masă, cifră-record, nemaiîntâlnită până acum”, constată expertul.

Un număr de 3560 de persoane și-au procurat o locuință prin intermediul programului „Prima casă”, de la lansarea acestuia în martie 2018 și până în prezent. Potrivit datelor Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, suma totală a creditelor acordate de către bănci pentru procurarea celor peste 3 500 de locuințe constituie 1,78 miliarde de lei, iar suma garanțiilor active a depășit cifra de 891 milioane de lei.

Potrivit Biroului Național de Statistică, volumul lucrărilor de construcții la categoria „clădiri rezidențiale” a crescut, în nouă luni ale acestui an, cu 12,7 la sută față de anul precedent, până la 2,1 miliarde de lei.

moldpres.md

Doi agenți economici, care prestează servicii hoteliere în Chișinău au prejudiciat statul cu peste trei milioane de lei. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale a inițiat în acest caz un dosar penal pentru evaziune fiscală. În urma perchezițiilor efectuate la sediile celor două companii și la domiciliile administratorilor au fost depistate sume impunătoare de bani, acte de evidență dublă a contabilității și alte documente ce confirmă acțiunile infracționale.

În urma perchezițiilor desfășurate în rețeaua hotelieră, procurorii au sigilat o încăpere în care se aflau albituri, prosoape, perne, umbrele, mese și accesorii pentru mobilier, fără acte de proveniență. Cauza penală vizează evaziunea fiscală, care a fost comisă cu introducerea datelor denaturate în documentele contabile și fiscale privind veniturile și cheltuielile. Potrivit procurorilor, antreprenorii au tăinuit intenționat unele obiecte impozabile. Calculul efectuat arată că prejudiciul adus bugetului statului depășește trei milioane de lei. Cei vizați riscă o pedeapsă cu amendă în mărime de până la 350 de mii de lei sau închisoare pe un termen de până la cinci ani. În cazul hotelurilor, pedeapsa prevăzută de lege este amendă de până la 800 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

NTV Moldova

Niciun capitol sau subcapitol din ceea ce înseamnă Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană nu este lipsit de importanţă, oricum ar suna acesta, oricare ar fi produsul sau serviciul vizat, oricare ar fi ţinta asupra căreia ar urma să se resimtă impactul schimbărilor. Or, acest document, este până la urmă, o totalitate îngăduitoare a tuturor aspectelor vieţii. Avantajul pe care îl are Republica Moldova în acest proces complex de ajustare la standarde deja probate, e că ţara noastră găseşte undeva, în faţă, nişte modele care oferă aproape sută la sută garanţia schimbării lucrurilor în bine. Indiferent de domeniu.

Pornind de la specificul şi diversitatea grupurilor care coabitează în spaţiul comunitar, anume originea devine elementul care poartă cea mai mare valoare. Şi aici ne referim la originea produsului. Analizele care s-au făcut în scurta istorie de până la semnarea Acordului de Asociere şi după, arată că, aşa cum a fost în cazul tuturor statelor-membre ale comunităţii, Moldova dispune de un imens potenţial privind înregistrarea indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine.

Ne referim la Acordul de Asociere, dar trebuie să spunem că un elementar dialog între comunitatea internaţională şi Republica Moldova pe această dimensiune a început relativ mai devreme. Acordul între Republica Moldova şi Uniunea Europeană cu privire la protecţia indicaţiilor geografice ale produselor agricole şi alimentare a fost semnat la Bruxelles pe 26 iunie 2012. Chişinăul a ratificat documentul cu aproape jumătate de an mai târziu ca acesta să intre în vigoare pe 1 aprilie 2013.

