Anunţul a fost făcut de către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei din România, care nu a specificat bugetul total al programului.

Instituţia a menţionat că, potrivit Documentului Comun pentru programele NEXT emis de Comisia Europeană în luna ianuarie, în cadrul noului program bilateral, România-Republica Moldova 2021-2027, se recomandă concentrarea tematică a finanţării pe câteva obiective, care includ: lupta cu şomajul, educaţie, sănătate şi incluziune socială. Totodată, vor fi finanţate proiecte concentrate pe infrastructură sustenabilă, inteligentă şi intermodală şi conectivitate digitală. Printre alte domenii prioritare se regăsesc: capacitatea instituţională, societatea civilă, minorităţile, precum şi managementul frontierelor.

În perioada imediat următoare va demara procesul de programare prin constituirea unui comitet comun de programare, în cadrul căruia, în urma consultărilor şi analizelor se va lua decizia cu privire la obiectivele şi activităţile pentru care se va acorda finanţare. Amintim că în perioada 2014 – 2020, România cooperează cu Moldova în cadrul unui program bilateral finanţat din Instrumentul European de Vecinătate (ENI). Programul are un buget total de 89,1 milioane euro, dintre care 81 milioane euro reprezintă fonduri ENI şi 8,1 milioane euro reprezintă cofinanţarea pe care trebuie să o asigure beneficiarii din ţările participante. Aria eligibilă include judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi din România şi întregul teritoriu al Republicii Moldova. Scopul programului a fost selectarea proiectelor care vizează crearea de parteneriate între entitățile de pe ambele părți ale frontierei, ce aduc beneficiu comunităților din zona de frontieră.

InfoMarket

Deputata Partidului Șor Marina Tauber susține că ține legătura în permanență cu liderul formațiunii și că Ilan Șor conduce activ, la fel ca anterior, formațiunea. Totodată, parlamentara susține că Ilan Șor s-ar afla „mult mai aproape decât crede multă lume”, răspunzând la întrebarea unde se află actualmente politicianul, transmite IPN.

În plus, deputata spune că Ilan Șor ar putea să susțină în curând personal o conferință de presă în Chișinău. Marina Tauber a declarat în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la postul N4 că în continuare există riscuri pentru viața și sănătatea lui Ilan Șor. „Eu am declarat acest lucru, cu toată responsabilitatea, de mai multe ori și noi, echipa lui, l-am convins să nu apară în spațiul public atât timp cât nu există garanții interne, externe că nu există niciun risc în legătură cu securitatea lui”, a afirmat politiciana.

De asemenea, deputata a declarat că Partidul Șor va participa la viitoarele alegeri prezidențiale care urmează să aibă loc anul curent. Marina Tauber spune că PPȘ va veni cu un candidat pentru scrutinul prezidențial, dar deocamdată nu face public cine ar fi acesta. „Dacă n-ar exista limite de vârstă, desigur că Ilan Șor era să fie candidatul din partea Partidului Șor, ceea ce este evident și ceea ce este solicitat din partea oamenilor. Există această discriminare. (...) Și dacă există această problemă, noi vom pregăti o surpriză foarte interesantă pentru toată lumea și cu siguranță vom face tot posibilul ca președinte al țării să fie din partea Partidului Șor și vom lupta foarte puternic pentru asta”, a declarat parlamentara.

Totodată, Marina Tauber este de părere că în cazul unor alegeri parlamentare anticipate, Partidul Șor ar putea obține un rezultat mult mai bun decât cel pe care l-a avut la alegerile din februarie anul trecut.

ipn.md

Acesta va permite introducerea în legislația națională a unor directive ale Parlamentului European și Consiliului European, în special privind fondurile alternative de investiții, fondurilor cu capital de risc, fondurile europene pentru investiții de lungă durată. Agenția InfoMarket a scris anterior că proiectul dat de lege stabilește cadrul legal pentru crearea, autorizarea și funcționarea Organismelor de plasament colectiv alternative (OPCA), determină cerinţele faţă de organizarea, licențierea şi activitățile desfășurate de societățile de administrare şi depozitarii activelor OPCA. Acesta mai stabilește angajamentele legate de administrarea OPCA cu capital de risc și investiții de lungă durată, dar și normele ce țin de depozitarii și active OPCA.

