Programul ”Facilitatea de Creditare a Tinerilor”, lansat la inițiativa Ministerului Finanțelor, are deja 130 de beneficiari și s-a extins în 28 de raioane ale țării. După 10 luni de activitate, suma creditelor acordate tinerilor antreprenori este de 85,3 milioane de lei.

Majoritatea beneficiarilor au investit acești bani în procurarea tehnicii agricole, echipamente pentru sisteme de irigare de scară mică, îngrășăminte minerale, utilarea camerelor frigorifice, sere, material săditor, semințe, conectare la rețele electrice și apeduct, utilaje de fabricare a mobilei, etc.

Menționăm că, Programul a fost lansat cu scopul promovării și încurajării tinerilor antreprenori, creării a noi locuri de muncă, ținând cont de necesitatea acordării sprijinului suplimentar acestora prin reducerea dobânzilor la creditele noi contractate prin băncile comerciale.

Astfel, pentru creditele acordate în cadrul Programului, rata dobânzii este redusă cu cel puțin 2 puncte procentuale în raport cu rata dobânzii de referință anuală.

Pentru susținerea tinerilor în cadrul liniei de credit a Programului sunt disponibile resurse suplimentare de circa 230 milioane lei, fonduri circulante revolving provenite din împrumuturi externe de stat pentru dezvoltare administrate de Ministerul Finanțelor prin Directoratul Liniei de Credit.

mf.gov.md

Ministrul român al afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o întrevedere, la Bratislava, în marja Consiliului Ministerial al OSCE, cu omologul său moldovean Aureliu Ciocoi. În cadrul discuției, Aurescu i-a transmis lui Ciocoi că sprijinul României, inclusiv financiar, nu va putea continua în parametrii preconizaţi, ca urmare a căderii Guvernului Sandu.

„Șeful diplomaţiei române a atras atenţia, cu fermitate, asupra problemelor generate de schimbarea de guvernare de la Chişinău, determinată de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, într-un moment esenţial pentru reforma justiţiei în Republica Moldova, schimbare contrară intereselor pe termen mediu şi lung ale Republicii Moldova şi ale cetăţenilor săi”, se arată într-un comunicat al diplomației române.

Ministrul român a menţionat „progresele importante realizate de Republica Moldova în cele cinci luni de mandat ale Guvernului Maia Sandu, în implementarea reformelor necesare apropierii de UE, în scopul promovării valorilor democraţiei şi statului de drept, în lupta împotriva corupţiei şi asigurarea independenţei justiţiei, precum şi în domeniul economic şi social”.

„În condiţiile schimbării de Guvern de la Chişinău, ministrul Bogdan Aurescu a apreciat că sprijinul partenerilor externi de dezvoltare ai Republicii Moldova va trebui reevaluat şi condiţionat strict, fiind necesară ajustarea sa corespunzătoare în funcţie de angajamentul real demonstrat de noul Guvern socialist în continuarea reformelor asumate mai ales privind justiţia şi administraţia, respectiv prin Acordul de Asociere încheiat cu UE, respectiv acordul cu FMI, cu respectarea principiilor democratice şi ale statutului de drept”, se mai arată în comunicat.

„Sprijinul României, inclusiv financiar, nu va putea continua în parametrii preconizaţi, urmând a fi reorientat, în funcţie de acţiunile concrete ale noului Guvern, în baza Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum şi strict condiţionat de continuarea reformelor esenţiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova şi avansarea parcursului său european”, a subliniat Aurescu.

Ce spune Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău

Și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău a emis un comunicat de presă, în care se precizează că „cei doi miniștri au efectuat un schimb consistent de opinii pe marginea stadiului actual și perspectivelor relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și România, o atenție aparte fiind acordată evoluțiilor politice de la Chișinău și impactul acestora asupra dialogului politic cu autoritățile de la București”.

„În acest context, ministrul Ciocoi a ținut să sublinieze faptul că schimbarea Guvernului Maiei Sandu cu un nou guvern tehnocrat, în circumstanțele politice bine cunoscute care se încadrează într-un proces democratic, nu trebuie să aibă în niciun fel un impact negativ asupra dezvoltării relațiilor privilegiate dintre cele două țări vecine, pe care noul guvern de la Chișinău dorește să le extindă și să le aprofundeze în baza parteneriatului strategic bilateral”, se arată în comunicatul diplomației de la Chișinău.

