Cum poţi proteja imaginea şi reputaţia companiei tale într-o situaţie de criză, datorită PR-ului? Te invit să afli răspunsul şi să parcurgi cei 10 paşi fundamentali.

Pentru început îţi voi face cunoştinţă cu termenul:  ,,Criza de afaceri”. Se poate defini ca un proces neplanificat şi nedorit cu o durată limitată, cu posibilităţi limitate de influenţă, care acţionează negativ asupra obiectivelor organizaţionale ale companiei.

Însă, când este observată la timp, riscul ei poate fi diminuat şi redus, prin aplicarea şi implimentarea unor strategii, astfel încât imaginea şi reputaţia businessu-lui să fie protejată:

1. Pentru ca o companie să poată observa la timp apariţia crizei şi pentru a lua anumite măsuri pentru depăşirea acesteia, este necesar de a avea grijă de simptomele crizei. Acestea reprezintă acţiuni vizibile ale cauzelor crizei, anumiţi factori pe baza cărora se poate identifica criza în cadrul companiei. Primele semne se manifestă prin scăderea cotei de piaţă şi a comenzilor din partea cumpărătorilor, după care scad vânzările, profitul şi lichiditatea companiei.

2. Cauzele apariţiei crizei se pot clasifica în: cauze interne şi externe.

Astăzi suntem cu toţii martori la o recesiunea economică. Aceasta reprezintă agravarea condiţiilor în întreaga economie. Ea are o anumită durată şi după ce se termină, urmează îmbunătăţirea situaţiei. Companiile care au personal cu calificări înalte operează mult mai uşor în condiţii de recesiune.
Astfel, când este vorba de criza ramurii economice, simptomele ei sunt saturaţia pieţei şi schimbarea nevoilor cumpărătorilor. Companiile care operează cu succes află la timp că dorinţele şi nevoile cumpărătorilor s-au schimbat şi astfel reuşesc să reducă efectele negative ale crizei.

3. Managerul de PR ar trebui să fie o persoană cu experiență în gestionarea situaţilor de criză, precum și să posede abilități de comunicare în public. El ar trebui să fie întotdeauna disponibil pentru reprezentanții mass-media şi să fie pregătit și pentru întrebările dificile ale jurnaliștilor.

4. Compania aflată într-o situație de criză are la dispoziţie următoarele forme de comunicare: Comunicatul de presă, Conferința de presă, Interviul, Telefonul şi Televiziunea. Aceste tipuri de comunicare se cer a fi transmise şi puse la dispoziţie doar într-un mod transparent, ceea ce duce la creşterea încredereii din partea întregului public.

5. Înainte ca firma să se găsească într-o situaţie de criză, este foarte important a forma o echipă care va gestiona criza.

În cadrul echipei pentru gestionarea crizei trebuie să se găsească reprezentanţii tuturor unităţilor organizaţionale. Este foarte important ca membrii echipei, pe lângă abilitățile manageriale, să aibă dezvoltate şi competenţele de comunicare, pentru a putea să facă schimb de idei şi să accepte opiniile altor angajaţi cu privire la situaţia de criză. Fiecare membru trebuie să fie dedicat la maxim obiectivelor echipei.

6. Comportamentul etic al membrilor echipei pentru gestionarea crizelor este foarte important pentru întreaga organizaţie. Multe decizii, comportamente şi comentarii ale membrilor echipei de criză pot influenţa atât organizaţia, cât şi stakeholderii ei esenţiali, precum și reputaţia.

Comportamentul etic se află într-o legătură strânsă cu responsabilitatea şi pregătirea de asumare a responsabilităţii atât din partea persoanelor individuale, cât şi din partea organizaţiei ca un întreg. Responsabilitatea nu este legată doar de starea crizei, ci aceasta trebuie luată în considerare şi înainte de apariţie a situaţiei de criză, iar membrii echipei trebuie periodic să parcurgă traininguri suplimentare și să actualizeze planul de criză.

7. Un plan de criză ar trebui să fie clar, scurt, flexibil pentru a putea fi folosit cu succes în diferite situații de criză.

Planul de criză va fi folositor în cazul în care procesul de pregătire și planificare detaliată este tratat cu seriozitate. Inițiativa pentru pregătirea afacerilor companiei într-o situație de criză o poate avea departamentul de relații publice, dar pentru crearea unui plan detaliat este necesară cooperarea și cu alte sectoare din cadrul companiei.