În jurul acestei date, conform înţelegerilor care decurg din actul semnat, fiecare parte asigură protecţia reciprocă a indicaţiilor geografice (IG) şi denumirilor de origine (DO) (RM-UE). În baza Acordului, pe teritoriul Republicii Moldova sunt protejate 3648 de IG/DO din UE; iar pe teritoriul UE sunt protejate – două denumiri de origine – Ciumai şi Romaneşti – şi indicaţii geografice din Republica Moldova – Codru, Divin, Valul lui Traian şi Ştefan Vodă.

O definiţie general acceptată a indicaţiei geografice ne cere să înţelegem că prin recunoaşterea acesteia se garantează protecţia producătorilor împotriva: oricărei utilizări, directe sau indirecte, a unei denumiri protejate; utilizării abuzive, imitării sau evocării originii (“de genul”, “de tipul”); oricărei indicaţii false sau înşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile esenţiale ale produsului. Întrebarea e “de ce, totuşi, avem nevoie de IG?”.

Experţii în domeniu au suficiente argumente, printre care: ajută producătorii să obţină un supraprofit în schimbul garanţiei calităţii; ajută la distribuirea mai corectă şi echitabilă a veniturilor pe întreg lanţul de producere începând cu producătorii materiilor prime şi terminând cu comercianţii; valorifică locul de origine al produsului; creează locuri de muncă; preîntâmpină exodul rural. Pe segmentul de marketing, indicaţiile geo­grafice promovează diversificarea produselor; permite producătorilor să comercializeze produse evident diferenţiate care sunt destul de uşor de identificat, tot acestea oferind instrumente eficiente pentru păstrarea tradiţiilor locale şi a resurselor naturale, fiind parte distinctă a culturii grupurilor angajate în producerea şi promovarea acestora.

O privire “din dronă”, adică de ansamblu, ne ajută să găsim în Republica Moldova un potenţial imens în crearea unor produse cu calităţi deosebite, cum ar fi: vinuri, băuturi alcoolice, fructe, legume, nuci, caşcaval, unt, iaurt, carne, produse din carne, miere, uleiuri esenţiale, bere, ape minerale etc.

O simplă recitire a acestei liste de produse ne lasă să înţelegem că Republica Moldova intră pe piaţă cu o listă similară pe care o au multe alte ţări. Elementul distinct este până la urmă geografia acestora, specificul şi calitatea care decurge dintr-un şir de factori determinanţi.

Liubomir Chiriac, director executiv al IDIS Viitorul a menţionat, în cadrul unei evaluări la acest subiect, că „dezvoltarea economică presupune, în primul rând, un efort intelectual considerabil, întrucât proprietatea intelectuală presupune nu numai creaţii tehnice, semne distinctive şi asociate, produse de marcă, nume comercial şi indicaţii geografice, dar şi protecţia împotriva concurenţei neloaiale. Pentru a face faţă concurenţei, agentul economic este impus să vină pe piaţă cu produse originale şi personalitate”.

Când spunem “potenţial”, avem deja pe masă un “pachet” cu produsele identificate şi aici vorbim despre băuturi, bucate, obiecte de meşteşugărit etc.

Potrivit lui Anatolie Fala, director de programe al Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Rurală, au fost deja identificate 67 de produse, băuturi, bucate şi obiecte de meşteşugărit cu potenţial de înregistrat sub IG, DO şi Specialităţi Tradiţionale Garantate, inclusiv: Plăcinta rece de Şerpeni, Plăcinta Miresei din Crocmaz, Sărmăluţe “pitice de Lalova”, Brânza de capra din Teliţa, Salam de Domulgeni, Prune cu miez de nucă în vin roşu de Lalova, Vin de Răscăieţi, Pomuşoare sublimate de la Ustia, Miere de Codru şi de Condriţa, Lemn şi produse din lemn din Bulboaca şi Pohoarna, Împletitul din papură din Mitoc, Ceramică de la Casa Olarului, Ceramică de Iurceni şi de Ungheni ş.a. Expertul este de părere că „mediul de afaceri agricol din Republica Moldova este reprezentat predominant de un număr mare de exploataţii agricole de talie medie şi mică, pentru care înregistrarea, promovarea şi comerţul cu produse sub simbolul de IG înseamnă, în primul rând, asocierea producătorilor şi adoptarea comună a unui Caiet de sarcini şi de elemente tehnologice asemănătoare de toate entităţile grupului de fermieri”.

