Creşterea economică de 4% pentru anul 2020 se bazează tot pe consumul populaţiei, cel care a contribuit şi până acum la avansul economiei moldoveneşti. Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică arată majorarea cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul cu 13,2% în 2019 faţă de anul precedent, scrie capital.market.md.

În ultimii doi ani, apetitul pentru consum al moldovenilor a crescut continuu ca urmare a majorării veniturilor populaţiei. Economiştii sunt de părere că acest lucru nu va dura la nesfârşit, căci inflaţia, care dă semne de creştere, se traduce automat într-o putere de cumpărare mai slabă.

“Prognoza tendinţelor de evoluţie a indicatorilor principalelor sectoare ale economiei naţionale prevăd o creştere reală a Produsului intern brut de circa 4,2% în anul 2019 şi cu câte 3,8% – în anii 2020-2022. Această creştere este condiţionată de o evoluţie relativ bună a sectoarelor economiei naţionale şi se află în proximitatea PIB-ului potenţial estimat pentru Republica Moldova. Structura PIB pe categorii de resurse va suporta unele modificări: se va majora ponderea comerţului interior (de la 15,5% până la 15,9% din PIB) şi construcţiilor (de la 7,8% până la 9,4% din PIB). Aceste evoluţii reflectă majorarea cererii interne. Cotele industriei şi agriculturii rămân relativ stabile: la nivel de circa 14,5% şi, respectiv, 10% din PIB”, potrivit Ministerului Economiei.

Majorarea veniturilor populaţiei şi-a redus din turaţii

Ponderea consumului final al gospodăriilor casnice în PIB va fi stabilă şi va oscila în jur de 83%-84%. Se vor observa unele îmbunătăţiri calitative ale comerţului exterior în structura PIB: soldul negativ al exportului net în PIB va descreşte de la circa 25,8% la 25,1% din PIB.

“După o creştere mai accelerată a pensiilor şi salariilor în 2019 va urma o temperare a dinamicii în 2020. Anul 2019 a fost caracterizat de promovarea unor politici bugetare de stimularea a veniturilor. Astfel, creşterea reală a pensiilor, conform estimărilor, a depăşit 9%, iar majorarea salariilor bugetare s-a apropiat de 12%. De asemenea, şi remunerarea în sectorul privat a crescut cu circa 8%. În 2020, deşi Guvernul va menţine o politică bugetară expansionistă, creşterile de venituri vor fi mai modeste. Acest fapt poate fi explicat, inclusiv prin baza de comparaţie destul de înal­tă din 2019, când veniturile au cunoscut o ascensiune mai intensă şi au atins niveluri înalte”, constată Expert Grup.

În 2019, veniturile populaţiei s-au majorat, deşi în a doua parte a anului ritmurile de creştere s-au redus. Statul a jucat un rol important în sporirea veniturilor populaţiei prin majorările semnificative ale salariilor bugetare şi pensiilor. Totodată, pe parcursul anului s-a atestat o reducere a ritmului de creştere a salariului: în sectorul privat – de la 11,2% până la 6,8%, iar în sectorul public – de la 23,6 la 8,6%. Din acest considerent, şi salariul mediu şi-a temperat creşterea: de la 14,5% în trimestrul unu până la 7,4% faţă de anul precedent. În cazul pensiilor, s-au înregistrat evoluţii similare, iar majorarea s-a atenuat de la 12,6% până la 6,6%. Drept urmare, în 2019, creşterea pensiei medii a constituit 9,1%. Totodată, remiterile exprimate în termeni reali au cunoscut, practic, o scădere continuă din 2014 până în 2019. La sfârşitul anului 2018, această tendinţă s-a schimbat şi în 4 trimestre consecutive au fost înregistrate creşteri, iar în trimestrul unu-trei din 2019, remiterile s-au majorat cu 4,7%. Creşterea reală a remiterilor a fost determinată de sporirea, în termeni nominali, a acestui tip de transferuri cu 3,2%. În acelaşi timp, majorarea nominală a remiterilor s-a datorat creşterii transferurilor din UE cu 16,7%. Remiterile din CSI au fost în scădere (-11,9% în ianuarie-septembrie 2019), iar transferurile din alte state au stagnat.

