Zona Economică Liberă „Bălți” (ZELB) va contracta cinci milioane de EUR pentru crearea Parcului de Inovare, Cercetare și Dezvoltare în Inginerie (PICDI). Resursele financiare vor fi oferite de BIT Media, entitate parte a concernului austriac EEE Group. Împrumutul va fi acordat pe un termen de 25 ani, fără dobândă bancară. Despre aceasta a transmis Administratorul principal al ZELB, dl Marin Ciobanu, care efectuat recent o vizită Austria unde a avut o întrevedere cu reprezentanții BIT Media, comunică mybusiness.md.

Banii vor fi direcționați pentru reconstrucția și pregătirea infrastructurii de producere și a spațiilor de birou. Astfel, hala deja existentă, cu o suprafață de cca 3000 m2 și spațiile de birou, cca 3000 m2, urmează să fie renovate și dotate în conformitate cu cerințele și exigențele moderne ale pieței și partenerilor de dezvoltare și a companiilor beneficiare. De asemenea, o parte din resurse sunt destinate pentru implementarea programelor software & hardware în cadrul planului de digitalizare în educație, dar și pentru dezvoltarea unui Program de Master comun în inginerie mecanică și tehnologii digitale în Moldova.

Crearea PICDI, vine ca răspuns la mai multe necesități de dezvoltare economică. Astfel, la etapa actuală carența de profesioniști calificați în cadrul entităților publice de cercetare reprezintă provocarea esențială pe dimensiunea transferului de tehnologie, inovare și cunoaștere dintre spațiul public și cel privat. Mai mult, structurile de cercetare, dezvoltare și inovare din domeniul public nu prea dispun de echipamente adecvate de transfer a elementelor specificate anterior, așa încât cercetarea cu potențial comercial sau social nu este valorificată într-un mod optim și rațional. Respectiv, aspectele de antreprenoriat modern, și în special a celui bazat pe inovare, este relativ redus în Republica Moldova.

Totodată, IMM-urile devin factori determinanți ai creșterii economice, fiind predominante în domeniul industriilor noi și în plină dezvoltare. Întreprinderile mici și mijlocii se identifică, practic, cu sectorul privat, acestea fiind principala sursă de locuri de muncă, de inovație și de productivitate în cadrul economiilor europene.

De aceea, este necesară o abordare științifică, profesionistă a acestora, din perspectivă inovațională, abordare care să determine îmbunătățirea calității, productivității cât și a competențelor antreprenoriale. În vederea realizării obiectivelor din domeniul producerii de noi idei și transformării acestora în practică, activitățile cercetare și dezvoltare în cadrul întreprinderilor ar trebui să ocupe un loc esențial, iar importanța acestei conexiuni rezidă în necesitatea adaptării permanente a întreprinderilor la aspectele inovative din domeniul științei și tehnicii. Astfel, necesitatea creării unui Parc Inovațional de Cercetare și Dezvoltare în Inginerie, este mai mult decât imperativă pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare dinamică și tehnologică avansată a ramurilor economiei naționale, fapt ce rezidă în raționamentul notei date.

Foto: ZEL „Bălți”

O nouă zonă pietonală va apărea în Capitală. Aceasta va cuprinde un întreg cartier din sectorul Râșcani, în perimetrul străzilor Kiev, Alecu Russo și Nicolae Dimo. Circulația automobilelor va fi limitată, iar în curți vor fi amenajate parcări, terenuri de joacă și de sport, precum și un scuar. Inițiativa le aparține consilierilor municipali socialiști, care au elaborat proiectul împreună cu specialiștii de la ”Chișinăuproiect”.

Necesitatea amenajării zonei pietonale a apărut după ce, în ultimii ani, circulația automobilelor a devenit mai intensă. Pentru a evita ambuteiajele pe strada Kiev și la sensul giratoriu din intersecția cu bulevardul Moscovei, șoferii aleg drumurile din curți. Autoritățile locale au anunțat că vor scoate sensul giratoriu și vor începe amenajarea zonei pietonale.