Dar experienţa ţărilor cu economii avansate arată că valorificarea potenţialului unei ţări nu se poate produce doar prin efortul producătorului. Este obligatorie implicarea constantă a statului, inclusiv prin crearea şi ajustarea cadrului legislativ şi a mecanismelor economice necesare.

În concluzie, dată fiind importanţa din ce în ce mai mare acordată denumirilor de origine şi indicaţiilor geografice atât la nivel european, cât şi la nivel internaţional, apreciem că înregistrarea acestor denumiri geografice de producătorii interesaţi devine un factor deosebit de important în activitatea lor comercială. Deşi legislaţia este complexă, iar parcurgerea procedurii de înregistrare presupune suficientă birocraţie, totuşi, avantajele pot fi citite uşor atunci când vedem că produsul pe care îl vindem este uşor de identificat nu doar ca origine, ci şi prin calitatea sa.

Constantin Olteanu

capital.market.md

Numărul medicamentelor incluse în Catalogul naţional de prețuri de producător la medicamente s-a redus cu aproape 50%, iar riscul de discontinuitate de stocuri a crescut semnificativ. Sunt câteva dintre concluziile analizei pieţei farmaceutice din Republica Moldova, efectuate de Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale în perioada august-noiembrie 2019.

AMDM, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecției Sociale, a solicitat expertiză externă pentru a analiza impactul celor două acte legislative existente care reglementează formarea prețurilor la medicamente de uz uman asupra accesului pacienților la medicamente și asupra agenților economici.

Mai exact, a fost analizat numărul și tipul de produse înregistrate în Catalogul naţional de prețuri de producător la medicamente, proces care a scos la iveală o îngustare majoră a pieței farmaceutice în ultimii 6 ani: dacă în 2013 erau înregistrate 6249 de medicamente, în 2019 numărul lor s-a redus cu 43%.

AMDM susține că tendința scăderii numărului de competitori prezenți pentru fiecare denumire comercială internațională (DCI) - 1-2 producători este la fel de îngrijorătoare și favorizează reducerea în continuare a stocurilor în cazul în care unul dintre producători decide să se retragă de pe piaţă.

Expertiza internă a ADMD a scos în evidență următoarele constatări:

1. Odată cu implementarea Catalogului, a scăzut numărul de producători disponibili pe piață, iar scăderile de preț de producător anunţate nu s-au tradus întotdeauna în prețuri mai mici la nivelul pacienților;

2 Escaladarea numărului de medicamente importate în baza art. 11 alin. (7) al Legii nr. 1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică pare să fi creat multiple probleme în piață pentru agenții economici, nu în ultimul rând de natură de competiție neloială;

3. Lipsa corelării datelor între prețul de producător, prețul maximal de distribuție, prețul maximal cu amănuntul și suma fixă compensată de CNAM, a contribuit la lipsa transparenței asupra prețului de farmacie și limitarea capacității pacientului de a anticipa valoarea contribuției personale (co-plată).

unimedia.info

Ion Chicu: Guvernul nu va majora impozitele în anul viitor și va propune o serie de măsuri pentru îmbunătățirea climatului de afaceri

Declarația a fost făcută de șeful guvernului la întâlnirea de marți cu oamenii de afaceri din raionul Orhei, cu care a discutat problemele care îi frământă, pentru a determina cum autoritățile pot susține dezvoltarea afacerilor. „Vreau să știu din prima sursă care sunt viziunile oamenilor de afaceri și unde e necesar să intervină cabinetul de miniștri ca să dezvoltăm economia”, le-a spus premierul. Ion Chicu a menționat că obiectivul principal al Guvernului este să creeze un climat bun pentru dezvoltarea afacerilor. „Nu mai putem trăi pe credite și ajutoare venite din afara țării. Trebuie doar să muncim mai mult. Vă asigurăm că nu vom opera modificări în legislație și nu vom mări nicio taxă în următorul an. Ba din contra, vom veni cu un set de măsuri care ar putea îmbunătăți condițiile businessului moldovenesc”, a precizat prim-ministrul.

