Conform politicii bugetar – fiscale, aprobate anterior de guvern și parlament pentru 3 ani - 2018, 2019 și 2020, precum și modificărilor ulterioare ale Codului Fiscal, în 2020, accizul la țigaretele cu filtru şi fără filtru va constitui 540 lei + 13%, dar nu mai puțin de 700 lei pentru o mie de bucăți, în timp ce anul accizul la ţigarete cu filtru a fost de 460 lei + 12%, dar nu mai puțin de 610 lei pentru o mie de bucăți, accizul la țigarete fără filtru (ovale cu lungimea de până la 70 mm) în 2019 a fost de 360 lei + 6%, iar accizul la țigările fără filtru cu muştiuc era de 460 lei + 6% pentru o mie de bucăţi.

Pentru alte trabucuri și ţigarete care conţin înlocuitori de tutun, acciza va rămâne în 2020, ca şi în 2018 şi 2019, la nivelul de 41% din valoarea acestora în lei. În același timp, în 2020, pentru tutunul pentru fumat, alte tutunuri şi înlocuitori de tutun, prelucrate, tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”, extracte şi esenţe de tutun, acciza va fi de 150,33 lei pentru 1 kg față de 143,17 lei pentru 1 kg, cât era un an mai devreme.

În același timp, în 2020, accizul pentru tutunul tăiat fin, destinat rulării în țigarete va fi de 1.200 de lei pentru 1 kg în 2020, iar accizul pentru stickurile destinate dispozitivelor de încălzire a tutunului va constitui 700 de lei pentru o mie de bucăți. Un an mai devreme, accizele pentru acestea erau de 1000 lei şi, respectiv, 610 lei.

InfoMarket

Un bărbat și o femeie, cu vârsta de 27 și respectiv 20 de ani, sunt cercetați penal, fiind suspectați de escrocherie cu utilizarea mijloacelor de plăți electronice. Aceștia folosind portmonee electronice, încasau prin terminalele de plată mijloace bănești pentru prestarea serviciilor sexuale care nu le îndeplineau. Pentru pretinsele servicii, erau încasate sume de bani de la 600 la 1500 lei.

Ca urmare a unor informații operative și a acțiunilor speciale de investigații întreprinse de ofițerii Centrului pentru combaterea crimelor informatice (CCCI) al INI, s-a stabilit că, în perioada de timp ianuarie 2018 – decembrie 2019, suspecții, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane, au dus în eroare mai mulţi moldoveni, folosind fotografii ale persoanelor terțe, prin intermediul a numeroase conturi de utilizatori. Astfel, suspecții plasau anunțuri false pe platformele din Republica Moldova, unde promovau oferte de prestare a serviciilor sexuale și masaj erotic, astfel au cauzat victimelor o daună materială în proporţii mari, încasând de la aceștia prin intermediul diferitor sisteme de plăți online, mijloace financiare în sumă de peste 178 000 lei.

În urma efectuării perchezițiilor la domiciliul suspecților, polițiștii au ridicate telefoane mobile, notebook, carduri bancare pe care erau transferate mijloacele bănești și cartele sim.

În cazul în care vor fi găsite vinovate, persoanele identificate riscă închisoare de la 7 la 10 ani.

În acest context, Poliția vine cu un apel către cetățeni să fie precauți la achitarea diferitor servicii, prin intermediul sistemelor de plăți online.

Investigarea cazului continuă sub toate aspectele prevăzute de lege, iar persoanele care au devenit victime în urma acestor acțiuni ilegale, sunt rugate să se adreseze la Centrul pentru Combaterea Crimelor Informatice al INI (str. Bucuriei 14, mun. Chișinău).

politia.md

Tinerii din Republica Moldova, care vor să-și dezvolte o afacere, pot obține granturi de până la 180 de mii de lei din partea statului. Acestea vor fi oferite în cadrul primului apel de proiecte din cea de-a treia etapă a Programului „Start pentru tineri”, care a fost lansat vineri, 3 ianuarie, de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), transmite MOLDPRES.