Potrivit proiectului, toată zona va fi pavată, iar în fiecare curte vor fi amenajate terenuri de joacă și de sport.

Consilierul municipal propune și construcția unor parcări subterane sau multietajate. Inițiativa urmează a fi discutată însă și cu locatarii cartierului, înainte de a fi inclusă în proiect. Oamenii salută restricționarea circulației automobilelor pe lângă casele lor și spun că își doresc spații pietonale.

După definitivare, proiectul va fi spus consultărilor cu locuitorii cartierului. Ulterior, va fi dezbătut la consiliul arhitectural al Primăriei Chișinău, avizat de comisia de specialitate a CMC și aprobat de aleșii locali.

NTV Moldova

Acestea sunt rezultatele cercetării Biroului Național de Statistică Rezultatele anchetei structurale în întreprinderi pentru 2018, în care sunt prezentate informații privind gradul de concentrare a întreprinderilor (după cifra de afaceri) în principalele domenii ale economiei.

Astfel, cea mai mare concentrare în 2018 a fost în domeniul de producere și asigurare cu energie electrică, termică, gaz, apă caldă și aer condiționat, unde companiilor Moldovagaz, Gas Natural Fenosa Furnizare Energie, Energocom, Termoelectrica și Furnizarea Energiei Electrice Nord le-a revenit 80,6% din cifra de afaceri a sectorului. La aceste întreprinderi sunt angajate peste 21,3% din angajații din sector. În total, cifra de afaceri a 62 de întreprinderi din acest sector a fost în 2018 de aproximativ 22,4 mlrd lei, aici fiind angajați peste 11,1 mii de oameni.

În sectorul alimentării cu apă, epurării și prelucrării deșeurilor, cinci companii lideri au asigurat peste 75,3% din cifra de afaceri - Metalferos, Apa-Canal Chisinau, Autosalubritate, Apa-Canal Balti și Acva-Nord. În aceste companii de asemenea muncesc în jur de 31,7% dintre toți angajații din domeniu. Potrivit datelor statistice, cifra de afaceri a celor 411 de companii din domeniu a fost în 2018 de 3,1 mlrd lei, aici fiind angajați peste 8,3 mii de oameni. Pe locul trei după gradul de concentrare a companiilor – în sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor, 56,9% din cifra de afaceri au fost asigurate de companiile Orange Moldova, Moldtelecom, Moldcell, Bass Systems și Endava.

În TOP-5 al companiilor din acest sector muncesc 28,1% din angajații din domeniu. Cifra totală de afaceri a sectorului IT (1590 de întreprinderi cu 16,9 mii de angajați) a fost în 2018 de 11,8 mlrd lei. Concentrare mare a întreprinderilor a fost atestată în domeniul transporturilor și depozitelor (34,5% din cifra de afaceri și 22% din angajații sectorului), în TOP-5 al companiilor au intrat Air Moldova, Fly One, Calea Ferata din Moldova, Avia Invest și Moldovatransgaz. Cifra de afaceri al sectorului (2268 de întreprinderi cu 41 mii de angajați) este de 18,6 mlrd lei.

În cazul sectorului Activitatea hotelurilor și întreprinderilor de alimentație publică, gradul de concentrare este de 25% (Trabo-Plus, Leogrand Hotel, Food Planet Restaurants, Aerofood și Aeroport Catering). Dintre 16,5 mii de angajați ai sectorului, în TOP-5 al companiilor sunt angajați 14,3%. Cifra de afaceri a celor 1613 de companii din acest sector a depășit în 2018 3,78 mlrd lei. În industria de prelucrare, gradul de concentrare al primelor cinci cele mai mari companii a fost de 13% (Lear Corporation, GG Cables&Wireles EE, DRA Draexlmaier Automotive, Floarea soarelui, Supraten). În acest companii muncesc 8,6% din toți angajații din sectorul industriei de prelucrare. În total, în acest domeniu activează 3,7 mii de companii (peste 102,7 mii de oameni), iar cifra de afaceri a sectorului este de 52,38 mlrd lei.