Unul dintre cele mai importante planuri de acțiune, atunci când este vorba de comunicarea de criză, este și planul de creare a unui centru pentru comunicare de criză care să ofere informații constante și oportune publicului larg, mass-mediei, persoanelor afectate de criză și familiilor lor.

8. Există patru modalități de a rezolva o situație de criză favorabil, astfel ca gestionarea ei să fie cu succes:

a. Pregătirea. Crearea unui plan de criză. Instruirea personalului. Asigurarea legăturilor de comunicare.
b. Aplicarea unor planuri bine stabilite şi testate.
c. Contacte bune cu media.
d. Îndreptarea atenției către rudele îngrijorate şi prieteni, dar şi deschiderea unor linii telefonice speciale destinate apelurilor acestora.

Odată ce criza s-a terminat este indicat de a îndeplini un alt plan.

9. Planurile de criză pentru perioada viitoare ar trebui făcute imediat după încheierea situației de criză, pentru că experiența și lecțiile învățate de angajații care s-au aflat în situația de criză sunt proaspete și se redau cel mai bine ăn acel moment.

10. Cu ocazia comunicării online de criză, compania ar trebui să fie activă pe toate site-urile și conturile, să actualizeze în mod regulat și să monitorizeze comentariile utilizatorilor. Ar trebui să deschidă o adresă specială pentru a facilita comunicarea cu cei interesaţi și pe care ar publica doar informații despre criza actuală. În afară de aceste activități, ar trebui să ceară ajutor, să informeze angajații pentru ca aceștia să răspundă la orice informații inexacte în public, să accepte și să utilizeze un alt termen pentru criza nou creată.

O situaţie de criză poate fi văzută și ca o șansă pentru un nou început al companiei. Criza poate reprezenta o oportunitate ca managementul companiei să-şi schimbe modul actual de gândire, să definească o structură şi cultură organizațională nouă, să înfiinţeze sectoare noi şi să definească roluri și responsabilități noi pentru angajați.

Diana Zamaru

corporate PR-consultant

Tel. 069675283

Vin reacții critice și de nedumerire din partea industriei agro-alimentare, după noua ordonanță militară care prevede interzicerea exportului de cereale, dar și a unor produse procesate din cereale, cum ar fi produsele de patiserie și panificație. Sorin Minea, preşedinte Romalimenta, spune că reglementarea nu a fost discutată cu specialiștii din domeniu şi că va aduce pagube uriașe industriei, scrie money.ro.

Partea de interzicere a exportului de cereale, grâu, orez, porumb – deși la porumb știam că suntem campioni mondiali -, nu este apanajul industriei alimentare, deci nu ne putem amesteca. S-a spus că e cererea unor fermieri, nu știu care sunt rezervele naționale, nu știu dacă era necesar sau nu era necesar.

Problema care este ciudată este interzicerea produselor de panificație și patiserie, chestie care ne-a pierdut complet, n-am înțeles-o.

Cu chiu, cu vai, reușiseră procesatori români să iasă pe piața vestică sau pe piața terților, cu biscuiți, cu crănțănele, cu sticksuri, cu pufuleți… N-am știut că există o criză a pufuleților și a sticks-urilor pe piața românească!”, a declarat Sorin Minea, președintele Romalimenta, la Digi24.

money.ro

Poți să stai acasă, să nu gătești, dar să mănânci bine în fiecare zi. Un restaurant din Capitală a lansat un nou proiect în perioada pandemiei. Este vorba despre abonamentele pentru livrarea de mâncare. Preţul unui abonament pentru o persoană începe de la 1 500 de lei, dar poate varia în funcţie de meniul pe care îl solicită clientul. Abonamentul include patru feluri de bucate, scrie publika.md.

Prima clientă care a apelat la aceste servicii este Irina Ioniță. Ea ajută de mai mulți ani o familie din Capitală. Este vorba despre o mamă în scaun cu rotile și fiica ei de 13 ani.

"Noi cu familia respectivă ne cunoaștem de mai mult timp și îi mai ajutăm atunci când au nevoie, de exemplu pentru școală, pregătirea fetiței. Am decis să cumpărăm contractul pentru ele, pentru o lună. Este un abonament pe o lună, unde livrează prânzul zilnic", a spus clienata, Irina Ioniță.