Pe termen mediu, sortiţi creşterii economice de 4%

Fondul Monetar Internaţional estimează că creşterea reală a PIB-ului a atins 4,2 la sută în anul 2019 şi se aşteaptă că indicatorul dat va rămâne la nivelul de circa 4 la sută pe termen mediu. Inflaţia s-a accelerat, atingând nivelul de 7,5 la sută în decembrie 2019, datorită creşterii preţurilor la produsele alimentare şi cererii agregate solide, dar se prognozează că va reveni la nivelul ţintit de circa 5 la sută până la sfârşitul anului curent.

Totodată, Ministerul Economiei se arată optimist că pe fonul unei stabilizări politice şi economice, în anii de prognoză se anticipează o evoluţie pozitivă a volumului investiţiilor în economie: 18% în 2019, 4-5% în medie pentru următorii trei ani. Creşterea investiţiilor se va datora atât creşterii investiţiilor private, cât şi a investiţiilor publice. Aportul major la creşterea investiţiilor este aşteptat din partea investitorilor privaţi. Creşterea încrederii sectorului privat în mediul economic al ţării, menţinerea trendului de retehnologizare a proceselor de producţie motivat de dorinţa agenţilor economici de a asigura competitivitatea producţiei pe pieţele externe, în special pentru a putea valorifica oportunităţile oferite de Acordul de Asociere şi a altor acorduri de colaborare internaţională, precum şi impactul reformei fiscale de micşorare a impozitelor salariale pentru agenţii economici vor stimula investiţiile private.

Sectorul construcţiilor va continua să se dezvolte şi va avea un impact esenţial asupra creşterii investiţiilor, în special în primii ani de prognoză. Creşterea volumului de lucrări în construcţii va fi stimulat de creşterea cererii interne pentru locuinţe, inclusiv datorită implementării programului de stat “Prima Casă”, precum şi situaţiei creditare favorabile care pe termen scurt se va menţine.

Sectorul industrial înregistrează descreşteri. Potrivit BNS, în ianuarie-decembrie 2019, volumul producţiei industriale s-a micşorat faţă de luna corespunzătoare a anului precedent cu 1,0%, ca urmare a descreşterii producţiei industriale în industria extractivă (-2,8%) şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-17,2%).

În acelaşi timp, în 2019, volumul producţiei agricole a înregistrat o diminuare de 2%. Micşorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei animaliere cu 6,0% şi producţiei vegetale cu 0,3%. În anul 2019, faţă de anul precedent, în gospodăriile de toate categorii­le producţia de creştere a vitelor şi păsărilor (în masă vie) a scăzut cu 5,0%, producţia de lapte de toate tipurile – cu 10,9%, ouă – cu 2,2%. Starea sectorului zootehnic continuă să fie determinată preponderent de situaţia în gospodăriile populaţiei, în care la 1 ianuarie curent sunt concentrate 85,6% din efectivului total de bovine (dintre care vaci – 94,4%), 44,8% – de porcine, 97,2% – de ovine şi caprine şi se produce cea mai mare parte a producţiei animale (creşterea vitelor şi păsărilor – 54,1%, producţia laptelui – 93,6%, producţia ouălor – 57,7%).

Anul trecut doar sectorul fitotehnic a fost pe plus. Roada anului 2019 se caracterizează prin majorarea, faţă de anul 2018, (în expresie naturală) a volumului cerealelor şi legumelor boabe – cu 65,1 mii tone sau cu 1,9% mai mult (dintre ele a porumbului pentru boabe – cu 41,5 mii tone sau cu 2,0% şi a leguminoaselor boabe – cu 5,3 mii tone sau cu 11,5%), a legumelor – cu 22,7 mii tone (sau cu 8,0%), a florii soarelui – cu 17,3 mii tone (cu 2,2%), a soii – cu 4,7 mii tone (cu 8,2%), a cartofilor – cu 2,0 mii tone (cu 1,2%).

Totodată, s-a micşorat recolta sfeclei de zahăr cu 118,7 mii tone (cu 16,8%), strugurilor – cu 73,3 mii tone (cu 10,0%), fructelor şi pomuşoarelor – cu 54,6 mii tone (cu 6,1%), grâului – cu 17,9 mii tone (cu 1,5%), rapiţei– cu 8,3 mii tone (cu 9,7%), orzului – cu 7,4 mii tone (cu 4,2%).