În domeniul comerțului, cota companiilor Rompetrol Moldova, Lukoil-Moldova, Agrofloris-Nord, Moldretail Group și Petrom-Moldova a fost de aproximativ 11,4% din toată cifra de afaceri a sectorului și 3,1% dintre toți angajații. În total, în comerț activează 15420 de întreprinderi (113,3 mii de oameni), iar cifra de afaceri este de aproape 163,9 mlrd lei. Cel mai mic grad de concentrare al companiilor este în industria de construcții: 5 companii lideri au asigurat 9,5% din cifra de afaceri și 4,9% din locuri de muncă: Nouconst, Basconslux, Kirsan Com, Stayer, Irinda Prim. În total, în sectorul de construcții sunt înregistrate 2401 de înreprinderi (29,5 mii de angajați) cu o ficră de afaceri totală de 18,8 mlrd lei. Pentru unele sectoare, gradul de concentrare este prezentat fără indicarea companiilor lider.

Astfel, în domeniul operațiunilor imobiliare, gradul de concentrare al TOP-5 companii a fost de 16,4%, în sectorul activităților profesionale, științifice, tehnice – 11,2%; în sectorul activității administrative și serviciilor auxiliare în acest domeniu – 26,9%; în sectorul acordării altor tipuri de servicii – 25,1%. Potrivit Biroului Național de Statistică, studiul actual nu include întreprinderi cu următoarele activități principale: agricultură, intermediere financiară, guvern, educație, sănătate și servicii sociale, organizații non-profit și bugetare.

În total, sondajul structural al BNS include rezultatele unui sondaj întreprinderilor de 12,5 mii. Datele au fost colectate direct de la întreprinderi, pe hârtie sau în formă electronică (41% din chestionare au fost completate online).

InfoMarket

Biserica Anglicana, cuprinsa de o indoiala existentiala, va reanaliza investitiile sale in gigantii din industria tehnologiilor de varf, pentru a afla daca aceste companii (GAFA - Google, Amazon, Facebook, Apple) sunt compatibile cu credinta crestina, informeaza AFP.

Organismul de evaluare etica a investitiilor facute de Biserica Anglicana (Ethical Investment Advisory Group - EIAG) "tocmai a inceput o examinare in profunzime a politicilor sale de investitii in gigantii tehnologici, care va dura un an", a anuntat un purtator de cuvant al institutiei religioase intr-o declaratie remisa AFP.

"Sectorul tehnologiei evolueaza rapid si devine din ce in ce mai controversat. Unii estimeaza ca acest sector a adus beneficii uriase societatii, dar altii constata inconvenientele si limitele tot mai mari ale tehnologiei", a precizat acelasi purtator de cuvant.

Biserica Anglicana doreste sa afle in special daca inteligenta artificiala ar putea "dauna insasi ideii de Dumnezeu", conform unui articol publicat weekendul trecut in cotidianul The Telegraph.

EIAG va purta discutii cu "teologi, specialisti in acest sector de activitate, politicieni, asociatii civile, administratori ai unor fonduri de active" pentru a furniza apoi recomandari, care vor fi in acelasi timp "ancorate in teologia anglicana, dar si practice".

Biserica Anglicana a facut investitii de peste 8 miliarde de lire sterline in actiuni, dar si in sectorul imobiliar, printre altele, "intr-o maniera etica" si considera ca o gestionare activa "poate sa influenteze favorabil comportamentele companiilor".

Institutia engleza s-a exprimat public si pe tema investitiilor sale facute in compania Amazon. Alphabet, grupul care detine Google, se regaseste pe lista celor mai importante plasamente in actiuni facute de Biserica Anglicana, alaturi de cele operate in companii farmaceutice precum AstraZeneca si GlaxoSmithKline si in valori bancare, conform raportului sau anual de activitate intocmite pe 2018.