Dosarele pot fi depuse până la 3 februarie 2020. La concurs pot participa tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani, care au absolvit etapa a II-a a Programului și care au fondat și conduc o întreprindere nou-înregistrată.

Finanțarea nerambursabilă oferită câștigătorilor constituie 80% din suma proiectului investițional, dar nu mai
mult de 180 mii lei per beneficiar. Totodată, întreprinderea beneficiară va trebui să vină cu o contribuție financiară proprie de minimum 20% din suma proiectului investițional.

Programul „Start pentru tineri” a fost lansat la începutul anului trecut.

moldpres.md

Prima zi din noul an vine cu scumpiri pentru moldoveni. De astăzi, la autogările din ţară vor fi afişate noile tarife pentru transportul de pasageri prin ţară. Astfel, cursele interurbane se majorează cu 12 bani şi ajunge până la 60 de bani pentru un kilometru, scrie publika.md.

Tariful ar putea suferi schimbări ulterior şi asta pentru că transportatorii vor să ceară majorarea cu până la 92 de bani per kilometru. Tot din 1 ianuarie se dublează taxa TVA pentru domeniul HoReCa cu până la 20 la sută.

Decizia a fost luată încă de pe timpul Guvernului condus de Maia Sandu şi se regăseşte în memorandumul semnat cu Fondul Monetar Internaţional.

De asemenea, din prima zi a lunii ianuarie intră în vigoare noua lege care prevede impozitarea cu 12% a câştigurilor mai mari de 240 de lei obţinute la loterie.

În acelaşi timp, începând de azi, vor fi impozitate cu 24 la sută tichetele de masă. Aceasta este o condiţie a Fondului Monetar Internaţional în schimbul oferirii unui împrumut de 46 de milioane de dolari. Măsura este inclusă într-un acord convenit cu Guvernul Sandu, valabil până în martie, anul viitor.

Iar cei care vor face cumpărături online de pe portalurile internaţionale în sumă mai mare de 200 de euro vor fi obligaţi să achite TVA. modificare care intră în vigoare tot de astăzi. Sunt însă şi lucruri pozitive.

Unii pensionari şi cei care beneficiază de alocaţii pentru dizabilitate şi de urmaș vor beneficia începând de astăzi de un suport unic de 700 de lei. Tot de azi intră în vigoare modificările la legea care prevede acordarea ajutorului social pentru perioada rece a anului. Este vorba despre o majorare a ajutorului cu 150 de lei, care va ajunge astfel la 500 de lei.

publika.md

Un număr de 97 de femei din Republica Moldova vor beneficia de finanțare nerambursabilă în valoare totală de 12,35 mln de lei. Granturile vor fi acordate în cadrul programului „Femei în afaceri”. Proiectele investiționale au fost aprobate spre finanțare de către Comitetul de supraveghere al Programului, transmite MOLDPRES.

Potrivit estimărilor Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), finanțarea celor 97 de companii gestionate de femei va stimula investiții de circa 18 mln de lei în economia națională, va crea circa 230 noi locuri de muncă și va menține alți 158 de salariați.

Circa 49% dintre proiectele investiționale aprobate sunt din industria prelucrătoare, alte 41% dintre companii își vor desfășura activitatea în domeniul prestări servicii, iar 10 la sută sunt din agricultură.

Directorul general al ODIMM, Iulia Costin, a subliniat că Programul este o pistă de lansare pentru femeile care își doresc să dezvolte un business, dar nu au suficiente resurse financiare și abilități antreprenoriale. Totodată, susținerea femeilor în desfășurarea unui business contribuie la reducerea șomajului și la implicarea activă a acestora în dezvoltarea comunității, a precizat Costin.

Până în prezent, prin intermediul Programului Femei în Afaceri au fost selectate spre finanțare la Componenta de granturi mici 379 de proiecte investiționale. Valoarea maximă a finanțării nerambursabile în cadrul acestei componente este de 165 mii lei per beneficiar. Banii pot fi utilizați pentru achiziționarea articolelor de investiții și servicii de dezvoltare a afacerii.

moldpres.md

Satul moldovenesc este la limita existenței demografice. Locuitorii satelor, cei care mai sunt, nu se identifică prin comportament cu tradițiile satului moldovenesc: meștesug, datini, obiceiuri, inclusiv dragostea față de pământ.