Femeia spune că bucatele sunt livrate în fiecare zi, iar meniul le ține sătule pe parcursul întregii zile.

"Ea a decis să ne ajute cu prânzul, acum cu Coronavirusul. Foarte gustos, îmi place și mie, și fiicei. Mulțumesc", a spus Elena Juraveli, clientă.

Veaceslav este un alt client mulțumit. Acum o săptămână, bărbatul a procurat trei abonamente pentru membrii familiei.

Proiectul a fost lansat acum două săptămâni, dar deja are peste 40 de clienți în raza orașului. Dacă unul dintre clienți nu este acasă sau refuză meniul, acesta este împărţit persoanelor nevoiașe. Administratorul restaurantului spune că, dacă vor fi solicitări, vor livra mâncare și în afara Chișinăului.

"Acest proiect, noi ne-am gândit că acum, la momentul dat, că la carantina în care suntem, să livrăm și să facem pachete pentru oaspeții noștri. Noi te hrănim o lună de zile, indiferent de timp și unde te afli", a spus Vitalie Stepanov, administrator.

Timp de o lună, restaurantul pregătește 15 meniuri. Bucatele se livrează între orele 12:00 și 15:00.

publika.md

România suspendă exporturile pentru o serie de produse agroalimentare, printre care cerealele, dar și biscuiții. Măsura este valabilă pe toată perioada stării de urgență din România.

Astfel, pe perioada stării de urgență se interzice/se suspendă exportul pentru produsele agroalimentare: grâu, orz, ovăz, orez, soia, dar și făină de grâu, turte, produse de panificație și patiserie, biscuiți, ulei de semințe și zahăr, scrie digi24.ro.

De asemenea, procedurile de export a produselor agroalimentare respective, care sunt în derulare la data intrării în vigoare a ordonanței militare, se suspendă pe perioada stării de urgență.

Totodată, pe perioada stării de urgență se suspendă activitatea de emitere a certificatelor fitosanitare pentru exportul produselor agroalimentare menționate.

Sursa citată mai notează că achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare enumerate se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului.

Precizăm că în seara zilei de 9 aprilie a fost emisă o ordonanță militară prin care companiile din România nu mai pot exporta o serie de produse agroalimentare.

Șeful statului Igor Dodon a anunțat astăzi că măsura luată de autoritățile române va afecta și Republica Moldova. Autoritățile urmează să întreprindă anumite măsuri.

cotidianul.md

Membrii Cabinetului de miniştri au aprobat şi vor prezenta Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentru ratificarea Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind implementarea proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”, în valoare de 25 milioane de euro, semnat la 18 octombrie 2019, transmite MOLDPRES.

Aceasta este prima tranșă dintr-un împrumut de o sută de milioane de euro de la BEI.

Banii urmează să fie folosiţi la construcția de noi depozite sanitare, instalații de compostare, de recuperare a materialelor, pentru digestie anaerobă, pentru tratament biologic mecanic. De asemenea, este prevăzută instalarea de containere și vehicule pentru colectarea mixtă și separată a deşeurilor.

moldpres.md

Interviu IPN cu parohul Bisericii Sfântul Dumitru din Chișinău, preotul Pavel Borșevschi

IPN: Decizia de a amâna sărbătorirea Paștilui Blajinilor i-a derutat pe unii credincioși, care se întreabă cât de creștinește este acest lucru. Cât este de firesc să sărbătorim Învierea Domnului la cimitir după ce deja sărbătorim Înălțarea, la 40 de zile de la Paști. Dacă ați putea, vă rog, să ne explicați cum stau lucrurile.

Pavel Borșevschi: Probabil, sunt derutați cei care tratează acest subiect superficial, din perspectiva gastronomiei, a pomenilor și a altor obiceiuri pseudo-creștine. Creștinii practicanți înțeleg această sărbătoare altfel și voi încerca să explic, în cele ce urmează, însemnătatea Paștilui Blajinilor și contextul în care s-a dezvoltat această sărbătoare. Pomenirea celor adormiți în Biserica creștin-ortodoxă are o însemnătate deosebită. Noi credem că prin rugăciune, or pomenirea înseamnă rugăciune, putem să ne manifestăm dragostea pe care o avem față de cei răposați. Biserica are, pe parcursul anului, mai multe zile dedicate pomenirii celor răposați, inclusiv trei sâmbete din Postul în care ne aflăm, Postul Mare. Mai mult decât atât, toate sâmbetele anului sunt zile de pomenire a celor trecuți din viața aceasta.