Șeful diplomației moldovenești „a reiterat interesul Republicii Moldova de a se bucura în continuare de sprijinul României în realizarea în deplină măsură a agendei de reforme prevăzute de Acordul de Asociere RM-UE, inclusiv în ceea ce privește edificarea statului de drept, asigurarea independenței justiției și lupta împotriva corupției”.

„În același context, ministrul Aureliu Ciocoi a confirmat disponibilitatea noului guvern de la Chișinău de a coopera strâns cu guvernul de la București în continuarea implementării proiectelor în derulare și inițierea unor noi proiecte în domeniul social, infrastructurii energetice și culturii, menite să contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor și asigurării securității energetice a țării”, se mai arată în comunicatul MAEIE.

cotidianul.md

Prim-ministrul Ion Chicu a participat astăzi la lansarea Digital Park, cel mai mare parc IT din Moldova. În discursul său, șeful Executivului a calificat acest proiect drept unul revoluționar și a apreciat în mod special numărul mare de locuri de muncă create și calitatea înaltă a acestora, transmite MOLDPRES cu referire la Direcţia comunicare și protocol a Guvernului.

„Toți cei aproape 1000 de angajați au aici condiții de muncă excelente și cu siguranță vor genera profit companiei și țării”, a menționat Ion Chicu.

Prim-ministrul a mulțumit conducerii companiei pentru curaj investițional și a salutat suportul acordat proiectului de către partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova. În acest context, premierul Chicu a menționat că domeniul IT este unul important în procesul de modernizare a economiei naționale.

„Prin investiția dumneavoastră ați deschis oportunități de angajare, care au făcut ca un număr mare de oameni să rămână în țară. Sunt sigur că în orice altă localitate din Republica Moldova putem replica asemenea proiecte”, a mai adăugat premierul.

Digital Park este un proiect conceput pentru a deveni un spațiu central de întâlnire a companiilor ce activează în industria IT. Digital Park este răspunsul la necesitatea de a conecta companii tehnologice cu istoric sau afaceri start-up, dezvoltatori IT, companii naționale și internaționale, orientate spre inovație și progres, într-un sigur punct, la Chișinău. Park-ul IT este un spațiu revoluționar ce se adaptează la toate generațiile de companii și antreprenori, o platformă industrială, un ecosistem business și în același timp un proiect gândit să răspundă nevoilor urbane, fiind gata să preia rolul de centru alternativ al Chișinăului.

moldpres.md

Documentul prevede menținerea impozitului pe venitul persoanelor fizice la nivel de 12% și a mărimii scutirilor existente; menținerea pentru persoanele juridice, întreprinzătorii individuali și medicii de familie titulari ai practicii, care exercită activitate profesională independentă – în mărime de 12% din venitul anual impozabil, iar pentru gospodăriile țărănești – de 7%; menținerea cotelor TVA în vigoare; menținerea cotelor accizelor, cu excepția autoturismelor de lux, și menținerea cotelor altor impozite, taxe și plăți la nivelul anului curent cu extinderea bazei impozabile.

În același timp, proiectul de politică bugetar-fiscală și vamală pentru 2020 prevede introducerea taxării inverse, dar și obligă companiile internaționale care prestează serviciile electronice pentru persoane fizice din Republica Moldova, ca Facebook, Google, diferite aplicații electronice, prin intermediul cărora se desfășoară activități comerciale, vor fi obligate să se înregistreze la Serviciul Fiscal de Stat și să achite suma TVA aferentă serviciilor. Se așteaptă ca această măsură să aducă în bugetul de stat aproximativ 100 de milioane de lei. În plus, începând cu anul 2020, se va schimba formula de calcul a accizelor suplimentare pentru automobilele de lux: autovehiculele cu o valoare mai mare de 0,6 milioane de lei, și nu de la 1,5 milioane de lei, așa cum este în prezent, vor fi clasificate ca automobile de lux, și li se vor aplica accize progresive de la 2% (pe automobile cu o valoare vamală de 600 mii lei) până la 10% (1,5 milioane lei).