Acelasi raport vorbeste si despre actiuni detinute in grupul petrolier BP. Insa institutia religioasa s-a aflat in acelasi timp in avangarda miscarii civice de activism impotriva grupurilor considerate poluante, operand la cesiuni de active, pentru a lupta prin mijloace financiare impotriva incalzirii climei.

ziare.com

Serviciul Vamal anunță că, începând cu 01 ianuarie 2020, se micșorează limita neimpozabilă pentru bunurile introduse prin intermediul trimiterilor poștale internaționale. Suma maximă pentru care nu se vor percepe plăți vamale va fi de 200 de euro.

Subiecții acestor modificări sunt persoanele fizice care introduc mărfuri pentru uz personal, în cadrul tranzacțiilor comerciale (B2C – de la business la consumator) prin intermediul coletelor poștale internaționale.

Astfel, coletele destinate persoanelor fizice, a căror valoare intrinsecă la importul în Republica Moldova nu depășește suma de 200 de euro și nu sunt destinate comercializării vor fi scutite de plățile vamale (TVA, accize, taxe vamale, taxa pentru proceduri vamale).

Valoarea intrinsecă reprezintă valoarea efectivă a mărfii, ce nu include costurile de transport, de asigurare și nici costul încărcării, descărcării și transbordării mărfii.

În cazurile în care mărfurile au caracter comercial, depășesc limitele cantitative stabilite de legislație sau valoarea intrinsecă a acestora depășește limita neimpozabilă de 200 de euro, plățile vamale se vor calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă. Este de menționat că limita neimpozabilă nu micșorează valoarea impozabilă a mărfurilor.

Modificările au fost aprobate prin Legea Nr. 122 din 16.08.2019 pentru modificarea unor acte legislative.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați Centrul Unic de Apel al Serviciului Vamal la numărul de telefon: +373 22 574 111 sau serviciul Call-Center al Î.S. ”Poșta Moldovei” la numărul: +373 22 270 044.

customs.gov.md

La începutul acestui an, la Tiraspol a fost deschisă o fabrică de producere a bomboanelor caramel, făcute manual. Este prima din țară de acest fel și se numește „Мастерская карамели". Afacerea a fost lansată de antreprenorul Dmitrii Gordinskii, care a învățat despre fabricarea lor în orașul Lviv din Ucraina, un oraș renumit pentru bomboanele caramel realizate manual, unde există o rețea întreagă de ateliere dedicate dulciurilor din caramel și unde sunt organizate diverse masterclass-uri de producere a lor.

„De circa 18 ani, am o afacere în sectorul IT, care nu are nici o legătură cu producerea bomboanelor. Mi-am dorit însă să creez o afacere pentru suflet. Am aflat că există astfel de bomboane, care încă nu se produc în Transnistria și am decis să fac un experiment", a povestit Dmitrii Gordinskii pentru mybusiness.md.

Procesul de producere a bomboanelor are loc chiar în fața clienților, în spatele unei vitrine de sticlă. Aici poate fi admirat un adevărat orășel al dulciurilor, unde rolul principal revine deserturilor din caramel. Copiii își petrec mult timp în fața vitrinei, pentru a urmări procesul de pregătire a bomboanelor. În paralel ei pot servi cremă caramel fierbinte. Această vitrină este făcută dintr-o sticlă durabilă, ea nu va crăpa și nu va răni pe nimeni. Sticla poate rezista ușor greutatea unui adult care se sprijină pe ea.

Întreprinderea s-a deschis de Ziua Îndrăgostiților, pe data de 14 februarie 2019. În mod firesc, a fost preparat un număr mare de bomboane în formă de inimă, care au fost distribuite trecătorilor. O astfel de campanie a dus la faptul că într-o singură zi, majoritatea populației Tiraspolului a aflat despre existența noii fabrici.

Se colaborează și pe segmentul B2B, iar fabrica poate produce bomboane de diferite mărimi și forme, cu diverse logouri și inscripții pe ele.