În ceea ce privește pomenirea morților de Paștile Blajinilor, aceasta se face pentru faptul că în perioada dintre Duminica Floriilor și prima duminică după Paști, numită a Tomii, nu se mai fac rugăciuni pentru răposați. Înainte vreme, dacă murea cineva în această perioadă, era înmormântat fără de slujba preotului. Astfel, în lunea de după Duminica Tomii creștinii mergeau la cimitir, făceau rugăciunea cuvenită pentru cei răposați în perioada sus enunțată și pomeneau pe toți cei din veac adormiți în dreaptă credință.

Această lucrare, însă, nu e una generală pentru toată Biserica creștin-ortodoxă. Spre exemplu, rușii fac pomenirea morților în ziua de marți, de „Radonița”. Românii, în diferite regiuni ale țării, fac în mod deosebit – unii în lunea de după Duminica Tomii, alții de sărbătoare Înălțării Domnului sau chiar de Duminica Mare, așa cum va fi și la noi anul acesta. Aceeași situație e și în Grecia. Deci, sunt niște tradiții locale, care nu sunt reglementate prin vre-un canon bisericesc.

Ținând cont de cele spuse, putem afirma că nu încălcăm nimic dacă, pornind de la starea de excepție pe care o avem în țară, vom pomeni în cimitire răposații în zilele de șase, șapte și opt iunie. Mai ales că sâmbăta de dinaintea Duminicii Mari e rânduită de tipicul bisericesc drept zi în care se face pomenirea celor plecați la Domnul.

IPN: De ce nu s-a putut păstra data sărbătorii, dar fără să mergem la cimitir de această dată, spunându-ne rugăciunile de acasă?

Pavel Borșevschi: Dar nimeni nu ne interzice să facem din casa noastră Biserică și în această Biserică, împreună cu întreaga familie, să pomenim pe ce răposați. Noi, creștinii, trebuie să avem pomelnicul familiei noastre și la rubrica răposați să scriem numele bunicilor, părinților, fraților noștri și a tuturor celor dragi nouă. Pomelnicul este cartea sinaxar al casei noastre pentru că cei scriși acolo sunt sfinții neamului nostru. Sfinți pentru că s-au împreunat cu Hristos prin Taina Botezului, Taina Împărtășaniei și celelalte Sfinte Taine ale Bisericii. Și noi, în special, în această zi a Blajinilor, avem posibilitatea, în casa noastră, în mijlocul familiei, cu pomelnicul în față, să povestim despre cei nominalizați acolo, astfel pomenindu-i și să-l rugăm pe Dumnezeu pentru iertarea păcatelor lor, că nu există om fără de păcat. De asemenea, în această zi, și nu doar în această zi, putem merge să facem pomană, de sufletul morților, celor mai triști și necăjiți decât noi.

S-a transferat ziua în care să mergem la cimitir dat fiind situația în care ne aflăm. Este un lucru absolut necesar pentru a nu ne expune noi și pentru a nu expune pe cei din jurul nostru. De ce trebuia totuși să mergem la cimitir? Inclusiv pentru a avea grijă de mormintele dragilor noștri. Dar și pentru faptul că cimitirul este Biserică, este locul în care trupurile celor răposați așteaptă învierea din morți la cea de a doua venire a Mântuitorului Hristos. Astfel, e frumos să mergem o dată în an în această Biserică să săvârșim rugăciuni și prin rugăciune să comunicăm cu cei răposați.

IPN: Pe 6, 7 și 8 iunie venim la cimitir cu ouă roșii și pască?

Pavel Borșevschi: Oule roșii și pasca sunt tradiționale pentru perioada în care, în mod special, prin cântarea Hristos a înviat din morți, slăvim Învierea Mântuitorului, perioadă care durează de la Paști până la Înălțarea Domnului.