Victor Ursu

capital.market.md

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a anunţat luni că ediția de primăvară a expoziției internaționale MOLDAGROTECH, planificată pentru perioada 11-14 martie, a fost anulată în legătură cu situaţia cauzată de răspândirea coronavirusului de tip nou, COVID-19, transmite MOLDPRES.

Decizia a fost luată astăzi în cadrul unei ședințe a comitetului responsabil de organizarea evenimentului, în contextul în care expoziția presupune prezența la eveniment a mai mult de o mie de persoane. „În aceste condiţii sunt necesare măsuri de prevenire a răspândirii virusurilor care afectează sănătatea oamenilor, inclusiv pentru prevenirea și controlul infecției cu COVID-19, pe teritoriul țării”, au explicat surse de la MADRM.

”Ne cerem scuze față de companiile și agenții economici care și-au confirmat participarea la expoziție. Ne pare rău că trebuie să luăm o asemenea decizie, dar sănătatea și viața oamenilor este mult mai scumpă decât orice eveniment public. În scopul prevenirii, răspândirii infecțiilor respiratorii, inclusiv reducerea riscurilor de răspândire a cazurilor de infecție prin coronavirus pe teritoriul țării, ediția de primăvară a expoziției MOLDAGROTECH este anulată”, a precizat ministrul de resort Ion Perju, în cadrul ședinței grupului de lucru.

Potrivit organizatorilor, la ultima ediție a expoziției au participat circa 17 000 de vizitatori.

La evenimentul din această săptămână era preconizată participarea a peste o sută de companii de echipamente și tehnologii moderne pentru agricultură, din nouă țări: Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Italia, România, Ucraina, Ungaria şi Republica Moldova.

moldpres.md

Fostul ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc, se arată mulțumit că și-a luat bunurile sechestrate anterior de procuror. Anunțul a fost făcut pe pagina de Facebook a lui Chirinciuc, scrie cotidianul.md.

În mesajul său de pe Facebook, Chirinciuc i-a urat sănătate procurorei care a luat decizia de a-i fi sechestrate bunurile, în contextul în care, spune el, aceasta ar suferi de o maladie.

„Mi-am luat în sfârșit lucrurile și obiectele sechestrate de procurora Furtună Victoria care mi-a pecetluit, prin minciună și neadevăr, viitorul la comanda lui Plahotniuc. Am pierdut câțiva ani din viață. Zice lumea că are cancer. Îți doresc, doamnă, însănătoșire grabnică. Nu mă bucur, că Dumnezeu nu bate cu bățul. Mă gândesc la acest popor care este batjocorit de o șleahtă de slujitori de-ai lui Themis care au transformat aceste trei palme de pământ într-un stat pe care-l guvernează cu bandiții de toată mâna”, este mesajul publicat de Iurie Chirinciuc.

Amintim că, în decembrie 2019, Curtea Supremă de Justiție a pus punctul final în dosarul fostului ministru şi l-a condamnat la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare.

cotidianul.md

Fluxul ilicit de capital în comerțul extern al Republicii Moldova este în creștere și se ridică la 1,4 miliarde de dolari SUA anual. Potrivit unui nou raport al Organizației Global Financial Integrity privind Fluxul Ilicit de Capital, analizat de economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, creșterea fluxului ilicit de capital, raportat la volumul comerțului extern, obligă reevaluarea estimărilor anterioare, transmite MOLDPRES.

Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, fluxurile ilegale de capital se realizează prin patru scheme clasice: subevaluarea importurilor, în scopul evaziunii fiscale; supraevaluarea importurilor, în scopul delapidării banilor publici și scoaterea lor ilicită din țară; subevaluarea exporturilor, în scopul evaziunii fiscale și scoaterii ilicite de capital din țară şi supraevaluarea exporturilor, în scopul introducerii în țară a banilor iliciți aflați peste hotarele țării.

„Jumătate din suma de 1,4 miliarde de dolari provine din importurile subevaluate, ceea ce permite intrarea în țară de la 600 la 700 milioane de dolari anual. Toți acești bani ajung în economia tenebră a țării. În 20 de ani, suma se ridică, conform estimărilor noastre, la 7-8 miliarde de dolari SUA. Acești bani ajung pentru plata salariilor în plic și mita pentru funcționarii publici”, susține economistul.