Agenții economici, inclusiv producătorii au apreciat deschiderea șefului Guvernului și i-au spus premierului că una dintre cele mai mari probleme o întâmpină la exportul produselor agricole. În context, prim-ministrul a dat asigurări că acest subiect va fi discutat, la nivel înalt, mâine la Moscova. La întâlnirea cu premierul au venit aproximativ 60 de oameni de afaceri din raioanele Orhei, Telenești și Rezina.

InfoMarket

Premierul Ion Chicu susține că situația situația privind finanțele publice și bugetul este destul de complicată, „la fel de complicată cum a fost acum o lună, două luni sau la început de an”. Chiar și așa, există ferma convingere că partea de venituri la bugetul de stat și bugetul public național va fi completată și vor fi asigurate toate cheltuielile, transmite IPN.

Pe conturile bugetului public național la 14 noiembrie erau ceva mai mult de patru miliarde de lei, a precizat Ion Chicu. „Într-adevăr, în această pe perioadă în conturi au intrat sume semnificative din contul creditelor sau granturilor acordate de partenerii externi, inclusiv de Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional. Aceste sume au fost inițial planificate în Legea bugetului pentru anul 2019, care a fost elaborată în toamna anului 2018. De fapt, vorbim despre o executare a bugetului, așa cum a fost planificată, nimic suplimentar nu a venit”, a declarat premierul, după ședința executivului.

Ion Chicu a menționat că partea principală a bugetului sunt veniturile provenite din taxe și impozite pe intern. „Ne bucurăm de suportul venit de pe extern, dar trebuie să înțelegem că marea majoritate a veniturilor depind de modul în care funcționează economia. Economia continuă să funcționeze conform ritmurilor pe care le-am depistat în prima jumătate a anului. Deși date statistice despre evoluția economiei vom avea doar la 15 decembrie, pe trimestrul trei, unele evoluții, din păcate, trezesc îngrijorare”, a spus premierul.

Cu toate acestea, afirmă Ion Chicu, există ferma convingere că partea de venituri la bugetul de stat și bugetul public național va fi completată și toate proiectele vor fi asigurate financiar, respectiv, toate cheltuielile.

ipn.md

Cabinetul de miniștri a operat astăzi modificări la Regulamentul privind consolidarea terenurilor agricole, care prevăd, în particular, autentificarea obligatorie a contractelor de vânzare-cumpărare, de schimb a pământului, de către notari și alte persoane abilitate prin lege cu atribuții de autentificare a actelor juridice, informează MOLDPRES.

Astfel, proiectul respectiv a fost pus în concordanță cu recentele modificări în actele normative din domeniu referitor la autentificarea contractelor de înstrăinare a terenurilor agricole și modul de vânzare-cumpărare a acestora.

Actualmente, potrivit Regulamentului respectiv, „contractele de vânzare-cumpărare, de schimb, sunt autentificate de către persoanele cu funcţii de răspundere abilitate ale autorităţilor administraţiei publice locale”, conform Legii cu privire la notariat. Recentele modificări la unele acte normative stipulează că autentificarea notarială a contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor este obligatorie, cu excepția contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole proprietate privată cu suprafața de până la 0,25 hectare.

Hotărârea aprobată astăzi de guvern mai prevede ca întreprinderile, care urmează să implementeze proiectele de consolidare a terenurilor agricole, să fie selectate prin intermediul procedurilor de achiziții conform Legii privind achizițiile publice.