Demografia Republicii Moldova este periclitată de migrația excesivă. Depopularea rurală știrbește din durabilitatea existenței ei și a bunăstării economice a întregului cadru demografic, menționează Valeriu Sainsus, expert în probleme de populație și demografie al IDIS Viitorul, solicitat de IPN. Potrivit expertului, în țară nu există potențial de creștere demografică și se compromite dezvoltarea unei ramuri strategice a țării, cum este agricultura. Populația rurală intră în cota de îmbătrânire, ceea ce înseamnă că, fără efort economic, o modificare a situației nu este posibilă.

Valeriu Sainsus susține că, între două recensăminte privind populația, au dispărut 150 de sate, iar următorul deceniu ar pune în pericol toată periferia națională rurală. În opinia sa, satul din Republica Moldova în ultimul secol a fost tratat periferic, diferențele dintre sat și oraș s-au accentuat, nu au fost dezvoltate priorități rurale. Cetățeanul rural a rămas cu problemele de unul singur, iar raționamentele lui vin din realitățile pe care le vede în spațiul în care se desfășoară viața.

Expertul menționează că sunt strict necesare politici de dezvoltare rurală direcționate spre grijile cetățeanului de la sate. Dezvoltarea infrastructurii de transport și drumuri, precum și conexiunea acestora, ar stopa exodul rural. Este crucial ca în reforma teritorial-administrativă, orașele să acopere necesitățile de servicii ale oamenilor de la sate, dar și calitatea acestora. În opinia sa, politicile sociale trebuie sporite de urgență.

Primarul satului Feștelița, Ștefan Vodă, Nicolae Tudoreanu, este la al cincilea mandat și spune că în Republica Moldova criza identitară a majorității populației ține în captivitate organizarea societății. Autoritățile nu percep statul ca ceva patriotic, iar simbolurile naționale, cum este imnul și drapelul de stat, nu trezesc sentimentul de patriotism. „Ai impresia că toți sunt în căutarea unui rege la care să se supună și de la care sa primească indicații pentru a dirija”, menționează Nicolae Tudoreanu, citat de IPN.

Edilul afirmă că satele s-au pomenit în situația precară deoarece locuitorii lor nu se mai identifică cu tradițiile satului moldovenesc: meșteșugul, datinile, obiceiurile, inclusiv dragostea față de pământ. Ocupația femeilor tinere este să stea acasă, să crească copii, să nu facă nimic, să aștepte bani de la soții plecați peste hotare. Primarul este de părere că satele mari pot deveni poli de creștere economică pentru satele mici, dar pentru asta sunt necesare politici de dezvoltare. Lipsa serviciilor publice, a infrastructurii, locurilor de muncă și dezinteresul muncii „la pământ” face ca oamenii să caute ceva mai ușor și fără mare efort. Excepții sunt acolo unde oamenii sunt nepretențioși fața de greutățile întâlnite.

Potrivit lui Nicolae Tudoreanu, Feștelița este un sat specific, oamenii nu au fost pretențioși și trăiesc destul de modest. Migrația nu a afectat localitatea. Chiar dacă pleacă cineva peste hotare, revine acasă. Primăria a găsit soluții la multe probleme publice, iar odată rezolvate, oamenii din mândrie și plăcere trăiesc și încearcă să fie parte la procesele decizionale, deși multe realizări nu sunt prețuite. „Dar este bine că pentru cei din afara Feșteliței se privește altfel, în raport cu toate perioadele istorice pe care le-a trăit acest sat”, a conchis primarul de Feștelița.