A doua schemă, afirmă Ioniță, constă în scoaterea ilegală a banilor din țară prin supraevaluarea importurilor. Anual, prin această schemă sunt scoși din țară între 350 și 400 milioane de dolari. De regulă, în aceste scheme sunt implicate firme căpușă din zonele offshore, care umflă prețul și astfel sunt sustrași ilegal banii din țară.

Totodată, prin achiziții la prețuri exagerate, companiile de stat și cele reglementate, în 10 ani de zile, au scos din țară cel puțin 3,2 miliarde de dolari, spune Veaceslav Ioniţă.

Cea de-a treia schemă, prin care ies din țară 170 – 200 milioane de dolari, este pusă în aplicare prin prețurile reduse la exporturi. Prin acest mecanism, banii ajung pe conturile firmei offshore. De exemplu, o companie din Republica Moldova are un bun de 10 milioane de dolari și-l vinde unei companii offshore cu cinci milioane de dolari, care îl vinde altei companii cu 10 milioane, iar diferența rămâne pe conturile companiei din paradisul fiscal.

O schemă similară, spune economistul, se face prin exporturile la suprapreț, prin care anual în Republica Moldova intră 80-100 milioane de dolari. De regulă, în această schemă sunt utilizate companiile agricole, valoarea producției cărora este greu de estimat. Marfa la un preț supra exagerat se vinde unei companii offshore. Ulterior, aceasta vinde marfa unui cumpărător real și la preț normal, iar supra suma plătită nu este altceva decât mecanismul de a aduce „legal” prin tranzacții de vânzare-cumpărare banii din offshore. Tot prin această schemă pot fi introduși, aparent legal, banii din exterior destinați finanțării diverselor partide politice.

În concluzie, Ioniță susține că autoritățile trebuie să colaboreze cu partenerii de dezvoltare pentru a reduce fenomenul fluxului ilicit de capital, care vulnerabilizează economia noastră și compromite încasările în Bugetul Public Național. „Totodată, este necesară elaborarea unui mecanism pentru aducerea banilor în câmpul legal, care în prezent fie sunt sub formă de bunuri și proprietăți cu statut incert în interiorul țării, fie stau în paradisurile fiscale”, a opinat Veaceslav Ioniță.

În clasamentul mondial privind capitalul ilicit, Republica Moldova este pe locul 46, pe același nivel cu statul insular Fiji și cel din Africa Togo. În fruntea clasamentului este Bahamas. În regiune, Federația Rusă se află pe locul 18, Ucraina pe locul 53, iar România pe locul 72.

moldpres.md

Prim-ministrul Ion Chicu a discutat vineri cu Ambasadorul SUA, Dereck J. Hogan, și cu Marc Morelli, vicepreședintele companiei „International Business Development”, despre intenția de a implementa un proiect care prevede scanarea integrată a frontierei Republicii Moldova. La ședință au participat și responsabili de la Serviciul Vamal și Ministerul Finanțelor, transmite MOLDPRES cu referire la Direcţia comunicare și protocol a Guvernului.

Proiectul presupune investiții de câteva milioane de dolari pentru instalarea de software, dotarea posturilor vamale cu echipament modern, sisteme de scanare cargo și a automobilelor. Toată informația scanată va fi stocată într-o bază de date, în cadrul unui centru de comandă.

Menirea proiectului este de a optimiza și eficientiza maximal procedurile vamale. Prin reducerea implicării factorului uman și digitalizarea proceselor, proiectul va combate corupția, va contribui la creșterea veniturilor Serviciului Vamal și va face Moldova o țară atractivă pentru partenerii externi.

În prima fază, se va implementa un proiect pilot la una din cele mai solicitate puncte de trecere a frontierei. Ulterior, acesta va fi extins la nivel național.

Ion Chicu a salutat ideea și a asigurat investitorul de tot sprijinul necesar: „Suntem deschiși pentru colaborare. Vă doresc succes în implementarea proiectului pilot”.

moldpres.md

Prim-ministrul Ion Chicu a mers astăzi la o companie care investește în crearea unei rețele de stații de încărcare a mașinilor electrice și producerea energiei solare, informează MOLDPRES cu referire la Direcţia comunicare și protocol a Executivului.