Potrivit Agenției Servicii Publice, în nouă luni ale acestui an, au fost înregistrate cadastral 5065 de tranzacții de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole, alte 3053 operațiuni de donații sau schimb și respectiv 4527 de moștenire.

Republica Moldova are peste 2,2 milioane de terenuri agricole, potrivit Cadastrului funciar. Numărul deținătorilor de terenuri cu destinație agricolă se ridică la 1 milion 330,9 mii de proprietari. Terenurile aflate în proprietate privată ocupă o suprafață de peste 1,89 milioane de hectare, care se află în proprietate a 1 milion 282 mii de deținători.

moldpres.md

Produse de tehnologie înaltă ale mai multor întreprinderi industriale locale, prezentate la Moldova Business Week - 2019.

În cadrul evenimentului Moldova Business Week 2019, care s-a desfășurat la Chișinău, a fost organizată o expoziție de produse de tehnologie înaltă ale mai multor întreprinderi ce reprezintă industria locală.

Steinel Electronic este o întreprindere din Chișinău ce activează din anul 2007. Este o diviziune a unei companii germane, specializate în producerea de senzori de înaltă tehnologie: de lumină, temperatură, mișcare, etc. Senzorii pot fi de același tip sau combinați. În imaginea de mai jos puteți vedea un senzor de lumină plasat într-o școală, care, pe măsură ce se luminează/ întunecă pe stradă, crește sau scade iluminarea în încăpere. Senzorul funcționează în dependență de zonă, iar acele bănci care sunt mai aproape de ferestre primesc mai puțină lumină, decât cele ce sunt mai aproape de ușă. Astfel nivelul general de iluminare este întotdeauna același și este programat de către profesor.

LED Element. La fel ca multe alte companii locale, întreprinderea produce corpuri de iluminat LED, însă se deosebește prin faptul că în cadrul secțiilor de producere sunt instruiți și acumulează experiență studenții Universității Tehnice din Moldova și al Colegiului de Inginerie din Strășeni.

Cris. Din anul 1994, această întreprindere din Chișinău produce pompe ermetice submersibile pentru operare în medii chimice agresive. Exportă produse în valoare de circa 2 milioane de euro pe an, în diferite state ale lumii.

ASPA. Este o întreprindere specializată în prelucrarea metalelor și fabricarea diferitelor componente, inclusiv a celor cu o precizie și complexitate sporită: piese din oțel inoxidabil și rezistent la căldură, aliaje de titan și alte materiale similare. Compania a fost înființată în 1972, în Orhei pentru a produce componente pentru sistemele de combustibil ale avioanelor „MiG” și continuă să producă componente pentru avioanele de luptă „Su”. În 2013, a început procesul de modernizare a fabricii și au fost schimbate majoritatea echipamentelor. Până la sfârșitul anului 2015, uzina avea 180 de angajați, iar vânzările au ajuns la 2 milioane de euro. Exportă și alte tipuri de produse în Rusia, Cehia sau Germania, cum ar fi echipamentele complexe pentru extrudarea foliei, diverse ambalaje și echipamente pentru industria alimentară.

Blacksea EMS. Întreprindere cu capital olandez, care și-a început activitatea recent la Strășeni, ca rezident al ZEL „Bălți”. Produce module de alimentare pentru încărcătoarele vehiculelor electrice și convertoare de putere pentru sisteme de iluminare cu semiconductor.

madein.md

sursa: mybusiness.md

Primăria municipiului Chişinău anunţă că a suspendat autorizaţia de construire nr. 343-c/18 din 25.06.2018, pentru edificarea unui bloc de locuinţe cu parcare auto subterană din Calea Ieşilor. O dispoziţie în acest sens a fost semnată luni de primarul general, Ion Ceban.