Ion Dolganiuc, de 12 ani primar de Colibași, Cahul, spune că satul Republicii Moldova este însăși ţara şi, aşa cum sunt dezvoltate satele Moldovei, așa arată și țara. Un impact mare l-a avut în ultimii ani modul de distribuire a finanțelor. „Satele, administrațiile locale, sunt dependente total de finanțările de la centru. Localitățile nu au surse alternative de venit sau acele de 15-17% sunt catastrofal de mici”, a declarat Ion Dolganiuc pentru IPN.

În ceea ce privește fenomenul migrației, primarul de Colibași susține că edilii sunt neputincioși să schimbe lucrurile, iar cei care reușesc este datorită muncii titanice pe care o depun. „Se reușește atunci când ai capacitatea să mobilizezi colectivitatea pe un drum comun. Când cetățenii se implică în ceea ce facem noi în localități, când ai o echipă, care are un scop comun, o echipă de profesioniști. Primarul, fără de o echipă de profesioniști, e ca și generalul fără de armată”, a spus edilul.

Ion Dolganiuc nu crede că degrabă se va schimba ceva în localități, deoarece astăzi administrațiile locale de nivelul întâi au peste 700 de atribuții delegate, însă doar 50 au susținere financiară. În opinia sa, ceea ce ține astăzi satele pe linia de plutire este entuziasmul administrației locale și al oamenilor, iar una dintre soluții, pentru a ieși din impas, ar fi ca autoritățile locale să beneficieze de surse alternative de venit din proiecte. La fel, este nevoie de o abordare reală și constructivă asupra Strategiei de descentralizare. Atât timp cât o să fie menținută puterea centrată la centru, nu o să se reușească multe.

ipn.md

Doi agenţi economici care au preluat trei rute de autobuz din Capitală primesc subvenţii de milioane de lei din bugetul municipal. Despre acest lucru a anunţat, cu indignare, primarul Capitalei, Ion Ceban, în cadrul şedinţei de la Primărie.

Autobuzele care au devenit subiect de dispută circulă pe trei rute - 23, 10 şi 28.

VITALIE COPACI, directorul interimar al Î.M. "Parcul Urban de Autobuze": "La ruta 23 în jur de 11 milioane anual, iar la rutele 10 şi 28 cam şase milioane anual. Rutele date activează în regim ca şi "Parcul Urban de Autobuze", adică tariful este cel aprobat de Consiliul Municipal."

Primarul Ion Ceban s-a arătat indignat de acestă situaţie şi a declarat că respectivele contracte vor fi reziliate. El susţine că în schemă ar fi implicat fostul consilier municipal Iurie Topală.

ION CEBAN, primarul Capitalei: "Cine stă în spate? Topală Iurie stă în spate. Deci, noi, A, nu este de ajuns că s-a luat rutele care sunt cele mai profitabile, noi încă le dăm bani pentru asta. N-am mai văzut aşa ceva, ce fel de scheme, aflăm scheme de genul acesta una după alta."

Solicitat de postul nostru de televiziune, Iurie Topală a refuzat să vorbească în fața camerei, dar a confirmat că două dintre rute sunt administrate de copiii săi. El mai spus că afacerea NU este profitabilă, chiar dacă este subvenţionată din bugetul local.

publika.md

În Republica Moldova, nu au mai fost pregătiți specialiști în domeniul aviației civile de aproximativ 20 de ani. Costurile pentru a pregăti un pilot peste hotare se ridică la 70 de mii de euro. Deschiderea unei școli de aviație în Moldova este un proiect real, care poate fi realizat deja anul viitor, iar în acest sens este nevoie de sprijinul Guvernului, fiind necesare investiții de circa 340 de mii de euro.

Solicitat de IPN, administratorul întreprinderii de stat „Moldaeroservice”, Viorel Catană, a declarat că, pe timpul sovietic, a existat un centru aeronautic de instruire, care era amplasat pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău. Acolo erau pregătiți atât specialiști în domeniul tehnic, cât și în domeniul navigant. Anual acest centru era absolvit de 80-100 de specialiști. Dar de mulți ani centrul nu mai funcționează. Acesta avea în gestiune un avion Diamond 42 și un simulator, care au fost transferate de către Agenția pentru Proprietăți Publice, la bilanțul întreprinderii de stat „Moldaeroservice”.