Din preferențele cumpărătorilor: copiii iubesc acadelele, iar adulții sunt mai practici - cumpără bomboane de mărimi mai mici și cu gusturi diverse, pentru întreaga familie. Există aproximativ nouă varietăți, cum ar fi caramelele cu gust de cais sau de cola.

De la bun început, Dmitrii și-a dorit să creeze un produs natural, dar accesibil și deși bomboanele sunt făcute după aceiași tehnologie ca în Ucraina, ele costă de trei ori mai puțin. Acest lucru se datorează faptului că procesul de producere a fost optimizat. De exemplu, colegii din Lviv, au un personal mai numeros, o echipă de cinci angajați, pe când la Tiraspol, întregul proces de producere este asigurat de doi oameni.

Pe viitor, întreprinderea planifică să-ți extindă asortimentul, producând marshmallow și bomboane iris. Tot aici vor fi organizate diverse masterclass-uri pentru copii.

Pe data de 19 decembrie 2019, "Мастерская карамели" a fost desemnată laureat al celei de-a 17-a ediții a concursului „Приднестровское качество”.

madein.md

Consiliul UE a încheiat formalitățile de aprobare a acordului prin care se extinde gradul de liberalizare a comerțului cu produse agricole reglementate de DCFTA, încheiat pe data de 11 iulie a acestui an între Guvernul Maia Sandu și UE, transmite IPN cu referință la un comunicat UE.

Republicii Moldova i se acordă cote tarifare suplimentare fără taxe vamale pentru exportul strugurilor de masă (dublu față de cantitatea curentă) și prune (cu o creștere de 50%), precum și o nouă cotă fără taxe vamale pentru cireșe (1500 de tone).

Ca urmare a acordului, vor crește și oportunitățile de export ale producătorilor din UE, prin acces suplimentar fără taxe vamale pe piața din Moldova. De asemenea, ținând cont de modelele comerciale din ultimii ani, se prevede ridicarea pragurilor care declanșează mecanismul anti-eludare pentru grâu, orz, porumb, zahăr și cereale prelucrate. (Mecanismul anti-eludare prevede posibilitatea de a reintroduce taxa vamală atunci când importurile de anumite produse agricole și produse agricole prelucrate depășesc un prag dat).

La Bruxelles se subliniază că acordul se înscrie în angajamentul UE față de cetățenii și întreprinderile moldovenești și este în contextul oportunităților și beneficiilor oferite de Zona de comerț liber profund profund și cuprinzător (DCFTA). Modificările în cauză rezultă și din evaluarea celui de-al treilea an al Acordului de asociere UE-Republica Moldova și sunt un răspuns la eforturile Guvernului Sandu de a dezvolta ZLSAC. UE încurajează Republica Moldova să continue implementarea reforme necesare în spiritul Acordului de asociere.

Pentru a intra în vigoare, acordul urmează a fi aprobat de Comitetul de asociere Republica Moldova- UE în domeniul comerțului.

Valoarea nominală maximală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare se va majora, din 1 ianuarie 2020, cu 10 lei și va fi cuprinsă între 35 și 55 de lei. Normă se conține în Legea cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020), votată în parlament în lectura finală 19 decembrie.

Totodată, modificările aprobate la Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/2017) prevăd expunerea în redacție nouă a alin. (4) al art. 5 („Numărul și valoarea tichetelor de masă”), care va stabili că valoarea totală a tichetelor de masă transferată pe cardul de plată al salariatului ce desfășoară munca în schimburi trebuie să fie egală cu numărul total de ore lucrate pe parcursul lunii precedente împărțit la opt, înmulțit cu valoarea nominală a tichetului acordat salariatului. Rezultatul se va aproxima, conform regulilor matematice, până la un număr întreg.

Legea aprobată mai prevede excluderea din Legea nr. 166/2017 a noțiunii „tichet de masă pe suport de hârtie” și, concomitent, abrogarea articolelor și normelor ce reglementează activitatea de operare cu tichetele de masă pe suport de hârtie.