Începând cu anul viitor, va fi anulată obligația de a înregistra facturile fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale. În același timp, termenul limită de achitare a TVA pentru serviciile importate va fi data de 25 a lunii următoare celei de efectuare a importului sau de achitare. Va fi modificat și termenul de achitare a accizelor, ce va constitui data de 25 a lunii următoare celei în care a fost scoasă marfa accizată din antrepozit. Totodată, va fi unificat termenul de declarare și achitare a impozitului pe bunuri imobiliare, acesta fiind stabilit la data de 25 septembrie. În același timp, va fi păstrată scutirea de 15% pentru contribuabilii care plătesc această taxă până pe 30 iunie. În Codul Fiscal vor fi introduse clarificări cu privire la subiecții cărora li se aplică taxa pentru apă, pentru toate categoriile fiind stabilite cote diferite. Pentru îmbutelierea apei, extrase din surse de suprafață și subterane și , precum și apa minerală naturală, taxa va fi de 16 lei pentru fiecare 1 metru cub. Conform proiectului de lege, se planifică extinderea cu încă un an (până la 1 ianuarie 2021) a scutirii aplicate dobânzilor persoanelor fizice rezidente de la depozitele bancare; depunerilor în asociațiile de economii și împrumut și unor valori mobiliare corporative.

Se propune ccutirea de impozit pe venit a asociațiilor de coproprietari în condominium. Persoanelor fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității, colectează produse agricole și obiecte a regnului vegetal de la persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, în scopul comercializării ulterioare a acestora către agenți economici, vor putea beneficia de un regim fiscal simplificat. Întreprinderile mici și mijlocii care exportă produse fabricate prin poștă internațională în valoare de până la 1000 de euro vor fi scutite de taxele vamale. Proiectul de lege prevede includerea în legislație a unei norme care oferă agenților economici dreptul la deducere la plățile efectuate în favoarea angajaților, din care au fost reținute toate impozitele salariale. Este vorba despre stimulente financiare suplimentare (ajutor financiară pentru sărbători, ziua de naștere, pentru achiziționarea abonamentelor la clubul sportiv etc.), din care se rețin aceleași impozite ca și în cazul salariilor. Aceste cheltuieli vor fi deductibile în scopuri fiscale. De asemenea, va fi permisă deducerea datoriei în sumă de până la 1000 de lei cu o perioadă de rambursare întârziată mai mare de 3 ani.

Restricția actuală privind deducerea cheltuielilor de amortizare în sumă de până la 200 de mii de lei pentru vehiculele, care sunt utilizate în alte scopuri decât în calitate de mijloace fixe în activitatea de bază, va fi eliminată. Importul și / sau achiziția de materii prime utilizate pentru producția de tractoare și mașini agricole vor fi scutite de TVA cu drept de deducere. În lista veniturilor neimpozabile vor fi incluse sumele achitate din Fondul de compensare a investitorilor, va fi extins dreptul de a alege și de a aplica regimul de deducere a amortizării pentru impozitarea mijloacelor fixe. Facilitățile, de care beneficiază companiile atunci când organizează servicii de catering și transport pentru angajații lor, se vor aplica și zilerilor. Va fi schimbat și regimul de impozitare a donațiilor.

InfoMarket

Noul oficiu Endava, care găzduiește toți angajații sub un singur acoperiș, își va deschide oficial ușile în 12 decembrie, comunică mybusiness.md referitor la serviciu de presa al companiei. 

Clădirea face parte din categoria A+. Noul sediu corespunde ritmurilor de dezvoltare ale companiei pe piața locală, cu stații de lucru dotate, săli de ședințe și spații prietenoase angajaților, care încurajează interesele și pasiunile acestora: săli de sport, muzică, pentru relaxare, pentru copii, etc.

Conceptul modern reprezintă un model de „junglă urbană”, care conține diverse soluții inovative, fiecare etaj și fiecare sală pentru ședințe are un stil propriu, care se integrează facil în designul general al oficiului. 

“Suntem conștienți de faptul că angajații noștri petrec mult timp în oficiu și vrem să le oferim o experiență confortabilă de lucru. Ne dorim ca Endava să rămână în topul celor aflați în căutarea oportunităților de dezvoltare în carieră, din acest motiv, le oferim potențialilor angajați un argument suplimentar - cel mai modern și confortabil oficiu din Republica Moldova”, explică Radu Lazăr, CE Manager Endava Moldova.

Inaugurarea noului oficiu va marca o etapă importantă în procesul de dezvoltare și consolidare a companiei Endava ca lider pe piața IT din Moldova. Acest pas reconfirmă angajamentul companiei de a investi în confortul și dezvoltarea angajaților săi. 