Decizia autorităţilor administraţiei publice locale vine ca urmare a constatării anumitor abateri de la prevederile normative privind executarea lucrărilor de construire şi a altor neconformităţi, sesizate de Pretura sectorului Buiucani.

tvrmoldova.md

Primarul general al Capitalei, Ion Ceban, a desemnat astăzi încă trei viceprimari. Este vorba de Angela Cutasevici, care va fi responsabilă de educație și domeniul social, Inga Ionesii, care va gestiona domeniul economic, și Ilie Ceban, responsabil de domeniul juridic. Ion Ceban a precizat că toți sunt profesioniști în domeniile lor și că acesta este principalul criteriu după care i-a selectat. Nu este de aceeași părere însă referitor la actualii funcționari și pretori, cărora le-a dat un ultimatum în privința soluționării mai multor problemele neglijate pe parcursul anilor.

Angela Cutasevici a fost secretară de stat la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Inga Ionesii este ambasador al Republicii Moldova în Estonia, iar Ilie Ceban este jurist de profesie, a anunțat primarul general, Ion Ceban.

Candidaturile celor patru viceprimari, inclusiv a lui Victor Chironda, propusă încă săptămâna trecută, urmează a fi aprobate de consiliul municipal. În cadrul ședinței operative a serviciilor municipale, primarul Capitalei le-a solicitat tuturor pretorilor să se implice activ în soluționarea problemelor semnalate de oameni. În special, Ion Ceban l-a vizat pe pretorul sectorului Buiucani.

"Când spun repet, vă rog foarte mult să nu mai repet de două ori, domnule Brânzaniuc. Avem trei construcții acolo la dumneavoastră. Eu am vorbit joi. Mâine, la Calea Ieșilor 55, domnule Brânzaniuc, eu vă aștept la ora 08:30 dimineață. Asta o să fie prima construcție sau intenție de construcție, care trebuie să o eliminăm. Și eu vă rog foarte mult să nu vorbim de două ori. Asta este ultima dată, domnule Brânzaniuc. Dacă voi vorbi de două ori, voi vorbi cu alt pretor. Sper că este clar", a spus Ion Ceban.

Pe un ton dur, Ion Ceban a discutat și cu pretorul sectorului Râșcani, Vlad Melnic, după ce nu ar fi intervenit până acum în cazul unui bar, care se află în apropierea Liceului ”Mihail Sadoveanu”.

"Aveți o săptămână să rezolvați subiectul cela cu barul. Ca și în cazul domnului Brânzaniuc, dacă nu veți rezolva, o să discutăm cu alt pretor, care va rezolva", a declarat primarul general al Capitalei.

Edilul i-a dat un termen fix pentru intervenție și pretorului sectorului Botanica, Boris Prepeliță. În urmă cu două săptămâni, în sectorul Botanica a ars o debara, iar consecințele incendiului nu au fost încă lichidate și nu a fost întreprinse măsuri pentru a preveni cazuri de acest fel.

Primarul general s-a arătat nemulțumit și de modul în care a fost salubrizat orașul și le-a cerut șefilor Regiei ”Autosalubritate” și Direcției Locativ-Comunale și Amenajare să îmbunătățească procesul.

"Dumneavoastră trebuie să vă treziți cel mai devreme. Este o solicitare personală, așa ca lucrurile să nu se mai întâmple prost. Dacă aveți nevoie de ceva suplimentar, rog să mă informați, începând cu bani și terminând cu oameni. Dar faptul că avem prea multe, astăzi, deșeuri necolectate în parcuri, în curțile blocurilor de locuit, împreună cu domnul Burdiumov, vă rog să luați acest lucru la evidență", a spus Ion Ceban.

Ion Ceban este nemulțmit și de faptul că mai mulți șefi de direcții nu au prezentat nota informativă privind indicatorii de performanță și prioritățile pentru anul viitor. Primarul general a precizat că, în următoarele trei săptămâni, urmează să-i convoace pe șefii de direcții în ședințe separate, pentru a discuta despre această problemă.

NTV Moldova