Legea va fi aplicată față de persoanele fizice și juridice din Moldova, persoane fizice și juridice străine, apatrizilor care oferă servicii sau desfășoară activități legate de crearea și administrarea OPCA.

Dispozițiile legii se vor aplica și băncilor comerciale care furnizează servicii și activități de gestionare a investițiilor, cu excepțiile prevăzute de legea aprobată. În același timp, documentul nu se va aplica la: fonduri de pensii nestatale și alte scheme de participare a angajaților; autoritățile administrației publice centrale și locale, Banca Națională a Moldovei și băncile centrale ale altor state, organizații internaționale și regionale precum Banca Mondială, FMI, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și alte instituții internaționale similare; autorități și organizații naționale, regionale și locale sau alte instituții care gestionează fonduri care sprijină sistemele de securitate socială și pensii; persoanele juridice care administrează una sau mai multe organizații alternative de investiții colective, singurii investitori din care fac parte, societăți-mamă sau sucursale ale acestor persoane sau alte sucursale ale societății-mamă, cu condiția ca niciunul dintre acești investitori să nu fie o organizație de investiții colective alternative. Reglementarea, supravegherea și controlul investițiilor colective vor fi asigurate de Comisia Națională a Pieței Financiare.

Conform legii, Organismele de plasament colectiv alternative (OPCA) sunt societăți pe acțiuni sau societăți pe acțiuni create în baza unui act constitutiv și a fondurilor de investiții create pe baza unui acord de parteneriat simplu, fără a crea o entitate juridică care să funcționeze pe baza principiului împărțirii riscurilor și a cărei activitate constă în acumularea de resurse financiare de la persoane fizice și / sau juridice prin emiterea de interese participative, în scopul investițiilor ulterioare, în conformitate cu prevederile legii. OPCA vor desfășura activități ținând cont de interesele investitorilor și în conformitate cu standardele de reducere a riscului de investiții definit de prezenta lege, sub rezerva autorizării prealabile a Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

În funcție de condițiile pentru emiterea și răscumpărarea acțiunilor, OPCA pot fi: deschise - OPCA ale căror interese de participare, la cererea oricăruia dintre acționari, sunt răscumpărate din activele OPCA, la intervale regulate, în conformitate cu procedurile și parțialitatea stabilite de regulile sau actul de constituire al OPCA; închise - OPCA, ale căror acțiuni de participare sunt răscumpărate din activele OPCA la un anumit punct stabilit prin normele sau actul constitutiv al OPCA sau în faza de încetare a activității, dar nu mai devreme de perioada inițială de cinci ani în care drepturile de răscumpărare nu pot fi exercitate.

În cazul OPCA cu capital de risc sau OPCA cu investiții pe termen lung, perioada inițială înainte de răscumpărare poate fi prelungită până la 10 ani de la data înființării. OPCA poate fi creat într-una din următoarele forme juridice: fond de investiții fără statut juridic, creat pe baza unui simplu contract de parteneriat; societate de investiții pe acțiuni înființată pe baza unui act constitutiv sub forma unei societăți pe acțiuni; societate cu investiții limitate creată pe baza unui act constitutiv sub forma unei societăți pe acțiuni.

Legea privind organizațiile alternative de investiții colective va intra în vigoare în 6 luni după publicarea ei în Monitorul Oficial.

InfoMarket

Un bărbat din orașul Fălești vinde lapte de măgăriță. Produsul este la mare solicitare în Republica Moldova și chiar peste hotarele ei. Un litru de lapte de măgăriță costă 400 de lei, de 40 de ori mai mult decât laptele de vacă.

Ion Lozonschi și-a deschis ferma de măgărițe acum cinci ani, pe când suferea de o boală gravă. A aflat despre efectele miraculoase a laptelui de măgăriță și a decis să producă elixirul sănătății.