Viorel Catană a menționat că, în aprilie anul curent, a fost elaborat un studiu de fezabilitate cu privire la crearea școlii de aviație. Avionul și simulatorul din dotare nu sunt funcționale, pentru că ani de zile nu au fost utilizate. Acestea au nevoie de renovare, iar ca urmare să fie utilizate în scop de instruire. De asemenea, au fost pregătite cu forțe proprii machete funcționale de elicopter, machete de motoare, reductoare, scheme, pancarte, material didactic. Viorel Catană crede că studiile teoretice ar putea fi făcute la Chișinău, pe teritoriul Aeroportului este o clădire care în acest moment nu este utilizată. Iar pentru studiile practice ar putea fi organizate la Aeroportului Bălți-Leadoveni, care este un aeroport liber, nu sunt rute regulate, nu sunt pasageri.

Investițiile necesare sunt estimate la circa 340 de mii de euro și, pe lângă reparația avionului și a simulatorului, această sumă ar include dotarea sediului pentru studiile teoretice, precum și pentru reparația angarului, edificat acum 40 de ani, dar care este necesar pentru parcarea avionului Diamond.

Existența unei școli de aviație ar permite pregătirea specialiștilor pentru aviația națională civilă: piloți de avion, piloți de elicopter și tehnicieni. De asemenea, existența unei școli de aviație ar permite atragerea studenților și din afara țării, în condițiile în care în țările din regiune aceste studii sunt costisitoare.

Viorel Catană spune că în prezent în Moldova există două școli private care pregătesc piloți de categoria PPL – piloți particulari, care zboară pe avioane mici. Or, o școală de aviație națională, pe care și-o propun să o lanseze cu sprijinul statului, urmează să pregătească de categoriile ATPL, CPL, care să poată zbura pe Boeing, Airbus, elicoptere comerciale.

ipn.md

Alexander Rybak, câştigătorul concursului Eurovision din 2009, va primi un onorariu de aproape 200 de mii de lei pentru recitalul său pe care urmează să-l susţină în noaptea de Revelion, în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

„Conform legii, dintr-o singură sursă, avem dreptul să achităm până la 200.000. Cerinţele au fost mult mai mari, dar a coborât preţul”, a declarat şefa Direcţiei Cultură a Primăriei Capitalei, Stela Mitriuc.

În total, Primăria va cheltui circa 2 milioane de lei pentru organizarea şi desfăşurarea concertului din noaptea de Revelion, însă în această sumă intră şi unele decoraţiuni/elemente, bannere instalate deja la Târgul de Crăciun din PMAN.

tvrmoldova.md

27 de companii, ce anterior aveau cifre de afaceri de sute de milioane lei au fost excluse de la 1 ianuarie 2020 din lista agenţilor economici contribuabili mari (persoane juridice) pentru anii 2019-2020. Ordinul semnat de Ludmila Botnari, șefa Serviciului Fiscal de Stat nu oferă o explicație a motivului pentru care cele 27 de companii au fost excluse din această listă selectă, scrie Mold-street.com.

Motivul însă poate fi atât situația financiară dificilă a unora dintre aceste companii, unele dintre care sunt controlate sau deținute direct de foști și actuali politicieni, cât și problemele apărute ca urmare a unor încălcări ale legislației fiscale sau vamale.

De exemplu din listă a fost exclusă Dufremol SRL, companie cu afaceri anuale de circa un miliard de lei în anii 2017-2018. Aceasta a deținut până în anul 2019, cea mai mare rețea de magazine duty free și a făcut parte din imperiul fostului primar din Orhei condamnat, în primă instanță, în dosarul „Furtul Miliardului”.

La începutul verii, înainte de fuga din țară a lui Ilan Shor, Dufremol a fost cedată unui afacerist bulgar, iar ulterior organele de anchetă au pus sechestru pe activele ce au mai rămas la firmă.

cotidianul.md