Primăria municipiului Chișinău informează că a fost elaborat un concept de modernizare a Pieței Centale din capitală. Proiectul urmează a fi publicat pe pagina web oficială a Primăriei, pentru discuții publice, scrie mybusiness.md.

O informație în acest sens, a fost prezentată de viceprimarul Inga Ionesii, în cadrul șednței operative a serviciilor municipale.

Potrivit viceprimarului capitalei, un grup de lucru va definitiva documentul pe baza recomandărilor venite din partea experților și a părților interesate, după care proiectul Conceptului de modernizare a întreprinderi municipale va fi înaintat spre dezbatere și aprobare Consiliului municipal Chișinău.

Municipalitatea intenționează să amenajeze zona comercială din centrul capitalei după modelul piețelor altor țări, cu pavilioane și hale separate. De asemenea, va fi elaborat și un plan de reorganizare a Î.M. „Piața Centrală", care prevede perfecționarea sistemului de management la nivel organizaţional.

Țara noastră va mai primi finanțare din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Băncii Europene de Investiții și Uniunii Europen pentru susținerea sectorului real al economiei, afectat de pandemia COVID-19.

Potrivit Ministerului Finanțelor, subiectul a fost discutat în cadrul ședinței comune online,convocated de instituție, în calitate de Autoritate Națională de Coordonare a Asistenței Externe, cu participarea reprezentanților Ministerului Economiei și Infrastructurii, Băncii Europene de Investiții, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Delegației Uniunii Europene în Moldova pentru a aborda mecanismele de suport pentru sectorul real al economiei drept răspuns de urgență la efectele cauzate de pandemia COVID-19. Astfel, părțile au făcut schimb de informații privind instrumentele disponibile. În acest sens, Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța a informat partenerii externi despre acțiunile întreprinse de către Guvern referitor la măsurile de susținere a mediului de afaceri, inclusiv prin negocierea unui credit de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei cu o componentă de 30 mln euro destinată recreditării întreprinderilor mici și mijlocii la condiții foarte avantajoase.

Concomitent, Delegația UE a informat despre disponibilitatea unui buget de cca 100 mln euro pentru țările Parteneriatului Estic suplimentar la portofoliul existent de facilități de credite și granturi în valoare de 200 mln euro destinat întreprinderilor mici și mijlocii, implementat prin Instituțiile Financiare Internaționale (BEI, BERD, etc.). Delegația UE a precizat că suma exactă ce va fi alocată Moldovei încă nu este determinată. De asemenea, BERD a adus la cunoștința autorităților pachetul propriu de asistență în valoare de 21 mlrd euro destinat pentru cele 38 țări membre, pentru combaterea consecințelor COVID-19, care va fi alocat pentru 2 ani. Astfel, pachetul de solidaritate al BERD include 5 piloni, inclusiv suport pentru lichidități pentru clienții BERD existenți și noi, finanțare vitală pentru infrastructură, facilități în cadrul Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), restructurări ale datoriilor curente, etc. Resursele respective vor putea fi accesate în baza cererii clienților băncii.

Totodată, BERD lucrează în comun cu Banca Națională a Moldovei pentru a identifica posibilități de finanțare pe termen lung, în moneda națională, a întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova. De asemenea, BERD implementează și Programul de Competitivitate pentru IMM-uri, finanțat de către UE. Suplimentar, BEI a menționat despre portofoliul curent de linii de creditare disponibile din resurse proprii, care vor fi completate cu resurse suplimentare întru atenuarea efectelor pandemiei și a susține economiile în dificultate. În același context, BEI implementează și facilitatea DCFTA finanțată de către UE, care la fel va fi completată cu resurse adiționale. 

InfoMarket

Peste 300 de mii de lei. Atât au constituit încasările înregistrate de Regia Transport Electric Chișinău și Parcul Urban de Autobuze în prima săptămână, după reluarea programului obișnuit de activitate. Potrivit responsabililor de la Primăria capitalei, cele mai aglomerate zile au fost luni și vineri.

Parcul Urban de Autobuze a acumulat în jur de 61.000 de lei, iar Regia Transport Electric - 271.000 de lei.

Anterior, primarul general de Chișinău, Ion Ceban, declara că bugetul municipiului a pierdut 43 de milioane de lei, venituri ce nu au fost încasate din activitatea transportului public în perioada cât acesta a fost gratis.

Amintim că în perioada stării de urgență transportul public în capitală a funcționat după un program special (câteva ore dimineața și seara) și fără taxatori, pasagerii având posibilitatea să călătorească gratuit.

agora.md

Oriunde exista si au existat oameni, a fost si gunoi. Nici in Pompei, parte a Imperiului Roman, lucrurile nu au stat diferit.