Amintim că, la 6 septembrie 2019, în MO a fost publicată și Legea nr.122 care vine cu modificările ce țin de calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru valoarea tichetelor de masă oferite de angajator angajaților. Această prevedere vă fi pusă în aplicare din 1 ianuarie 2020.

În acest sens, din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (anexa nr.3 la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale) vor fi excluse cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova

Dacă Republica Moldova ar intenţiona să plătească în acest moment toată datoria publică acumulată, fiecare cetăţean al Republicii Moldova ar trebui să scoată din buzunar 16,8 mii de lei, adică 966 USD. Suma este mai mare cu 22,3% în semestrul unu al anului 2019 faţă de perioada similară a anului 2016, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Datoria publică a Republicii Moldova a crescut considerabil an de an. Autorităţile se laudă că ţara noastră are una din cele mai mici datorii la nivelul statelor din regiune, raportat la produsul intern brut. Cu toate acestea, datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că datoria statului, care va trebui plătită de fiecare moldovean, creşte în mod continuu.

Spre comparaţie, în anul 2016 datoria în contul unui moldovean era de numai 12140 lei, dar trebuie să ţinem cont că statistic şi populaţia ţării era mai numeroasă atunci. În comparaţie cu statele din UE spre care tinde Republica Moldova, cele mai ridicate niveluri ale ponderii datoriei publice guvernamentale în PIB le înregistrează Grecia (178,6%), Italia (131,8%), Portugalia (125,7%), Belgia (103,1%), Spania (98,3%), Franţa (97%) şi Marea Britanie (87,7%). Un nivel mai scăzut al datoriei publice guvernamentale înregistrează România (35%), Cehia (34,6%), Bulgaria (25,4%), Luxemburg (23%) şi Estonia (9%).

Nominal, datoria scade pe fundalul reducerii finanţărilor externe

Majorarea soldului datoriei sectorului public în anul 2019 a fost condiţionată de majorarea soldului datoriei de stat (2368,4 mil. lei sau 4,6% comparativ cu sfârşitul anului 2018), aceasta continuând să înregistreze o pondere majoritară în totalul datoriei sectorului public (90,7%). Celelalte componente ale sectorului precum datoria BNM, întreprinderilor sectorului public şi unităţilor administrativ-teritoriale au înregistrat valori diminuate comparativ cu cele de la sfârşitul anului 2018.

Totodată, diminuarea soldului datoriei de stat în valori nominale se datorează atât diminuării intrărilor de împrumuturi de stat externe pentru finanţarea proiectelor investiţionale, cât şi diminuării finanţării interne nete pozitive, aprobată pentru anul 2019. Astfel, pentru anul 2019 se estimează că finanţarea externă netă va constitui 192,6 mil. dolari SUA, cu 53,8 mil. dolari SUA sau 21,8% mai puţin decât valoarea aprobată, iar finanţarea internă netă va înregistra o diminuare de 1545,5 mil. lei sau cu 60,8% pe fonul renunţării la emisiunea VMS suplimentare pentru completarea rezervei de lichidităţi. Din totalul intrărilor brute prognozate pentru anul 2019, 53,1% se vor îndrepta spre finanţarea proiectelor investiţionale, iar 46,9% – pentru suport bugetar.

“La finele anului 2019, soldul datoriei de stat va fi compus preponderent din datorie de stat pe termen lung şi cu rată fixă a dobânzii, asigurându-se încadrarea în limitele stabilite în Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu 2019-2021. Astfel că, la situaţia din 31 decembrie 2019, datoria de stat scadentă în decurs de un an nu va depăşi 25,0% din total, iar datoria de stat cu rata dobânzii variabilă nu va depăşi 40,0% din total. Pentru VMS emise pe piaţa primară rata medie a dobânzii poate constitui aproximativ 6,3% anual, pentru împrumuturile externe fixe – aproximativ 2,0% anual, iar pentru datoria externă variabilă – rata dobânzii va oscila în dependenţă de evoluţia ratelor internaţionale precum Libor 6 months şi Euribor 6 months. În dependenţă de cererea pieţei, Ministerul Finanţelor în continuare va susţine majorarea ponderii obligaţiunilor de 2,3 şi 5 ani în circulaţie cu rată fixă a dobânzii, în anul 2019 emisiunile fiind prognozate în totalitate în monedă naţională”, potrivit proiectului Bugetului pentru anul 2020.