Acum cinci ani am cumpărat vreo doi măgari, au mai fătat și acum am 15 măgărițe. Am avut și 20-25, dar le-am vândut, că nu prea merge laptele. Lumea nu are bani, laptele e scump, dar și muncesc mult, a spus fermierul.

Bărbatul spune că laptele de măgăriță are aceleaşi proprietăţi ca şi laptele matern şi e considerat un adevărat medicament.

De la Chișinău sună, de la Călărași, vin de la Bălți, de pe loc cumpără lumea, din România a fost un român și a cumpărat 3 litri. A spus că vrea să fie mai tânăr, mai frumos, mai sănătos, a adăugat Ion Lozonschi.

Ion Lozonschi își iubește animalele și chiar le-a pus și nume fiecăruia.

Aceasta este Gabriela, când fată, nu vrea să stea la mulgătoare. Aceasta este Frunza

Cristina Trucin este mama unui copil de 6 ani. Ea spune că laptele de măgăriță este cel mai bun remediu pentru a întări imunitatea fiului ei.

Eu fac copilului ca profilaxie, pentru că am observat că în sezonul rece, cu viroze agresive, trecem cu brio, nu am răcit. E scump, dar ieftin față de medicamente. Dacă te duci la farmacie, cu o mie de lei nu scapi, a spus femeia.

Oamenii spun că beau lapte de măgăriță în loc de medicamente.

Am decis să cumpăr lapte de măgărițe, am citit că este foarte sănătos pentru plămâni, stomac, pentru tot. Am cumpărat două sticluțe. Am cumpărat lapte pentru mine și copilul meu, vom gusta.

Să te lecuiești nu e scump. Dai mai mult, doar să te lecuiești.

E caloric și e bun pentru tuse, pentru copii.

Zilnic, bărbatul obține între 2 și 5 litri de lapte de măgăriță, în funcție de sezon.

nordnews.md

Primăria Capitalei a prelungit până în 24 februarie termenul pentru desfășurarea licitațiilor privind lucrările de construcție a stației de tratare a lichidului toxic de la groapa de gunoi de la Țânțăreni. O solicitare în acest sens a venit din partea companiilor care vor să participe la acest proiect. la baza demersului a stat volumul mare de lucrări, au declarat reprezentanții Regiei ”Autosalubritate”.

Inițial, licitația urma să se desfășoare până în 14 februarie, însă cele cinci companii, care s-au arătat interesate să participe, au cerut prelungirea termenului.

Primarul general al Capitalei, Ion Ceban, care a vizitat astăzi poligonul de la Țânțăreni, a promis că proiectul de construcție a noii stații de tratare a apelor toxice va fi realizat în mod transparent.

"Vom face tot posibilul ca să ținem la curent comunitatea din municipiul Chișinău, dar și localnicii să știe că noi facem tot posibilul să ne asumăm aceste angajamente și tot ce este stipulat în contract. Am insistat să veniți aici, ca să vadă și chișinăuienii de fapt, că avem responsabilități comune și trebuie să înțelegem că aceste responsabilități trebuie să fie realizate pe ambele părți corect", a spus el.

Groapa de gunoi din localitatea Țânțăreni a fost autorizată în 1990. Aceasta are o capacitate de 40 de milioane de tone, iar până acum au fost depozitate peste 22 de milioane metri cubi de deșeuri. Poligonul are suprafața de 26 de hectare.

NTV Moldova

Agenţii economici din ţara noastră sunt îndemnaţi de către inspectorii de muncă ai sindicatelor, în cadrul vizi­telor efectuate de aceştia pe la întreprinderi, să respecte normele de depozitare şi eva­cuare a deşeurilor sub formă de lămpi luminiscente tubu­lare de zi ce conţin pulberi de mercur.