„Azi e Ziua eficienței energetice și mă bucur să cunosc o companie care contribuie atât la eficiența, cât și la securitatea energetică a Republicii Moldova”, a spus Ion Chicu.

Dezvoltatorul proiectului, Chiril Gaburici, a informat premierul despre intențiile investiționale ale companiei. Va fi creată o rețea de 70 de stații de încărcare a mașinilor electrice, dintre care 20 vor fi în municipiul Chișinău. Compania a investit deja în crearea unui parc de panouri fotovoltaice cu capacitatea de 1 Mwh în Chișinău și acum este în proces de construcție a unui parc de 20Mwh în Comrat. Astfel, mașinile electrice vor fi alimentate cu energie verde. Investitorul a menționat că în cazul în care statul ar prioritiza consumul de energie verde, investițiile în parcurile fotovoltaice ar crește. În următorii 4 ani, întreprinderea planifică investiții, pentru extinderea rețelei de încărcare electrică, în sumă de 500 mii de euro, iar alte peste 15 milioane euro - în producerea energiei solare.

Premierul a salutat investițiile în capacitățile de producere a energiei verzi și a asigurat că Guvernul va examina posibilitatea de a susține creșterea consumului energiei verzi. Aceste investiții servesc la sporirea autonomiei și a securității energetice a Republicii Moldova.

moldpres.md

Statistica spune clar: în cel de-al treilea trimestru al anului 2019, salariul mediu lunar pe ţară a constituit 7385 lei. Raportată la starea de lucruri din anul 2013, schimbarea pe care o atestam în toamna anului trecut indica dublarea remunerării.

Orice creştere are ca efect logic o schimbare în bine şi pe dimensiunea bunăstării cetăţeanului. Aceeaşi perioadă, însă, se caracterizează oarecum printr-o evoluţie a inflaţiei care nu a cruţat veniturile cetăţeanului, scrie capital.market.md.

Studiul FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG “Situaţia salariaţilor din Republica Moldova” arată că dacă creşterea nominală a veniturilor salariale din 2015 până în 2018 a fost de 40 la sută, în termeni reali aceasta nu a constituit decât 20 la sută. În termeni nominali, salariul mediu la nivel de ţară a crescut în fiecare an cu peste 10 la sută începând cu 2014. Inflaţia ridicată însă a făcut ca în termeni reali salariile să crească nesemnificativ până în 2016. Abia după acest an, prin temperarea creşterii preţurilor s-a făcut ca respectivele creşteri salariale să influenţeze bunăstarea râvnită de toată lumea, ritmul creşterii reale fiind bunăoară în anul 2018 de 9 la sută.

Analiza la care facem referinţă constată anumite diferenţe între sectorul bugetar şi cel real. În fond, această diferenţă a existat aproape întotdeauna, în fruntea plutonului fiind de fiecare dată sectorul real. Şi în ultimii ani, 2018–2019, salariul mediu pe care l-au ridicat bugetarii a fost cu 16 la sută sub nivelul salarului mediu în sectorul real. E de recunoscut că diferenţa a fost şi mai mare în anul 2016 – 19 la sută, dar statul a intervenit recunoscând că salariile mici în entităţile sale perpetuează probleme legate de calitatea muncii, a serviciilor, afectând domenii cum ar fi medicina şi educaţia.

Deşi contextul era unul care ar fi obligat statul să adopte tonalităţi rezervate, se insista totuşi pe obligativitatea ca sectorul real să garanteze un anumit nivel minim de remunerare, cerinţe pe care el însuşi nu le lua în vedere. Spuneam, cu alte ocazii, că, deşi formula politici care ţinteau întreaga economie, în zona sa de lucru – sectorul bugetar, aceste politici nu erau impuse. De aici şi abordarea selectivă care a dus la menţinerea unui nivel scăzut de remunerare şi la întârzierea creşterii bunăstării generale.