Endava este o companie publică de servicii IT, cu peste 18 ani de experiență în domeniu, lucrând cu unele dintre cele mai mari companii la nivel internațional din domeniile financiar-bancar, asigurări, telecomunicații, media, tehnologie și retail. Prin soluțiile sale de Digital Evolution, Agile Transformation și Automation, Endava își ajută clienții să atingă un nivel mai înalt de interactivitate, flexibilitate și eficiență în activitatea lor. Endava are peste 5.754 de angajați în sediile sale din America de Nord, Europa de Vest și centre de livrare în România, Moldova, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Argentina, Uruguay, Venezuela și Columbia. În iulie 2018, Endava a fost listată la bursa din New York sub simbolul DAVA. Capitalizarea bursieră a companiei era de 2.03 miliarde de dolari la data de 12 iunie 2019.

O uzină de corpuri de iluminat LED s-a deschis la Chișinău. Este o afacere de familie cu capital moldovenesc 100%, se numește LuminaLED și a fost înființată de antreprenorii Valentina și Nicolai Tricolici.

Uzina a fost construită de la zero și are o suprafață totală este de 6500 mp. La parter se află un showroom cu o suprafață de 3250 mp, unde sunt prezentate aproximativ 40.000 de produse, legate de iluminat și electricitate : lămpi, becuri, cabluri, accesorii, scule, electrocasnice, haine de lucru etc. La etajul doi, pe o suprafață de 3000 mp se întinde secția de producere, iar pe 250 mp - oficiile companiei. În prezent, compania are 50 de angajați, iar până în primăvară va ajunge la 300. Tot aici vor fi create circa 35 de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități.

Nicolai Tricolici, care este și co-fondatorul rețelelor Supraten și Supraten Plus a povestit că cristalele cu LED-uri transformă 15% din energia electrică primită în lumină, iar restul de 85% în căldură. Prin urmare, problema-cheie este eliminarea acestei călduri. Majoritatea producătorilor folosesc pentru baza corpului de iluminat, plasticul, care nu conduce bine căldura, și clei ieftin pentru fixarea acestor cristale. LuminaLED se va diferenția prin faptul că va utiliza baze din aluminiu și clei de calitate superioară.

În ceea ce privește lămpile cu LED-uri, acestea vor fi comercializate la prețuri foarte rezonabile și nu doar în magazinele specializate. LuminaLED a încheiat deja un acord cu rețeaua Nr.1 și alte câteva rețele de supermarket-uri.

Produsele sunt proiectate și elaborate în cadrul departamentului de cercetare și dezvoltare al companiei, în conformitate cu toate regulile și standardele Uniunii Europene. Calitatea este verificată în cadrul unui laborator modern al întreprinderii, capabil să testeze produsul în dependență de sute de parametri. Până în prezent, în proiect s-au investit 36 ​de milioane de lei, iar investiția totală este estimată la 3 milioane de euro.

Uzina LuminaLED este situată pe strada Mihai Sadoveanu, 42, peste drum de Megapolis Mall.

madein.md

Foto: mybusiness.md

Programul guvernamental ”Prima casă”, care prevede sprijin pentru tineri la procurarea locuinței, va fi extins. Inițiativa îi aparține premierului Ion Chicu şi a fost anunțată în ședinţa de astăzi a Guvernului. Din anul 2018, de când a fost lansat programul, de el au beneficiat aproape 4.000 de tineri.

Premierul Ion Chicu a anunțat că, în ultima perioadă, se observă o scădere a ritmului de implementare a proiectului şi se impune o revigorare a acestuia. De aceea, printre beneficiari vor fi incluși tinerii care au contractat credite până la lansarea proiectului.

"Să elaborăm regulamentul de acordare a subvenţiilor din bugetul de stat pentru persoanele care au angajat credite imobiliare până la lansarea acestui program "Prima Casă", dar întrunesc criteriile de eligibilitate pentru "Prima Casă". Noi avem foarte mulţi tineri care au angajat aceste credite, dar acum nu benefuiciază de subvenţii ca participanţii în programul "Prima Casa", a menționat Ion Chicu.