Sapaturile si descoperirile facute aici au aratat ca deseuri produse de catre locuitori erau colectate, sortate si vandute. Astfel, mare parte din oras a fost construita pur si simplu din gunoi, arata IFL Science.

Allison Emmerson, unul dintre cercetatorii care face parte din echipele care realizeaza excavatii sub stratul de roca vulcanica, sustine ca romanii din primul secol al erei noastre nu isi abandonau pur si simplu deseurile la marginea orasului, acestea fiind, in realitate, sortate si in chiar refolosite.

In gramezile de deseuri de la marginea orasului arheologii au descoperit bucati de ceramica si ipsos, dar si fragmente de amfore, care ar fi putut fi folosite pentru noi constructii.

"Am descoperit ca o parte din oras a fost construita din gunoi. Mormanele din afara zidurilor nu erau materiale care au fost aruncate pentru a scapa de el. Acestea erau colectate in afara zidurilor si sortate pentru a fi vandute in interiorul zidurilor orasului", a declarat Emmerson.

Omul de stiinta a explicat faptul ca locuitorii din Pompei traiau mult mai aproape de gunoiul lor decat multi dintre noi ar considera acceptabili, nu pentru ca orasul nu avea infrastructura si nu s-au deranjat sa gestioneze gunoiul, ci pentru ca sistemele lor de gestionare urbana erau organizate in jurul unor principii diferite.

"Aceste descoperiri au relevanta pentru criza moderna a gunoiului. Tarile care isi gestioneaza cel mai eficient deseurile au aplicat o versiune a modelului antic, prioritizand comercializarea, mai degraba decat simpla eliminare a acestora", concluzioneaza Emmerson.

ziare.com

De luni, 11 mai, Agenția Servicii Publice va extinde numărul de servicii pe care le presează și va începe eliberarea pașapoartelor. Anunțul a fost făcut de premierul Ion Chicu, după ședința Comisiei pentru Situați Excepționale.

Totodată, ASP anunță că din 11 mai vor relua activitatea toate subdiviziunile de înmatriculare a vehiculelor din Chişinău, precum și Birourile de înmatriculare a transportului şi documentare a conducătorilor auto Leova și Drochia.

Tot din 11 mai, urmează să fie reluată activitatea Centrului multifuncțional Soroca, iar din 12 mai și a Centrului multifuncțional Glodeni.

Deocamdată mai rămâne sistată activitatea Centrului multifuncțional din or. Ștefan Vodă.

NTV Moldova

„Un milion și jumătate de euro sunt confiscati şi vor merge în bugetul de stat. Punct! Niciun fel de alte variante nu pot fi!”. Este răspunsul pe care l-a dat șeful statului, Igor Dodon, într-o nouă ediție a emisiunii „Președintele răspunde”, transmite IPN.

În sâmbăta Paștilui, pe 18 aprilie, oamenii legii au depistat în habitaclul unei unități de trasnport 1 570 660 de euro, bani nedeclarați. Cazul a fost înregistrat la postul vamal Leușeni, iar potrivit oamenilor legii, este vorba despre una dintre cele mai mari capturi de bani la frontieră. Câteva zile mai târziu, procurorii au mai găsit încă 50 de mii de euro în camionul capturat.

Șoferul camionului are 36 de ani și a fost arestat.

ipn.md

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean a discutat, astăzi, cu ambasadorul Republicii Moldova în Turcia, Dumitru Croitor, despre atragerea investițiilor turcești pe platforma zonelor economice libere din Republica Moldova, comunică mybusiness.md.

Ambasadorul l-a informat pe ministrul Railean că a reușit să identifice circa 50 de companii turce, care ar fi interesate de condițiile investiționale oferite de ZEL-urile noastre.

Sergiu Railean a afirmat, că investițiile străine au o importanță strategică pentru dezvoltarea economiei și inițierea noilor locuri de muncă, în special, în perioada de post criză pandemică și relansare economică.

„Oferta țării noastre pe platformele industriale este atractivă pentru investitorii străini. În ultimii 6 ani urmărim un trend ascendent al fluxului investițional din partea partenerilor din Turcia, companiile turcești dezvoltând în țara noastră afaceri de succes în industria alimentară, medicină și industria hotelieră. Voi susține în continuare proiectele investiționale de impact pentru economie și voi acorda tot suportul necesar”, a spus Sergiu Railean.

Potrivit informaților, în Republica Moldova activează 1255 de întreprinderi cu capital turcesc, investițiile în capitalul social însumând 989.267 milioane lei, astfel Turcia clasându-se pe locul 7 în topul partenerilor investiționali, după valoarea capitalului investit.