Autorii studiului consideră că e corect să se vadă în ce măsură starea de lucruri constatată este un fenomen care ne aparţine în exclusivitate şi dacă acesta se înscrie cumva în careva tendinţe regionale. Se ajunge la concluzia că, “în pofida creşterilor din ultimii ani, salariile din R. Moldova rămân printre cele mai mici la scară regională. Doar Ucraina plăteşte tribut dificultăţilor de natură geopolitică şi economică prin care trece, situaţie care face ca salariile statului vecin să fie mai mici”. Anul 2019, însă, afişează cifre aproximativ egale. Acelaşi an, însă, caracteristic pentru Moldova prin acţiuni mai dinamice, face ca salariile de la Chişinău să fie comparabile cu cele din Georgia şi Armenia. Pentru a fi mai concludenţi, cităm din acelaşi studiu: “Deşi salariile exprimate în euro au crescut cu 66% din 2011 până în 2018, iar creşterea anuală medie din ultimii patru ani a fost de 10%, a doua cea mai rapidă creştere printre ţările Europei Centrale şi de Est – doar în România salariile au crescut mai repede. Salariile brute din Republica Moldova rămân cu 44 la sută mai mici decât în ţara din Uniunea Europeană cu cele mai mici salarii – Bulgaria. Diferenţele faţă de Serbia sau Macedonia de Nord sunt de aceeaşi mărime. Salariul mediu din Republica Moldova este în continuare sub jumătatea salariului mediu din România, de trei ori mai mic decât în Polonia, de patru ori mai mic decât în Slovenia sau Estonia, de nouă ori mai mic decât în Franţa. În medie, un salariat din Germania câştigă într-o lună cât câştigă un salariat din Moldova într-un an. Aceste discrepanţe foarte mari nu pot fi estompate cu creşteri salariale cu câteva puncte procentuale peste cele ale ţărilor din vest. Mai mult decât atât, ritmul actual de creştere nu face decât să adâncească diferenţele salariale dintre Republica Moldova şi ţările din vest”.

Relevant în acest sens este exemplul Germaniei, o ţară care în ultima perioadă a investit destul de mult în industria din R. Moldova. Din 2014 până în 2018, salariul mediu din Germania a crescut de la 3527 euro până la 3880 euro, ceea ce reprezintă o creştere cumulată de 10 la sută. În acelaşi timp, salariile din Republica Moldova au crescut cu 45 la sută, de la 225 euro până la 325 euro. Exprimată în bani, însă, creşterea din R. Moldova – de doar 100 de euro – este mult mai mică decât cea de peste 350 euro din Germania. Se face limpede că această, să zicem, raportare matematică ne dezavantajează destul de grav, însă pentru contextul în care muncim şi trăim, pentru Moldova, această sută de euro înseamnă nespus de mult.

Discrepanţele au şi o geografie mai îngustă, altfel zis cifrele de la Chişinău nu coincid cu cele de la Şoldăneşti. Dimpotrivă, de multe ori decalajele sunt impresionante şi chiar alarmante. Studiul arată că salariile din municipiul Chişinău sunt cu mult mai mari decât cele din raionul Donduşeni, care are cele mai mici salarii. Salariile din Chişinău sunt cu 20 la sută mai mari decât cele din Bălţi, a doua regiune din ţară după nivelul salariilor. Printre raioane, cele mai mari salarii sunt în Criuleni, cu 37 la sută mai mari decât cele din Donduşeni.

În Republica Moldova, cele mai defavorizate raioane din punct de vedere al nivelului salarial sunt cele din nord, din cauza distanţelor destul de mari faţă de centrele economice importante. Astfel, raioanele Briceni, Ocniţa, Donduşeni, Glodeni şi Făleşti au înregistrat în nouă luni ale anului 2019 salarii medii de sub 5000 lei. Pe de altă parte, în raioanele din centru-est, Rezina, Orhei şi Criuleni salariile medii au depăşit 6000 lei. Cifrele nu sunt influenţate în niciun fel de bunăvoinţa angajatorului. Ceea ce le face să fie diferite este prezenţa sau absenţa unor unităţi industriale cum ar fi cele textile, extragerea nisipului şi a calcarului la Criuleni, producerea cimentului la Rezina sau auto la Orhei.