Ponderea datoriei de stat în PIB la sfârşitul anului 2019 va constitui 28,1%, dintre care 11,6% – datorie de stat internă şi 16,5% – datorie de stat externă. Cheltuielile legate de serviciul datoriei de stat în anul 2019 se estimează în sumă de 1 669,6 mil. lei, ceea ce constituie o diminuare cu 275,0 mil. lei sau cu 14,1% comparativ cu valoarea aprobată pentru anul 2019.

Împrumuturile externe, perfuzia Moldovei – 62%

Conform estimărilor, soldul datoriei de stat la situaţia din 31 decembrie 2020 nu va depăşi 67 528,2 mil. lei, dintre care 61,9% datorie de stat externă şi 38,1% – datorie de stat internă, înregistrând o majorare cu 9 245,7 mil. lei faţă de valoarea precizată pentru sfârşitul anului 2019, preponderent din contul finanţării externe nete pozitive prognozate pentru anul următor.

La finele anului 2020, soldul datoriei de stat va fi în continuare compus preponderent din datorie de stat pe termen lung şi cu rată fixă a dobânzii. Pentru VMS emise pe piaţa primară, rata medie a dobânzii poate constitui aproximativ 7,0% anual, pentru împrumuturile externe fixe – aproximativ 2% anual, iar pentru datoria externă variabilă rata dobânzii va oscila în dependenţă de evoluţia ratelor internaţionale precum Libor 6 months şi Euribor 6 months. În dependenţă de cererea pieţei, se va tinde în continuare spre majorarea ponderii obligaţiunilor de 2, 3 şi 5 ani în circulaţie cu rată fixă a dobânzii, în anul 2020 emisiunile fiind prognozate în totalitate în monedă naţională. Împrumuturile externe noi care vor fi contractate, vor avea maturitatea de minim 15 ani, preferinţă fiind acordată creditorilor multilaterali.

Ponderea datoriei de stat în PIB la sfârşitul anului 2020 se va încadra în valoarea de 29,6%, cu 1,5 p.p. mai mult faţă de cea precizată pentru finele anului 2019.

Pentru anul 2021, se estimează că soldul datoriei de stat se va majora cu 10,4%, iar în 2022 acesta se va majora cu 9,7% şi va constitui 81 828,4 mil. lei, situându-se la nivelul de 30,2% pondere în PIB.

Pe parcursul anului 2020 vor fi valorificate împrumuturi de stat externe în sumă de 9 296,7 mil. lei (echivalentul a 503,3 mil. dolari SUA) şi rambursate împrumuturi de stat externe în sumă de 2 916,4 mil. lei (echivalentul a 157,9 mil. dolari SUA). Ca urmare, la situaţia din 31 decembrie 2020, conform estimărilor, soldul datoriei de stat externe nu va depăşi 41 820,9 mil. lei (echivalentul a 2208,1 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o majorare cu 7 591,5 mil. lei (echivalentul a 306,4 mil. dolari SUA) sau cu 22,2% faţă de plafonul precizat al datoriei de stat externe la situaţia din 31 decembrie 2019. În valori nominale, majorarea plafonului datoriei de stat externe se explică prin depăşirea sumelor intrărilor externe preconizate pentru anul 2019 faţă de rambursările pentru acelaşi an. Totodată, ca pondere în PIB, se estimează că soldul datoriei de stat externe va înregistra la finele anului 2020 o majorare cu 1,8 p.p. faţă de valoarea precizată pentru anul 2019 şi nu va depăşi 18,3%.