Unul dintre cei mai mari investitori turci, care activează în Republica Moldova de peste 15 ani este Summa Group, o companie internaţională de construcţii.

Alte proiecte investiționale turce de amploare sunt Radisson Blu Leogrand Hotel, Spitalul Internaţional Medpark, Shopping MallDova, Nefis, Complexul Rezidenţial Crown Plaza și Crown Plaza Park.

Menționăm că volumul comerțului exterior al Republicii Moldova cu Republica Turcia, în perioada ianuarie-februarie 2020 a înregistrat suma de 96,51 milioane de dolari. După valoarea volumului schimburilor comerciale în perioada menționată, Republica Turcia se situează pe locul 4 printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova la nivel mondial, cu o pondere de 7,26% în comerțul total al Republicii Moldova.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţională ordonanţa de urgenţă prin care au fost majorate amenzile date pentru încălcarea ordonanţelor militare pe motiv că nu au claritate şi predictibilitate.

Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea Avocatului Poporului împotriva OUG 36/2020, actul normativ prin care guvernul a introdus amenzi între 20.000 şi 200.000 pentru nerespectarea ordonanţelor militare şi a condiţiilor de ieşire din case în perioada stării de urgenţă.

Astfel, amenzile primite şi contestate în instanţă vor putea fi anulate în baza deciziei CCR.

Avocatul Poporului (AP), instituţie condusă de Renate Weber, a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR), cu o serie de critici legate de neconstituţionalitea unor prevederi care îi permit preşedintelui să legifereze în perioada stării de urgenţă. Însă, un alt punct criticat de instituţia Avocatului Poporului o reprezintă şi amenzile contravenţionale instituite prin ordonanţele militare.

„Din analiza întregului act normative, astfel cum a fost modificat şi completat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2020, remarcăm faptul că Guvernul nu a prevăzut vreo faptă contravenţională care să poată fi sancţionată, ci s-a limitat să reglementeze (…) că «nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie» (…) Este de remarcat că, prin formularea generică utilizată la art. 9 (a cărui nerespectare atrage răspunderea contravenţională) fapta nu este configurată prin lehe (…). Or, în ipoteza contravenţiilor, legiuitorul trebuie să indice în mod clar şi neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale (…)”, se arată în sesizarea formulată de către instituţia condusă de către Renate Weber.

În sesizarea transmisă CCR, Avocatul Poporului a susţinut că această OUG încalcă principiul securităţii juridice, deoarece nu are avizul Consiliului Economic şi Social, în condiţiile în care modifică şi completează Legea privind Statutul poliţistului, pe cea referitoare la Statutul cadrelor militare, Legea privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, precum şi Legea poliţiştilor de penitenciare.

Weber a mai argumentat că actul normativ modifică raporturi de serviciu, ceea ce implică obligativitatea consultării Consiliului Economic şi Social, pentru emiterea avizului, lucru care nu s-a întâmplat, ceea ce ”constituie un viciu de constituţionalitate a legii”.

telegraph.md

Sistemul bancar moldovenesc este bine capitalizat cu suficiente lichidităţi pentru a face faţă crizei generate de COVID-19, se arată în mesajul Băncii Naţionale a Moldovei. În acelaşi timp, primele semnale ale crizei încep să apară. Depozitele bancare scad, iar creditele neperformante cresc.

Datele BNM relevă că în luna martie 2020, depozitele noi atrase la termen au constituit 1,6 miliarde lei, în descreştere cu 12,5% comparativ cu luna februarie şi cu 29,7% faţă de luna martie 2019. Volumul depozitelor atrase în monedă naţională a constituit 1 089,4 milioane lei (-6,3% faţă de luna precedentă şi -25,6% faţă de martie 2019). Volumul depozitelor atrase în valută recalculat în MDL a constituit 575,6 milioane lei (-22,2% faţă de luna precedentă şi -36,3% faţă de martie 2019).

Cel mai mult s-au redus plasamentele noi ale persoanelor fizice în monedă naţională şi valută. Astfel, în valoare anuală, depozitele s-au redus de două ori la 448 milioane lei. În acelaşi timp, plasamentele businessului în valută s-au majorat în luna martie până la echivalentul a 127,6 milioane lei faţă de 57,5 milioane lei în februarie. La fel au crescut şi depozitele în monedă naţională cu aproape 1,5 ori la 380 milioane lei. În valoare anuală, depozitele persoanelor juridice s-au majorat cu peste 50% până la 507,6 milioane lei.