O comparaţie la nivel salarial indică diferenţe de salarii destul de clare şi destul de fundamentate. Bunăoară, angajaţii din sectorul Informaţii şi Comunicaţii au cele mai mari salarii medii înregistrând în perioada 2016–2019 cea mai mare creştere, în valoare de peste 4 800 lei, ajungând la o valoare medie de 15 895 lei în nouă luni ale anului 2019. Doar salariaţii din domeniul financiar şi asigurări, precum şi cei din Producţia şi Furnizarea de Energie au avut salarii medii mai mari de 10 mii lei în 2019. Lista poate fi continuată cu creşteri procentuale semnificative în ultimii ani în sectoarele Activităţi Profesionale, Ştiinţifice şi Tehnice, Construcţii, Transport şi Depozitare. Deşi tot cu termenul “creştere” s-a operat şi în cazul sectoarelor Sănătate şi Asistenţă Socială şi Învăţământ, salariile din aceste domenii rămân şi mai departe foarte mici şi sunt sub media pe ţară.

Evident, nivelul de remunerare pe care îl avem în prezent este unul care nu ne satisface, însă aşa cum corelaţia dintre remunerare, investiţie, producere, vânzări şi alte componente este obligatorie, doar un efort general în toate aceste sensuri poate duce la creşterea remunerărilor.

Constantin Olteanu

capital.market.md

Însă Moldtelecom, RED Nord, baza de odihnă „Mecita” au fost excluse din lista obiectelor pasibile privatizării, comunică InfoMarket

Guvernul a aprobat, miercuri, modificările respective în hotărârea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

Conform documentului, din lista proprietăților de stat supuse privatizării au fost excluse 6 pachete de acțiuni ale statului: RED Nord și FEE Nord din Bălți (SA Rețelele Electrice de Distribuție Nord (100%) și SA Furnizarea Energiei Electrice Nord (100%) ), SA Moldtelecom (51%), anterior exclusă din registrul de stat al persoanelor juridice SA CIMS-73 (36,78%), precum și Nodul hidroenergetic „Costești” (ÎS Nodul Hidroenergetic „Costești”) și baza de odihnă „Mecita” ( or. Zatoka, Ucraina). În același timp, 7 obiecte au fost incluse în lista proprietăților de stat supuse privatizării: compania farmaceutică Sanfarm-Prim, în care statul deține 99,11%, SA Metalferos (78,282%), Vinuri Ialoveni (60,414%), Alimentarmaș (30, 08%), precum și acțiuni în capitalul social al IT-Cafe (100%), Casa Editoriala IT Moldova (25%) și Metrompas (11,2%). Amintim că, în 2020, Agenția Proprietății Publice planifica să organizeze două runde de privatizare. În 2019, veniturile din privatizare în Moldova s-au ridicat la 191,7 mln lei, ceea ce constituie aproape jumătate față de anul precedent (366,03 mln lei). Din iunie 2019, în țară a fost instituit un moratoriu asupra privatizării proprietății de stat.

InfoMarket

În anul 2019, numărul moldovenilor care au primit un salariu de peste 10 mii lei a crescut, depășind cifra de 70 de mii de persoane, scrie cotidianul.md.

Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, este pentru prima dată când numărul celor cu salarii mai mare de 10 mii de lei pe lună a depășit numărul celor cu salarii de sub 3.000 de lei pe lună.

„În 5 ani de zile numărul salariaților cu peste 10 mii lei lunar a crescut de 4,5 ori de la 15,6 mii persoane în 2014 la 70 mii persoane 2019. În aceeași perioadă numărul celor mai rău plătiți salariați cu salariu de până în 3 mii de lei a scăzut de 3,4 ori de la 215,5 mii persoane în 2014 la 62,8 mii persoane în 2019”, spune expertul.

Dacă în 2014 ponderea celor cu salariu de până în 3 mii de lei constituia 50% din numărul salariaților, atunci în prezent ponderea lor s-a redus la 14%.

În același timp ponderea salariaților cu salariu mai mare de 10 mii lei lunar a crescut de la 3,4% în 2014 la 15,8% în 2019.

Altfel spus în prezent fiecare al 6-lea angajat are un salariu de peste 10 mii lei lunar, față de fiecare al 30-lea angajat în 2014.