Îndemnăm ca în zilele de șase, șapte și opt iunie să mergem la cimitire cu darurile pe care creștinii, tradițional, le aduc la biserică. E vorba de lumânarea de ceară curată, care ne vorbește despre Lumina lui Hristos prin care dobândim mântuire, tămâia ca parfum al Bisericii, uleiul pentru căndeluța de la mormânt, pâinea și vinul.

Pentru că Duminica Mare e mai numită și Rusaliile, adică sărbătoarea florilor pentru latinii antici, ar fi frumos ca în această zi să mergem la morminte și cu flori vii, pentru a le înfrumuseța.

Nu va fi nici un păcat daca veți merge și cu ouă roșii și pască, pentru că noi în fiecare duminică sărbătorim Învierea Domnului. Adică duminicile sunt micul Paști. Or, oul roșu și pasca sunt elementele tradiționale ale acestei sărbători.

IPN: Cunoaște istoria asemenea circumstanțe când s-a mai transferat sărbătorirea Paștilor Blajinilor?

Pavel Borșevschi: Nu am cercetat istoria în acest sens și nu știu.

IPN: De ce nu poate fi transferată și sărbătorirea Paștilui?

Pavel Borșevschi: Până la începutul veacului al patrulea, Paștile era sărbătorit, în diferite regiuni ale Imperiului Roman, în zile diferite. Pentru unitatea creștinilor, la primul Sinod Ecumenic din 325 s-a decis ca creștinii din întreaga lume să sărbătorească Paștile în aceeași zi. Pentru acest fapt a fost determinată o formulă care să stabilească, în fiecare an, data sărbătoririi Învierii Domnului. Pe scurt, această formulă zice: Paștile să fie sărbătorit în prima duminică după luna plină de după echinocțiul de primăvară. Și dacă această duminică va coincide cu sărbătoarea de Paști a iudeilor, atunci Paștile creștinilor să fie transferat duminica următoare.

Astfel, ziua Paștilui nu este fixată de niște tradiții locale, ca și în cazul Paștilui Blajinilor, ci este reglementată de canonul bisericesc. Din acest motiv sărbătoarea Învierii Domnului nu poate fi transferată pentru o altă zi decât cea determinată de formula sus enunțată.

Celebrarea sărbătorii Paștile Blajinilor a fost amânată pentru datele de 6, 7 și 8 iunie. Hotărârea a fost luată joi, 9 aprilie, la ședința Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova. Totodată, slujbele de Florii, precum şi de Sfintele Paşti vor fi săvârşite conform recomandărilor emise de Comisia pentru Situații Excepționale, în condiţiile stării de urgenţă. În ceea ce priveşte sfințirea darurilor de Paști, această modalitate de oficiere a ritualului pascal se va realiza conform binecuvântării ierarhului locului, iar pentru parohiile Eparhiei de Centru va fi emis mai târziu un comunicat privind modalitatea oficierii acestui ritual pascal

Potrivit dispoziţiei aprobate, în data de 10 aprilie, de către Comisia pentru situaţii excepţionale, în vederea atenuării efectelor negative generate de COVID-19 asupra economiei, a fost instituit mecanismul de subvenţionare a întreprinderilor şi organizaţiilor necomerciale, rezidenţi ai Republicii Moldova, scrie InfoMarket.

Astfel, pentru companiile care şi-au sistat total sau parţial activitatea în conformitate cu deciziile Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi/sau cu dispoziţiile Comisiei pentru situaţii excepţionale se acordă o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, a contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală datorate de angajator şi salariat aferent indemnizaţiei/salariului acordat salariaţilor aflaţi în şomaj tehnic şi/sau staţionare.

Celelalte companii vor primi o subvenţie în mărime de 60% din suma achitată a impozitului pe venit, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, a contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală datorate de angajator şi salariat aferent indemnizaţiei/ salariului acordat salariaţilor aflaţi în şomaj tehnic şi/sau staţionare. Subvenţiiile se acordă pentru salariaţii aflaţi în şomaj tehnic şi/sau staţionare angajaţi până la data de 1 martie 2020. Achitarea subvenţiei se efectuează în baza cererii depuse de subiectul subvenţiei la Serviciul Fiscal de Stat.