În prezent, în ţara noastră exis­tă o singură companie autorizată cu acest gen de activitate – „Mol­drec Group” SRL, care dispune de oficii în municipiile Chişinău şi Bălţi. Aceasta, în baza autorizaţiei eliberate de autorităţile statale, asigură întreaga logistică de pre­luare de la sediile întreprinderilor de pe întreg teritoriul ţării noastre şi transportare spre depozitare şi reciclare ulterioară a deşeurilor sus-menţionate.

Modul de evacuare a deşeuri­lor respective este următorul. Re­prezentanţii „Moldrec Group” SRL sunt apelaţi telefonic la numerele 022/ 999062 sau la 060121112, după care aceştia se prezintă la sediile unităţilor economice pen­tru a prelua aceste lămpi în bază de contract, pentru o taxă de 7,25 lei pe unitate.

Reprezentanţii companiei au­torizate pentru a colecta, depozi­ta şi distruge lămpile cu pulberi de mercur susţin că, în prezent, aceste deşeuri sunt transportate periodic în România, unde sunt predate pentru reciclare compa­niei „Green Group”.

Aceiaşi reprezentanţi mai pre­cizează că, pentru luna aprilie a acestui an, preconizează crearea pe teritoriul ţării noastre a unor puncte de colectare a lămpilor cu mercur de la persoanele fizi­ce, după exemplul celor pentru deşeurile de echipament elec­tronic de volum mic şi mediu. Pentru a afla mai multe infor­maţii despre amplasarea noilor puncte de colectare, doritorii vor trebui să acceseze portalul reciclare.md.

Încălcarea regulilor de gestio­nare a deşeurilor, inclusiv a celor sub formă de lămpi cu pulberi de mercur, este sancţionată în cores­pundere cu art. 154, alin. (1) din Codul contravenţional al Republi­cii Moldova. În cazul persoanelor fizice, este prevăzută o amendă de la 12 la 24 de unităţi conven­ţionale sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de până la 60 de ore, iar în cel al persoanelor juridice – amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la trei luni la un an.

În legătură cu ratificarea, în 2017, de către ţara noastră a Convenţiei de la Minamata, im­portul, plasarea pe piaţă şi ex­portul de produse cu adaos de mercur ar putea fi interzis, de la 1 ianuarie 2021. Până atunci, ar urma ca autorităţile de stat să evalueze sursele de poluare cu mercur, cadrul legislativ şi insti­tuţional pentru prevenirea şi con­trolul poluării cu acesta, precum şi infrastructura de gestionare a mercurului.

Pe piaţa internă a ţării noastre ajung anual o serie de produse ce conţin mercur, cum ar fi tuburi fluorescente, baterii şi acumu­latori, dispozitive de măsurare, care, dacă nu sunt tratate cores­punzător, prezintă un risc sporit.

Pentru a reduce cantitatea de mercur, în special cel din deşeuri, în ţara noastră ar trebui să fie im­portate numai produse alternati­ve fără mercur, iar până în 2021, vor fi eliminate anumite tipuri de produse cu mercur din spaţiile publice. În primul rând, ar urma să fie eliminate în mod progresiv ter­mometrele cu mercur în centrele de sănătate publică cu alternative disponibile, lămpile fluorescente compacte din instituţiile publice, dar şi de pe străzi, şi acestea vor fi schimbate cu leduri.

Mercurul este unul din sub­stanţele chimice din top zece al celor mai mari probleme de să­nătate publică şi este o substanţă care se dispersează şi rămâne în ecosistem vreme de mai multe generaţii, provocând probleme serioase de sănătate şi chiar in­telectuale în rândul populaţiilor expuse.

vocea.md

Republica Moldova ocupă locul 86 într-un clasament al pregătirii şi atragerii de profesionişti pe piaţa muncii, din cele 132 de ţări incluse în raportul „The Global Talent Competitiveness Index”, realizat de şcolile de business Insead şi Adecco.

Competitivitatea pentru forţa de muncă de valoare a fost evaluată în funcţie de mai multe criterii privind mediul de afaceri şi reglementarea, deschiderea economiei faţă de străinătate, imigranţi şi minorităţi, educaţie, protecţie socială, calitatea vieţii, sănătate, productivitate, prezenţa profesioniştilor cu înaltă pregătire şi inovare.