„Asta în valori nominale, dar leul în 2019 are o putere de cumpărare cu 39% mai slabă decât în 2014. Deci un salariu de 3 mii lei în 2014 înseamnă 4,200 lei în 2019. Dar și așa numărul celor cu salariu la limita de jos (sub 3 mii lei în 2014 și sub 4.200 lei în 2019) este în scădere, cei drept mult mai lentă. Ponderea lor sa redus de la 50% în 2014 la 32,5%”, mai spune Veaceslav Ioniță.

În opinia expertului, pentru 2020 Biroul Național de Statistică trebuie să modifice ultimile grile de salarizare și să introducă grila de salarizare 10.001-12.000 lei și peste 12.001 lei lunar.

cotidianul.md

Data lansării Arenei polivalente este planificată pentru 1 mai, termen amânat anterior de mai multe ori de autorități. Agenția Proprietății Publice (APP) menționează că lucrările de construcție la șantierul Chișinău Arena sunt finalizate, iar în prezent își desfășoară activitatea comisia de recepție a complexului. APP afirmă că există mai multe cauze care au determinat amânarea finalizării lucrărilor, principala fiind condițiile solului. O altă cauză ține de creșterea suprafeței totale a construcției, în timpul dezvoltării proiectului, care a fost majorată cu 39%.

Într-un răspuns pentru IPN, APP precizează că, inițial, în caietul de sarcini care a fost publicat pentru participanții la tender, nu se conțineau date referitoare la caracteristicile fizico-mecanice ale terenului destinat construcției, prin urmare a fost necesară efectuarea unei investigații a solului. Rezultatele investigației au fost obținute după semnarea contractului de parteneriat public-privat din 24 august 20l8. Potrivit rezultatelor, capacitatea portantă a solului din șantier nu era suficient de solidă pentru a susține în siguranță încărcările din clădirile care urmau a fi construite, astfel, necesitatea consolidării solului era inevitabilă. Lucrările de consolidare au durat timp de cinci luni, această perioadă ne fiind prevăzută în calendarul de construcție.

O altă cauză formulată de APP ține de creșterea suprafeței totale a construcției, care s-a dovedit necesară în timpul dezvoltării proiectului și a perioadei de proiectare detaliată, în conformitate cu prevederile normelor de proiectare în vigoare din Republica Moldova. Suprafața de construcție a fost corectată și majorată cu 39%.

În acest context, potrivit APP, condițiile de reziliere, penalizare sau modificare a contractului de parteneriat public-privat, inclusiv cele ce țin de amânarea termenului de dare în exploatare „sunt stipulate în contract și vor fi aplicate, dacă va fi cazul, în strictă conformitate cu legislația în vigoare și prevederile contractului”.

APP mai menționează că actualmente complexul Chișinău Arena, este conectat la toate rețelele inginerești edilitare – gaz, electricitate, apă și canalizare. O problemă aparte care este în proces de soluționare constituie construcția, amenajarea și accesul către complex, inclusiv realizarea infrastructurii necesare.

Chișinău Arena este construită printr-un parteneriat public-privat, cu o capacitate de până la cinci mii de locuri și spații pentru activități sportive, culturale, zonă de antrenamente, piscină olimpică, club de tenis, precum și expoziții, conferințe și întruniri. Anterior, autoritățile anunțau că inaugurarea Arenei urmează să aibă loc pe 14 octombrie 2019, iar ulterior – în luna aprilie a anului curent.

La începutul lunii octombrie 2019, Procuratura Anticorupție anunța că desfășoară cercetări pe faptele pretinse a fi ilegale la realizarea contractului de parteneriat public-privat pentru proiectarea și construcția Arenei în extravilanul comunei Stăuceni din municipiul Chișinău. Până acum, s-a comunicat doar că au fost audiate mai multe persoane.

În răspunsul pentru IPN, APP menționează că nu poate indica un termen în care cauza penală ar putea fi expediată în judecată. Și aceasta pentru că „în prezent, în cadrul urmăririi penale, reieșind din complexitatea cauzei penale, sunt efectuate acțiuni de urmărire penală îndreptate spre cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei investigate, evidențierea atât a circumstanțelor care dovedesc vinovăția persoanelor implicate, cât și cele care îi dezvinovățesc, precum și circumstanțele care îi atenuează sau agravează răspunderea”.

ipn.md