De menţionat că măsuri similare de susţinere a businessului erau incluse într-o lege separată aprobată de guvern, care şi-a asumat răspundere în faţa parlamentului. Totuşi, ieri, Curtea Constituțională a anulat proiectul de lege. Acum, aceleași măsuri de susţinere sunt aplicate prin decizia Comisiei pentru situații excepţionale și vor intra în vigoare din 10 aprilie. 

InfoMarket

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova Ion Sturza prognozează pierderi de miliarde de lei atât în domeniul produsului intern brut al țării, cât și la veniturile bugetare. Oficialul precizează că declarațiile autorităților prin care anunță că în urma pandemiei „vom avea o reducere cu 3% a produsului intern brut și vom pierde 7 miliarde, este un fals”, notează IPN.

„În Republica Moldova reducerea produsului intern brut va fi de 20-25% în cifre anualizate. Vorbim de o cifră de aproximativ de 50 de miliarde pierderi în produsul intern brut. Vorbim de 15-20 de miliarde la veniturile bugetare. Aceste lucruri nu sunt dictate de incompetența autorităților, dar de virus. Aceste lucruri se întâmplă și în alte țări și este o corelație matematică între ceea ce se întâmplă în zona de pandemie cu ceea ce se întâmplă în zona economiei și ce măsuri trebuie să ia guvernele pentru ca să răspundă adecvat acestor mari provocări”, a declarat Ion Sturza în cadrul emisiunii „In profunzime” de la postul de televiziune Pro TV.

Ion Sturza spune că autoritățile trebuie să renunțe la declarațiile frumoase pentru că nimeni nu va scăpa „teafăr” în urma pandemiei.

„Haideți să nu ne amăgim unii pe alții. Să nu ne relaxăm, să nu considerăm că aceasta este doar o gripă ușoară. Este un șoc pentru 40-50% dintre companiile din Republica Moldova și România, este un full stop, un perete din beton. Pentru 80-85% este un șoc. Nu va scăpa nimeni teafăr din această situație, nici cei care, aparent, ca noi, încă mai activăm și nici cei care s-au oprit deja”, a adăugat fostul premier.

Omul de afaceri prognozează că în jur de 300-400 de mii de persoane din Republica Moldova vor intra în șomaj tehnic, urmat de șomaj definitiv.

„Putem să facem declarații frumoase, de PR, atâta timp cât nu ne-a venit nota de plată. Nota de plată ne va veni la sfârșitul lunii sau înainte de Paște când va trebui să dăm salariile. Cred că vor fi ultimele salarii pentru 300-400 de mii de moldoveni care vor intra în șomaj tehnic, aparent susținuți de companie, iar ulterior vor intra în șomaj definitiv. Să nu pregătim scenarii provizorii, plasturi. Vine al 9-lea val și atunci trebuie să avem un dialog foarte clar cu cetățenii și angajații noștri în care le spunem că da, prima etapă este șomajul tehnic, care în foarte multe țări este susținut 100%, după aceea va urma șomajul de facto”, a punctat Ion Sturza.

Potrivit omului de afaceri, în România, într-o săptămână, au fost anunțați 1 milion de șomeri tehnici care însumează 20% din toată forța activă de muncă. În SUA, în două săptămâni, în șomaj tehnic au fost trimiși 7 milioane de cetățeni, iar Republica Moldova nu reprezintă o excepție.

ipn.md

Situaţia din sectorul turismului al Moldovei poate fi caracterizată drept dramatică atât pentru operatorii turistici, cât şi pentru turişti. Acest subiect a fost discutat în ajun la întrevederea online a ministrului Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean, cu reprezentanții Asociației Naționale a Agenților de Turism din Moldova, Agenției de Investiții, Ministerului Justiției și Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor.

Potrivit agenției INFOTAG cu referire la surse din cadrul ministerului, participanţii au discutat soluțiile pentru sprijinirea operatorilor economici din turism, afectaţi de pandemia de pandemia de COVID-19.

Una din problemele stringente enunțate de agențiile turistice este rambursarea banilor pentru contractele semnate până la 17 martie 2020, prin care clientul urma să folosească produsul turistic în sezonul estival. Banii încasați de către organizator au fost deja transferați la prestatorii de servicii din străinătate, iar consumatorii riscă să rămână şi fără odihnă, şi fără bani.