Saltul depozitelor persoanelor juridice se explică prin plasamentele pe termen scurt, dar şi ca urmare a situaţiei incerte generată de criza COVID-19.

Volumul total al depozitelor bancare în monedă naţională şi valută a constituit 70 miliarde lei, cu 0,35 mai mult în martie faţă de februarie. Acest lucru este explicat prin deprecierea leului moldovenesc pe fundalul majorării plasamentelor în valută ale businessului.

Cădere de 20% a împrumuturilor persoanelor fizice

Soldul total al creditelor bancare a constituit la sfârşitul lunii martie 42 miliarde de lei, cu 0,4% mai mult comparativ cu luna februarie, în timp ce în valoare anuală majorarea a fost de 15%. Avansul a fost generat de creditele imobiliare şi de consum.

Băncile afirmă că creditează în continuare şi businessul, şi persoanele fizice şi sunt flexibile privind rambursarea, însă datele BNM arată contrariul. În luna martie, creditele noi acordate au constituit 2,62 miliarde lei, în descreştere cu 8,2% faţă de luna martie 2019. Volumul creditelor acordate în monedă naţională a constituit 1,9 miliarde lei (+18,2% faţă de luna precedentă şi +0,1% faţă de martie 2019). Volumul creditelor acordate în valută recalculat în monedă naţională a constituit 627,1 milioane lei (-10,1% faţă de luna precedentă şi -31,3% faţă de luna martie 2019). Reducerea cea mai mare a împrumuturilor se atestă în rândul persoanelor fizice cu 20%.

În ceea ce priveşte creditele neperformante, acestea s-au majorat nesemnificativ la 8,5% (3,6 miliarde lei) pe sistemul bancar. Criza care s-a abătut asupra economiei deja se face simţită şi la bănci. Lichiditatea curentă s-a redus la 50,3% (≥20%) faţă de 51% în februarie şi 52,3% – în martie anul precedent.

Economiştii sunt de părere că pentru o bancă, majoritatea resurselor vine de la cei care depun banii pentru economisire, sub formă de depozite, iar cea mai mare parte a activelor, adică plasamentele pe care le face o bancă, sunt reprezentate de creditele către clienţi. Dacă timp de nouă luni, o perioadă foarte lungă, nu încasezi nicio rată de la clienţi, pot apărea probleme de lichiditate în condiţiile în care bilanţul trebuie întotdeauna să fie finanţat şi, în esenţă, banca să-şi păstreze angajamentele faţă de deponenţii pe care îi are şi cărora le-a luat resursele.

Este clar că vor suferi nu doar agenţii economici din economia reală, dar şi băncile. Profiturile realizate în ultimii 2-3 ani nu vor mai fi. Ceea ce se întâmplă astăzi în mediul de afaceri influenţează negativ şi băncile. Nu va fi acea cerere de credite, vor scădea profiturile. Ca urmare a situaţiei de carantină, economia stagnează. Or, acest lucru poate duce la creşterea datoriilor la credite, ceea ce agravează situaţia băncilor comerciale, profitul scade simţitor, volumul creditelor noi scade. Deci, evoluţiile din sectorul bancar pot fi foarte negative, respectiv, şi evoluţiile din economie.

“Politica monetară a BNM, deşi a fost relaxată gradual în ultimele săptămâni, rămâne relativ restrictivă din cauza nivelului înalt al normei rezervelor obligatorii. Astfel, la moment, băncile sunt obligate să reţină 34% din mijloacele atrase în monedă naţională şi 20% din mijloacele atrase în valută străină, fiind la moment „îngheţate” prin această pârghie administrativă circa 18 miliarde lei. Politica respectivă asigură stabilitatea sistemului bancar, care a fost principala realizare a BNM după criza „furtului miliardului”, însă în condiţiile COVID-19, un nivel atât de înalt al normei rezervelor obligatorii privează economia de importante volume de lichidităţi care ar putea fi direcţionate spre o politică bugetară expansionistă anti-criză (pentru comparaţie, în timpul crizei economice din 2009, care după magnitudine ar putea fi mai moderată faţă de criza curentă, BNM a redus norma rezervelor obligatorii până la 8% în lei şi valută străină)”, se arată într-o analiză a Centrului Analitic Expert Grup.