Republica Moldova este inclusă în grupul ţărilor cu venituri sub medie, grup din care fac parte Ghana, Kenya, Guatemala, Egipt, dar şi Kârgâzstan, Maroc şi alte ţări.

Potrivit raportului, Moldova rămâne o ţară cu o populaţie rurală predominantă, ce depăşeşte 57 la sută din total, situându-se la indicatorul populaţie urbană cu 42,63 la sută, pe locul 105. În schimb ne putem lăuda cu o rată foarte mică a şomajului, respectiv 3,11 la sută, în rândul persoanelor cu studii superioare. La acest capitol suntem pe locul 26, peste ţări ca Austria, Belgia, Elveţia, Estonia, Suedia. O explicaţie ar fi că anume persoanele cu studii superioare pleacă peste hotare la muncă sau în căutare. Faptul însă rămâne fapt, rata şomajului printre persoanele cu studii superioare este mai mică decât în peste 90 de ţări incluse în top.

La întrebarea în ce măsură politicile de pe piaţa muncii ajută persoanele să găsească un nou loc de muncă sau să urmeze cursuri de recalificare, respondenţii au dat o notă de 2,91 (1 înseamnă deloc; 7 – într-o mare măsură). Pe un loc mai bun, 67 şi o notă mai înaltă 4,35 a obţinut Republica Moldova la capitolul relaţiile între angajat şi angajator, în schimb atunci când e vorba de funcţiile de conducere în companii, ne-am plasat pe locul 1000 cu un punctaj de 3,66 la sută, peste media de 7, ce înseamnă manageri profesionişti aleşi pentru merit şi calificări. Raportul mai arată că nu întotdeauna salariul este legat de productivitatea angajaţilor.

Deşi au plasat Moldova aproape de subsolul clasamentului, la categoria investiţii în tehnologii emergente, inclusiv Internet, rămâi cu impresia că s-a luat în calcul o situaţie deja depăşită de realităţi. Numărul rezidenţilor activi al Moldova IT Park a ajuns la 525 cu un număr de angajaţi de peste 9 mii şi un venit prognozat pentru anul 2019 de 2,9 miliarde de lei. „Avem o creştere dinamică în domeniul Tehnologiilor Informaţionale şi dezvoltarea softurilor. O creştere de două ori în ultimii trei ani. Exportul de produse şi servicii IT a depăşit domeniile tradiţionale de export, care la fel a crescut. Avem reţele informaţionale bine dezvoltate şi specialişti bine pregătiţi care vorbesc mai multe limbi. Avem parcuri IT care se bucură de un regim foarte facil şi invităm investitorii din domeniu în Moldova”, a menţionat premierul Ion Chicu la Forumul „Digital Future of Global Economy”.

Iar comunicaţiile şi informatica este tocmai domeniul atractiv pentru cei cu studii superioare, ca nivel de salarizare, dar şi perspective de creştere.

Chiar dacă avem o industrie dezvoltată în domeniul tehnologiilor informaţionale, numărul de roboţi în industrie raportat la 10 000 de angajaţi este infimă, potrivit raportului, 0,1 la sută.

Experţii plasează Republica Moldova pe unul din ultimele locuri (125 din 132) la capitolul atragerea oamenilor talentaţi din străinătate. Pentru imigranţii din alte ţări, Republica Moldova nu este considerată de respondenţi drept un loc bun pentru a trăi, la fel e mică posibilitatea să-şi îmbunătăţească situaţia economică prin eforturile lor personale. Respondenţii apreciază cu note mici calitatea şcolilor de afaceri, iar companiile investesc puţin, comparativ cu alte ţări, în traininguri.

Dintre republicile foste sovietice, astăzi ţări membre ale UE, pe cea mai bună poziţie (24) este plasată Estonia, Letonia (33) şi Lituania (33), iar dintre ţările CSI în prima jumătate a clasamentului se află Azerbaidjan (45), Armenia (60) şi Ucraina (66). România este plasată pe locul 60.