„Criza pandemică a lovit puternic nu doar în agențiile turistice din țara noastră, dar și în toată industria la nivel mondial. Am analizat propunerile venite din partea agențiilor de turism, măsurile pe care le-au adoptat alte țări în situație similară, dar și interesele turiștilor de a-și recupera banii sau de a-și reprograma vacanțele. În această situație este important să ajutăm afacerile din turism să supraviețuiască, dar și cetățenii noștri să fie asigurați”, a spus ministrul.

Printre măsurile evocate au fost instituirea unui moratoriu pentru restituirea plăților către clienții care anulează călătoriile în baza contractelor încheiate până la 17 martie 2020 și permiterea operatorului turistic de a rambursa banii într-un termen de până la 31 martie 2021, rambursarea eșalonată a pachetului turistic și emiterea voucherelor de vacanță flotante, cu o valabilitate până la 31 decembrie 2021.

Sergiu Railean a menționat că propunerile vor fi incluse într-un document și vor fi propuse spre examinare Comisiei pentru Situații Excepționale.

infotag.md

Sectorul construcţiilor a devenit cea mai importantă ramură din economie. În nouă luni ale anului 2019, construcţiile au contribuit cu 35% la creşterea PIB-ului. Acest lucru se datorează exploziei pieţei imobiliare, iar băncile au impulsionat ramura prin dobânzile mici la creditele imobiliare oferite persoanelor fizice, scrie capital.market.md.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, sectorul industrial a avut un rezultat pozitiv (+2%), însă mai modest decât cel atins în anul precedent. Creşterea înregistrată a fost determinată de majorarea industriei prelucrătoare (+3,1%). Producţia şi furnizarea de energie a fost în diminuare (-4%), fiind influenţată de regimul termic ridicat. De asemenea, un rezultat negativ a fost înregistrat de industria extractivă (-1,9%). Principalii factori care au determinat creşterea sectorului industrial au fost: dezvoltarea ramurii automotive, evoluţiile pozitive din sectorul construcţiilor şi ale industriei alimentare. Totodată, temperarea cererii externe a fost factorul de bază care a încetinit ritmurile de creştere ale sectorului industrial.

Agricultura, în picaj

După trei ani de creştere consecutivă, în anul 2019 sectorul agricol a înregistrat un rezultat negativ (-1,9%). Această evoluţie a fost determinată, în special, de scăderea producţiei animaliere (-6%), fiind în diminuare atât producţia (creşterea) vitelor şi păsărilor, producţia de lapte, cât şi producţia de ouă. Volumul producţiei vegetale a fost aproape la nivelul anului 2018 (-0,3%). A fost în creştere producţia de floarea soarelui, legume de câmp, cartofi, iar în descreştere – grâul, sfecla de zahăr, strugurii, fructele, pomuşoarele.

Activitatea investiţională a fost în creştere. În 2019, volumul investiţiilor a crescut în termeni reali cu 9,4% faţă de anul precedent, însumând circa 27,8 miliarde de lei. Intensificarea activităţii investiţionale s-a datorat majorării investiţiilor private, investiţiilor din contul creditelor externe, precum şi celor provenite din surse străine. Au fost efectuate investiţii majore în sectorul construcţiilor, fapt ce a asigurat mai mult de jumătate (63%) din creşterea investiţiilor totale.

Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut cu 13,2% faţă de anul precedent, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei – cu 14,6%. Aceste evoluţii demonstrează o intensificare a consumului din partea populaţiei şi agenţilor economici.

Economiştii sunt de părere că în anul 2020 Republica Moldova, de rând cu celelalte economii, se va confrunta cu o recesiune. Vor fi evoluţii negative la nivelul activităţii economice. Prognoza noastră arată o deteriorare semnificativă a evoluţiei PIB pe fundalul înrăutăţirii activităţii businessului, dar şi o deteriorare a cererii externe.

Băncile au bani să crediteze economia

Datele Băncii Naţionale a Moldovei arată că în luna februarie a anului 2020, volumul creditelor acordate în monedă naţională a constituit 1,6 miliarde de lei, iar cele în valută – echivalentul a 697,2 milioane de lei. Creditele acordate pe o perioadă de la doi la cinci ani rămân cele mai solicitate cu o pondere de 50% din totalul împrumuturilor acordate.