Nimeni nu va ieşi fără pierderi din criză

Preşedintele Agroindbank, Serghei Cebotari, a declarat într-un interviu pentru agora.md că măsurile întreprinse de BNM sunt binevenite. Dar ceea ce este clar de pe acum e că practic nimeni nu va ieşi fără pierderi din această criză. Reducerea ratei rezervelor obligatorii permite accesul la lichidităţi de aproximativ 3 miliarde de lei care pot fi direcţionate în economie, iar diminuarea ratei de bază este o premisă pentru diminua­rea dobânzilor. Relaxarea cerinţelor de capital le permite băncilor să aloce o parte din acest capital pentru formarea provizioanelor în cazul deteriorării calităţii creditelor. Aceste decizii sunt necesare şi probabil suficiente la situaţia zilei de azi.

Totuşi, trebuie să conştientizăm că actuala criză nu se va opri în momentul în care vom reuşi să stopăm răspândirea virusului. Ea va trece în una pur economică. Cu cât mai repede va fi soluţionată problema epidemiologică, cu atât mai puţin severă va fi criza economică. Dar ea cu siguranţă va dura mai mult decât situaţia cauzată de COVID-19 şi ceea ce ne aşteaptă în viitor nu este deloc îmbucurător.

Acum e greu de spus cu precizie cât de afectate vor fi ramurile economiei. Dar este posibil să ajungem la situaţia când doar aceste măsuri ale BNM nu vor mai fi suficiente. Înţelegem că fondurile statului sunt insuficiente şi nu avem cum conta pe ele. Dar dacă ajungem la o astfel de etapă a crizei, atunci incapacitatea de rambursare a clienţilor va afecta calitatea portofoliului de credite, care aduce după sine un şir de alte aspecte negative. Pentru un astfel de scenariu, e posibil să fie necesară modificarea temporară a unor regulamente şi acte normative de către BNM.

Este clar că fiecare bancă trebuie să aibă o abordare individuală faţă de fiecare client, atât persoane juridice, cât şi retail, pentru a aprecia la justa valoare problemele cu care aceştia se confruntă şi pentru a le acorda suportul necesar ca să depăşească criza.

Victor Ursu

capital.market.md

Agenția de Investiții, Agenția Internațională de Cooperare a Germaniei (GIZ) și compania juridică ACI Partners au lansat campania de informare a mediului de afaceri, în cadrul căreia agenții economici sunt informați despre deciziile legale de organizare a unei afaceri, pe perioada pandemiei coronavirusului și restricțiile conexe, restructurarea relațiilor de muncă, interacțiunea cu angajații și securitatea locurilor de muncă în întreprinderi.

Campania a fost lansată în urma desfășurării unui webinar organizat de Agenția de Investiții, în cadrul căruia reprezentanții Victoriabank, H. Essers, Coroplast Harness Technology, Moldcell, Steinel Electronics și-au împărtășit experiența, pe perioada stării de urgență instituite în Moldova. Conform recomandărilor experților, în oficiul companiei pot fi asigurate condiții sigure de muncă prin acordarea de săpun, șervețele și dezinfectanți; dezinfectarea frecventă a suprafețelor și a locurilor de muncă; izolarea angajaților suspectați de infectare cu virus; numirea unui angajat responsabil de luarea măsurilor pentru reducerea riscurilor de răspândire a COVID-19; elaborarea regulilor de conduită atât pentru angajați, cât și pentru clienți și informarea despre aceste reguli.

Întreprinderilor, în care angajații pot lucra de la distanță, li se recomandă semnarea unor ordine interne separate și încheierea cu angajații a unui acord suplimentar la contractul de muncă, care stabilește condiții și cerințe noi pentru organizarea și siguranța muncii. În ceea ce privește munca în oficiu, angajatorul ar trebui să analizeze riscurile posibile, să elaboreze politici și instrucțiuni interne, să indice noi cerințe pentru organizarea muncii într-un acord suplimentar la contractul de muncă, în care să stipuleze durata de muncă, măsurile obligatorii pentru protejarea angajaților, inclusiv utilizarea echipamentului de protecție, precum și obligațiile angajatului de a respecta toate regulile. Juriștii recomandă companiilor să asigure controlul asupra îndeplinirii obligațiilor de către angajați, protejând în același timp datele personale.

Pentru aceasta, ar trebui elaborate o serie de instrucțiuni, iar toate regulile interne urmează a fi legalizate printr-un ordin special sau printr-un acord suplimentar. Se recomandă ca agenții economici să utilizeze semnătura electronică, cea ce va permite încheierea rapidă a contractelor, indiferent de ora și locația angajatorului și a angajatului și va economisi timpul și resursele companiei.

De menționat că documentele semnate scanate nu sunt documente electronice și nu au forță juridică. Un document electronic este creat și stocat pe dispozitive digitale și semnat cu o semnătură electronică. În plus, documentele pot fi trimise pentru semnătură la birou, trimise prin poștă recomandată, livrate prin curier etc. 

InfoMarket