Elveţia, Statele Unite ale Americii şi Singapore sunt primele ţări ale lumii în clasamentul competitivităţii privind pregătirea şi atragerea de profesionişti de top şi dezvoltarea talentului pe piaţa forţei de muncă.

„Expert-Grup”: Există un deficit nu doar a forţei de muncă calificate, dar şi celei necalificate

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” aprecia săptămâna trecută în publicaţia bianuală MEGA, ajunsă la cea de-a douăzeci şi una ediţie, că o altă sursă „de provocări în adresa creşterii economice ţine de înrăutăţirea situaţiei demografice în paralel cu înăsprirea condiţiilor pe piaţa muncii. Analiza pieţei muncii denotă perpetuarea situaţiei aparent paradoxale când sunt înregistrate în acelaşi timp rate scăzute de ocupare şi şomaj. Aceasta se explică prin creşterea ponderii populaţiei inactive, din cauza migraţiei externe (factorul principal), îmbătrânirii populaţiei (creşterea ponderii persoanelor de peste 60 de ani) şi creşterii inactivităţii la unele categorii din populaţie (femei)”.

Totodată, constată experţii, aceste tendinţe au pus presiuni crescânde pe piaţa muncii. Înăsprirea condiţiilor pe piaţa muncii se datorează diminuării continue a ofertei din partea forţei de muncă, care nu poate compensa creşterea cererii din partea agenţilor economici. Un indicator elocvent ce scoate în evidenţă amplificarea decalajelor dintre cererea şi oferta forţei de muncă este numărul locurilor vacante. În perioada 2016-2019 numărul acestora practic s-a dublat.

Migraţia externă a populaţiei face să fie simţit deficitul nu doar a forţei de muncă calificate, dar şi a celei necalificate, ceea ce prezintă o constrângere pentru extinderea afacerilor şi atragerea investiţiilor. În acest sens este necesar de eficientizat sistemele de prognoză a necesităţilor privind forţa de muncă din partea firmelor şi flexibilizarea sistemului educaţional în corespundere cu actualizarea permanentă a prognozelor respective. În general, este necesară o colaborare mai strânsă între sistemul educaţional şi angajatori, atât la nivel de şcoli/universităţi şi firme, cât şi la nivelul instituţiilor publice (Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării), menţionează „Expert-Grup”.

Peste opt mii de joburi vacante, disponibile pe piaţa muncii

Conform bazei de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă la data de 27 ianuarie 2020 erau în evidenţă 8280 locuri de muncă vacante, care pot fi accesate atât de femei, cât şi de bărbaţi. Cele mai multe locuri vacante erau în Chişinău (3021) şi Bălţi (1441). Potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, circa 80 la sută dintre acestea sunt pentru muncitorii necalificaţi, în domenii precum: industria textilă, confecţii, transport şi telecomunicaţii, dar şi în întreprinderile industriale. Cei mai solicitaţi sunt muncitorii necalificaţi. În industria textilă şi confecţii se caută peste 2200 de meseriaşi. Angajatorii duc lipsă de personal şi în domeniul transportului şi telecomunicaţiilor. Aici este nevoie de peste 600 de muncitori, iar în întreprinderile industriale din ţară se caută 500 de angajaţi. De asemenea, sunt şi peste 500 de locuri de muncă vacante pentru operatori şi maşinişti.

Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate erau disponibile 1651 locuri de muncă vacante. Lipsă acută de cadre se atestă în domeniul sănătăţii, unde deficitul este de 300 specialişti. De asemenea, câte aproape 200 de angajaţi sunt necesari în domeniul învăţământului, iar în inginerie 160.

Potrivit datelor statistice, în anul 2018 una din patru întreprinderi din Republica Moldova se confruntă cu un deficit de cadre. Şi în sectorul privat se simte o lipsă a forţei de muncă.