În anul 2020 se preconizează emisiunea netă a VMS pe piaţa primară în sumă de 2000,0 mil. lei, răscumpărarea VMS emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat în sumă de 240,0 mil. lei, precum şi răscumpărarea VMS pentru crearea rezervei de lichiditate în sumă de 105,8 mil. lei. Astfel, la situaţia din 31 decembrie 2020, conform estimărilor, soldul datoriei de stat interne nu va depăşi 25 707,3 mil. lei sau 11,3% în PIB.

În perioada anilor 2021-2022, în scopul finanţării deficitului bugetului de stat se prevăd a fi direcţionate venituri din emisiunea netă a VMS pe piaţa primară în sumă a câte 1 500,0 mil. lei anual. Totodată, se preconizează răscumpărarea VMS emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat în sumă de 260,0 mil. lei în anul 2021 şi 290,0 mil. lei în anul 2022. Concomitent, în anul 2021 vor fi răscumpărare VMS emise pentru crearea rezervei de lichiditate în sumă de 89,4 mil. lei.

Astfel, în perioada anilor 2021-2022 soldul datoriei de stat interne se va majora de la 26 857,9 mil. lei la finele anului 2021 până la 28 067,9 mil. lei la finele anului 2022.

Victor Ursu

capital.market.md

Sunt pensionară de patru ani, am activat la grădinuță în funcția de asistent de educator timp de 7 ani. Aveam contract individual de muncă pentru perioada 1 octombrie 2019 – 1 octombrie 2020. Pe 2 decembrie curent, m-am prezentat la serviciu, însă directoarea mi-a spus că de astăzi sunt eliberată în baza art. 86 y1 din Codul muncii, ea angajând o persoană fără studii în domeniu. Vreau să știu dacă am fost eliberată corect sau nu?

Raisa Crivoi, membru al FSEŞ, Râşcani

Deținerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limita de vârstă, potrivit art.86 alin. (1), lit. y1 din Codul muncii, constituie temei de sine stătător pentru desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată. Or, art.86 alin. (1), lit. y1 din Codul munci constituie un drept al angajatorului, dar nu o obligație pentru concedierea salariatului pe motivul deținerii statutului de pensionar pentru limită de vârstă.

Concedierea salariaților membri de sindicat pe motivul deținerii statutului de pensionar pentru limita de vârstă se admite doar cu consultarea prealabilă a organului sindical din unitate. În același timp, pentru concedierea salariatului pe motivul deținerii statutului de pen­sionar pentru limită de vârstă (art. 86 alin. (1), lit. y1) din Codul munci), angajatorul trebuie să asigure respectarea condițiilor legale în acest sens. Or, angajatorul urmează să dispună de probele necesare sau să poată dovedi faptul că salariatul respectiv are statut de pensionar pentru limită de vârstă, adică având vârsta și vechimea asigurată nece­sară, el beneficiază de pensie, iar pensia care i s-a stabilit sau de care beneficiază salariatul supus concedierii este pentru limită de vârstă, ci nu constituie un alt tip de pensie. În cazul în care angajatorul nu dis­pune de asemenea probe, art. 86 alin.(1), lit. y1) din Codul muncii nu poate fi aplicat ca temei pentru concedierea salariaților.

La rândul său, în cazul solicitării de către angajator a opiniei con­sultative, pentru concedierea salariaților în temeiul art. 86, alin. (1), lit. y1) din Codul muncii, organul sindical urmează să-și exprime opinia prin prisma respectării de către angajator a condițiilor necesare pen­tru aplicarea acestui temei de concediere a salariatului respectiv.

Angajarea unei alte persoane în funcția de asistent de educator care nu are studii în domeniu nu poate afecta dreptul angajatorului de a concedia salariatul pe motivul deținerii statutului de pensionar pentru limită de vârstă.

Ion PREGUZA

expert în Departamentul juridic al CNSM

vocea.md