În prezent, băncile comerciale, care oferă credite ipotecare în cadrul Programului ”Prima casa” aplică o dobândă de șapte la sută anual. Beneficiar al programului poate fi orice cetățean cu vârsta de 18-45 de ani. Solicitantul de credit trebuie să fie angajat oficial. Plafonul pentru o locuință este de un milion de lei, iar avansul - de, cel puțin, 10 la sută din valoarea locuinței. Statul oferă o garanție în mărime de 50 la sută din soldul creditului oferit pentru o perioadă de maximum 25 de ani. Pentru bugetari şi familiile cu mulţi copii, statul acoperă până la 50 la sută din valoarea creditului contractat de la bancă.

Acum se discută despre politici bugetar-fiscale, “constituţia” financiară a ţării, Legea Bugetului, care trece de pe o masă pe alta, iese dintr-un birou şi intră în altul, părăseşte o instituţie şi se îndreaptă spre alta – pretutindeni generând discuţii, controverse, sugestii, satisfacţii şi, desigur, insatisfacţii. Pentru că e vorba despre bani şi pentru că unii vor da, alţii vor primi, iar o altă categorie, numeroasă şi ea, va da ca să poată primi.

Opresc aici aceste jocuri aparente de cuvinte, constatând opinii diferite vizavi de taxarea HoReCa. Impozitarea acestui domeniu a împărţit societatea în două tabere, una dintre acestea înglobându-i aproape în totalitate pe angajaţii şi patronii din acest sector.

Aparenţele sugerează că şi noi vom vorbi în cele ce urmează despre păstrarea cotei actuale sau revenirea la cota precedentă a taxei pe valoare adăugată. Nu. Însă tot despre HoReCa vom discuta. Există un aspect sau un element al acestui gen de business pe care îl cunoaşte toată lumea, dar despre care se tace cu desăvârşire mai ales în instituţiile care promovează şi implementează politicile fiscale ale Republicii Moldova. Este vorba despre bacşiş.

Definiţia bacşişului vorbeşte despre o sumă de bani dată, peste “plata cuvenită, pentru un serviciu personal, pentru a câştiga bunăvoinţa sau protecţia cuiva”. Dar contabilităţile lumii nu prea au treabă cu “plata pentru a câştiga protecţia cuiva”. Cât priveşte “plata pentru un serviciu personal”, aceasta se încadrează destul de frecvent în formatul plăţilor impozitate, iar abordările diferă de la o ţară la alta.

Trebuie să spunem din start că în Republica Moldova bacşişul nu se impozitează. Mai mult decât atât, tradiţia de a lăsa ceva bani peste plata reflectată în bonul de plată este în plin proces de înfiripare. Banii nu se dau cu lumina stinsă, însă nici prea zgomotoasă paradă nu se face din asta. Cert e că peste un an-doi sau mai mulţi vom ajunge totuşi să abordăm acest subiect cu toată seriozitatea.

Europa şi, de la o vreme, România, ne oferă destule modele. Modele care trebuie analizate, pentru că traversăm exact etapa la care se face aşa ceva.

De obicei, cultura bacşişului (că aşa i se mai spune mărimii acestuia) variază de la o ţară la alta. În multe din ţări clientul lasă localului între 5 şi 20 la sută din valoarea totală a notei de plată. În statele arabe, cota de sus urcă până la 35 la sută.

Există ţări în care bacşişul este inclus în nota de plată, dar, oricum, clienţii îşi etalează buna educaţie prin a mai lăsa ceva suplimentar. Tot în nota de plată acesta este inclus şi în Argentina, Franţa sau Brazilia, dar fără a mai scoate ceva din buzunar. În alte ţări – Finlanda, Danemarca, Japonia, Noua Zeelandă, China – nu se lasă bacşiş. În schimb, în ţări precum Germania, Marea Britanie, Cehia, Croaţia, Canada, Turcia, Grecia, Spania, Rusia, Statele Unite ale Americii, clientul lasă între 10 şi 20 la sută din nota de plată.

Deşi Uniunea Europeană merge tradiţional pe o abordare comună, administrarea bacşişului impune totuşi anumite diferenţe. Spania, Bulgaria, Ungaria nu au nicio reglementare în legislaţie, însă în Franţa, bacşişul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel încasate de către companii sunt, ulterior, distribuite angajaţilor, conform legii. Acestea sunt calificate drept venituri ale angajatorului, iar taxarea se face la angajator.