Creditele acordate în monedă naţio­nală au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate persoanelor juridice (52,6%), inclusiv creditele acordate societăţilor comerciale nefinanciare care deţin o pondere de 51,2% (dintre care 44,9% revenind comerţului).

Creditele în valută au fost solicitate, în principal, de către societăţile comerciale nefinanciare (96,1%), ponderea majoră (52,7%) revenind comerţului. Cea mai mare rată medie la creditele acordate în monedă naţională persoanelor fizice a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 1 până la 3 luni, constituind 11,83%, persoanelor juridice – la creditele cu termenul de rambursare de până la o lună, rata constituind 10,27%, iar în cazul persoanelor fizice care practică activitate – la creditele cu termenul de la 2 până la 5 ani, rata constituind 11,23%.

Volumul creditelor în monedă naţională acordate persoanelor fizice, în luna februarie 2020, s-a majorat, comparativ cu luna precedentă, cu 13,5% şi a constituit 699,4 milioane lei. Rata medie a creditelor acordate în monedă naţională persoanelor fizice, pentru aceeaşi perioadă, a crescut cu 0,75 p.p. şi a constituit 8,45%. Din perspectiva scopului creditelor acordate, cea mai mare pondere le-a revenit creditelor de consum (65,3%). Comparativ cu luna precedentă de raportare, rata creditelor de consum s-a majorat cu 1,15 p.p., în timp ce rata creditelor imobiliare s-a majorat cu 0,08 p.p. Faţă de anul trecut, rata creditelor de consum s-a majorat cu 1,10 p.p., iar a creditelor imobiliare – cu 1,14 p.p. De menţionat că ponderea creditelor imobiliare acordate în monedă naţională a constituit 97,0% (3,0% au reprezentat creditele acordate ataşate la cursul valutei), iar cea a creditelor de consum – 98,6% (1,2% au reprezentat creditele acordate ataşate la cursul valutei).

Rata medie la creditele acordate în monedă naţională s-a majorat cu 0,39 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 8,45%, persoanelor juridice – cu o rată de 8,84%, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 10,46%.

Dobânda la împrumuturile acordate în valută s-a micşorat cu 0,02 p.p. comparativ cu luna ianuarie 2020. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 6,25%, persoanelor juridice – cu o rată de 4,16%, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 5,17%.

Rata medie la creditele acordate ataşate la cursul valutei s-a micşorat cu 0,08 p.p. comparativ cu luna ianuarie 2020. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 9,22%, persoanelor juridice – cu o rată de 4,49%, în timp ce persoanele fizice care practică activitate nu au apelat la credite ataşate la cursul valutei în luna februarie. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie la creditele acordate în monedă naţională s-a majorat cu 0,44 p.p., la cele în valută s-a micşorat cu 0,27 p.p., iar la cele ataşate la cursul valutei s-a majorat cu 0,63 p.p.

Cele mai atractive credite în valută, cu termene de la 2 la 5 ani, au fost acordate cu o rată medie de 4,08%, persoanelor fizice li s-au acordat credite cu o rată medie de 6,21%, persoanelor juridice – cu o rată de 4,08%, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 4,83%. Iar creditele ataşate la cursul valutei, cu termene de peste 5 ani, au fost acordate cu o rată medie de 4,45%, persoanelor fizice li s-au acordat credite cu o rată medie de 4,76%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 4,39%.

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 153,2%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea economiei.

Pentru a evita o criză de lichidităţi în sistemul bancar, dar şi a susţine economia, BNM a redus la sfârşitul săptămânii trecute diminuarea ratei rezervelor obligatorii la 34%. “Decizia vizează majorarea lichidităţilor disponibile pentru băncile licenţiate, în vederea prevenirii riscului de lichiditate şi consolidării abilităţii sectorului bancar din Moldova. Urmare acestei decizii, lichidităţile disponibile în sectorul bancar vor creşte cu circa 3,0 miliarde lei. Totodată, diminuarea normei rezervelor obligatorii reprezintă o continuitate a măsurilor de politică monetară de echilibrare a normelor rezervelor obligatorii în contextul sporirii eficienţei transmiterii impulsurilor monetare în sectorul real”, se arată în mesajul băncii centrale.

Victor Ursu

capital.market.md