Vlad Bercu

capital.market.md

Potrivit serviciului de presă al parlamentului, Comisia politică externă și integrare europeanăa aprobat, în ședința de astăzi, avizul consultativ privind inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă pentru realizarea proiectului ”Îmbunătățirea capacităților pentru transformarea zonei rurale” (IFAD VIII).

Proiectul de finanțare este în sumă de circa 26,4 mln dolari SUA, un grant și un împrumut. Respectivul acord de finanțare va oferi antreprenorilor din agricultură o sursă de finanțare accesibilă și pe termen lung pentru dezvoltarea afacerilor, inclusiv granturi pentru stimularea investițiilor micilor producători, tinerilor antreprenori și femeilor, precum și implementarea măsurilor de adaptare a condițiilor de producere la schimbările climatice. Scopul final al acordului este dezvoltarea economiei pe scară largă prin acordarea investițiilor complementare, îmbunătățirea nivelului de viață a populației rurale din Moldova și reducerea nivelului sărăciei. Acordul urmează a fi pus în aplicare anul curent și finalizat în 2026.

Până în prezent, Moldova a încheiat nouă acorduri de finanțare similare cu IFAD pentru implementarea a 7 proiecte investiționale. Anterior a fost anunțat că Moldova și IFAD vor discuta un nou program de finanțare pentru susținerea sectorului agrar din țara noastră în valoare de $50,5 mln. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și IFAD vor începe negocierile pentru semnarea noului program, VIII, destinat dezvoltării rurale. Programul prevede crearea a mii de noi locuri de muncă, construcția și / sau restaurarea a 30 de km de drumuri la instalațiile de producție ale producătorilor agricoli, acordarea de finanțare pentru 820 de antreprenori din mediul rural, precum și finanțarea a 20 de proiecte de irigare a infrastructurii.

„Semnarea unui nou acord este foarte importantă, deoarece va crește investițiile în sectorul agricol, va extinde oportunitățile de dezvoltare a producătorilor și va oferi acces la piețe”, a declarat atunci ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju.

InfoMarket

Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru extinderea cercului de persoane care au dreptul la obținerea accelerată a cetățeniei Federației Ruse. Legea intră în vigoare după 90 de zile de la publicare, transmite Noi.md.

În special, guvernul rus a propus acordarea cetățeniei ruse într-un mod simplificat tuturor străinilor ai căror copii au deja pașapoarte rusești și au ajuns la vîrsta de 18 ani. După cum a explicat în cadrul ședinței viceministrului Afacerilor Interne al Federației Ruse, Igor Zubov, acum regula se referă doar la părinții incapabili de muncă cu copii adulți.

"Intrarea în vigoare a legii (acest lucru se va întîmpla după 90 de zile de la publicare) va crea condiții confortabile pentru reîntregire a familiilor, precum și va avea un impact pozitiv asupra pieței muncii din Rusia", a subliniat Igor Zubov.

Inovația, conform estimărilor Ministerului, va permite Rusiei să primească circa 50 de mii de cetățeni noi anual. "Și, în principiu, aceștia vor fi cadre cu experiență, calificate, după cum arată practica", a spus șeful adjunct al MAI al Federației Ruse.

Zubov a fost întrebat dacă nu cumva emigranții străini vor naște copii în Rusia cu scopul de a obține cetățenia.

Drept răspuns, viceministrul a subliniat faptul că Rusia are o atitudine destul de selectivă în ceea ce privește cetățenia. "Noi nu deschidem, așa cum spuneți, porțile oricui. Noi oferim o astfel de posibilitate, și dacă există circumstanțe care împiedică obținerea cetățeniei, persoana nu o va primi", a spus el.

Proiectul de lege menționează în mod special că copiii solicitantului de cetățenie trebuie să fie apți de muncă și să fi atins vîrsta majoratului. Aceasta este o măsură preventivă - pentru ca pașapoartele Federației Ruse să le primească acei străini care mențin relații de rudenie cu familia și copiii lor maturi.

noi.md