În alte state, de exemplu, în Germania, Italia sau Cehia, societăţile includ fie în preţul produselor, fie pe un rând separat de pe bon o “taxă pentru servicii”, cuprinsă între 10 şi 15 la sută din valoarea notei de plată. Sumele devin venit la nivelul companiei şi, ulterior, sunt, de asemenea, distribuite către angajaţi şi astfel impozitate ca atare.

În Statele Unite ale Americii, unele state chiar au încercat şi au scos legi care să interzică bacşişul. Cele mai noi reglementări, propuse de Guvernul Trump în 2017, prevăd ca “tips”-ul, deci bacşişul să revină angajatorului în totalitate, iar el să decidă împărţirea între personalul de servire şi personalul din bucătărie.

Acesta poate însa decide şi să îl păstreze, legal. Angajatul are obligaţia să-şi declare veniturile din tips, ce vor fi taxate cu 8 la sută. În situaţia în care din salariu plus tips, angajatul nu ajunge la un venit de minim 7,25 USD pe oră, angajatorul trebuie să suplimenteze cu bani pentru a-i asigura venitul minim. Angajatorul colectează impozitul pe venit, taxa de asigurare socială şi taxa medicală pe veniturile din tips declarate de angajat.

România a întreprins câteva tentative de a pune aceste plăţi în formatul unor activităţi reglementate prin lege.

Legiferarea s-a făcut printr-o ordonanţă de urgenţă cu modificarea unui şir de acte normative în anul 2015, însă peste doar câteva luni ministrul Finanţelor anunţă eliminarea obligativităţii taxării bacşişului, pentru că “din păcate nu se poate reglementa în toate speţele sale”. Se mai preciza că, deşi taxarea bacşişului a fost introdusă la solicitarea mediului de afaceri, aplicarea acestuia s-a dovedit a fi extrem de dificilă.

O altă tentativă datează cu 1 octombrie curent. De data aceasta, bacşişul este evidenţiat iniţial pe o notă de plată, care va fi înmânată clientului. Pe această notă de plată va exista o rubrică destinată alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit. O noutate este că bacşişul va putea fi cuprins între zero şi 15 la sută din valoarea consumaţiei. Ulterior, clientul va primi fie un bon fiscal, fie acelaşi bon, pe care bacşişul oferit va fi evidenţiat. Bacşişul va putea fi oferit şi la plata cu cardul, electronică, nu doar la plata cash, în numerar. Este foarte important de menţionat că bacşişul nu va fi obligatoriu. Este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacşişului, iar reglementările se aplică în baruri şi

restaurante. În ceea ce priveşte livrările la domiciliu, proiectul prevede că nu e obligatorie trecerea bacşişului pe bon. Sumele provenite din încasarea bacşişului se vor distribui integral salariaţilor. Cu toate acestea, ele vor fi impozitate, iar dările vor fi reţinute la sursă, de către angajator, angajaţii primind doar suma netă în mână. Companiile vor trebui să stabilească, printr-un regulament intern, procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi, a sumelor provenite din încasarea bacşişului.

Pornind de la cifra de afaceri a sectorului economic vizat de circa 15 miliarde lei, se presupune că Ministerul Finanţelor va pune în coşul său între 750 milioane şi 1,5 miliarde lei. Suma este una impresionantă şi nu poate fi neglijată sub nicio formă.

Autorităţile sunt de părere că în Republica Moldova cifra reală de afaceri în sectorul respectiv rămâne încă necunoscută. Mai mult decât atât, un post vamal instalat într-o cafenea din capitală a crescut de patru ori valoarea vânzărilor. De aici şi imposibilitatea de a vorbi despre mărimea bacşişului şi, respectiv, mărimea impozitelor. Ne limităm doar să spunem că o asemenea problemă există şi că, oricum, va veni timpul când ni se va cere să o soluţionăm.

Constantin Olteanu

capital.market.md

În scopul utilizării optime de către salariaţi a zilelor de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare în anul 2020, ziua de luni, 6 ianuarie 2020, bugetarii ar putea avea zi liberă, iar sâmbătă, 11 ianuarie 2020, va fi zi lucrătoare.

Totodată și ziua de vineri, 28 august 2020, ar putea fi zi de odihnă, care se va recupera în ziua de sâmbătă, 15 august 2020.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul Hotărârii cu privire la transferul unor zile de odihnă în anul 2020.

Documentul va fi discutat la 5 decembrie în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova