In Romania, Bulgaria si alte tari din estul Europei, multi oameni traiesc un sentiment care le aminteste de perioada comunista.

Cel mai uimitor aspect al pandemiei de coronavirus este cat de usor au putut fi inchise granitele. Situatia poate fi lesne descrisa cu ajutorul unei metafore ce isi are originea in lumea computerelor: una dupa cealalta, cu o simpla apasare de buton, tarile europene au instalat firewall-uri, ziduri de protectie in fata virusului. Turismul este mort, comertul este la pamant, iar bursa pierde sume ametitoare. Globalizarea insasi este blocata.

Sute de mii de muncitori straini se intorc acasa in Romania, Bulgaria sau Serbia, unde sunt primiti cu sentimente amestecate. Dupa decenii de lamentare pe tema "revenirii acasa a copiilor nostri", iata ca acestia s-au intors "la locul lor". Numai ca celor reveniti nu li se pot oferi locuri de munca, cu atat mai putin in vremuri de criza. In plus, economiile nationale vor resimti dur lipsa banilor pe care diaspora ii trimitea acasa.

Ceremonia de bun venit in patria mama consta in plasarea intr-o trista carantina. Aceasta regula, aplicabila oricarui strain, iti da senzatia ca esti prins intr-o capcana din care nu mai poti scapa. Un sentiment de care isi amintesc foarte bine oamenii care au trait in comunism.

Fenomenul brain-drain isi continua cursul

Intre timp, personalul medical este exportat in Vest pentru a ajuta tari precum Austria si Regatul Unit. Unii considera acest fapt scandalos, de vreme ce medicii sunt mai necesari acum in tarile lor. Altii argumenteaza ca Europa de Est este mai putin afectata de pandemie si ca acesta este momentul pentru a-si exprima solidaritatea. Si, eventual, oportunitatea ca acesti specialisti sa trimita bani acasa.

Noua frontiera dintre Est si Vest a dobandit chiar o dimensiune medicala. Potrivit unei teorii, un vaccin utilizat impotriva tuberculozei si care era obligatoriu in statul socialist, ar putea avea efect de protectie si impotriva coronavirusului. Comparatiile intre fosta Germanie de Est si Germania de Vest nu se vor lasa asteptate.

Dintr-un alt punct de vedere mai cinic, noua boala ar putea fi pretul de platit pentru sistemele de sanatate mai bune din Occident, care mentin oamenii in viata mai mult timp. Atat Italia, cat si Spania au astazi cea mai ridicata speranta de viata - 83 de ani - precum si cea mai mare rata de mortalitate din Europa.

Cresterea paradoxala a sprijinului

Populisti precum Donald Trump, care isi bazeaza politica pe o ideologie anti-globalista de frontiera, isi freaca mainile a satisfactie. Altii, precum premierul maghiar Viktor Orban profita de criza pentru a-si consolida aparatul autoritar.

Ciudat, toti politicienii par sa urce in sondaje, indiferent daca gestioneaza bine sau nu pandemia: cancelara germana Angela Merkel, liderul american Donald Trump, premierul italian Giuseppe Conte, precum si presedintele sud-coreean Moon Jae-in. Stim ca in perioadele de criza cetatenii se aduna in jurul liderilor lor. Sprijinul lor va scadea cand va trece criza, nu in timpul acesteia.

Insa granitele par sa separe tesutul national in sine. Episoadele rasiste din Vest, cu atacuri asupra cetatenilor cu aspect asiatic, ar putea fi doar un mic preludiu la ceea ce ar putea urma.

In Bulgaria, unii cer baricadarea ghetourilor de rromi, unde se considera - in mod gresit - ca ar creste numarul contagiunilor. Ca de obicei, rasismul dezgustator este combinat cu argumentari pseudo-stiintifice. Daca aceste ghetouri vor fi intr-adevar baricadate, alte tari balcanice vor fi fericite sa urmeze exemplul.

Cautarea tapilor ispasitori

In ceea ce-l priveste pe fostul ministru de Interne din Italia, Matteo Salvini, el a pus virusul pe seama migrantilor africani, desi este evident ca turistii si elitele globale au avut o influenta mai mare in raspandirea molimii decat populatiile sarace blocate in satele lor de origine.

Insusi numele bolii, folosit cu incapatanare atat de omul obisnuit de pe strada, cat si de presedintele american, implica etnicizarea virusului. "Virusul chinez" este vina inamicilor nostri, a mancatorilor de lilieci, si nu are nimic de-a face cu noi insine.

Cea mai ingrijoratoare granita, chiar daca invizibila, a fost trasata intre generatii. In chip dureros, boala ii pune in antiteza pe tineri si pe varstnici, cei din urma parand a fi singurii amenintati serios de aceasta.

In context ia amploare sentimentul ca economia mondiala este sacrificata pentru a salva vietile unor oameni care oricum sunt sortiti sa moara in scurta vreme. Nu ar fi mai bine sa ii inchideti undeva si sa-i lasati pe ceilalti sa dobandeasca "imunitate de turma?"

Regandirea pactului intre generatii

Deocamdata, o astfel de decizie pare moral imposibila. Cu toate acestea, criza solicita regandirea pactului intre generatii: considerente etice sunt contestate de date cantitative brutale. In Uniunea Europeana, cheltuielile de sanatate pentru persoanele de peste 65 de ani sunt de aproximativ trei ori mai mari decat pentru toate grupele de varsta mai tinere.

In plus, persoanele in varsta reprezinta o amenintare din ce in ce mai mare pentru sistemul de pensii, intrucat numarul lucratorilor tineri este mai mic decat acela al pensionarilor pe care ii inlocuiesc. Natalitatea scazuta - ajunsa la un nivel catastrofal in Europa de Est - este si vina generatiei baby-boomer.

Unii vorbesc despre "bomba cu ceas" a celor aproximativ 400 de bilioane de dolari de care vor duce lipsa sistemele de pensii in 2050, ceea ce ar putea distruge economia asa cum o stim. Insa aspectul cel mai dramatic al ciocnirii generatiilor ramane degradarea naturii, cauzata de cei care beneficiaza linistiti de pensiile lor astazi.

Un conflict de clasa la orizont?

Si s-ar putea ca asta sa nu fie tot. Am putea asista la un conflict de clasa intre bogati si saraci. Tensiuni intre lumea industrializata si cea in curs de dezvoltare. Intre state democratice si state autoritare. Granitele au revenit subit in Europa. Putem spera ca vor si disparea peste noapte?

Ivailo Dicev este profesor de antropologie culturala la Universitatea din Sofia din Bulgaria. A fost, de asemenea, lector invitat in universitati din tari precum Germania, Franta si Statele Unite.

Ivailo Dicev

Patruzeci şi trei de tractoare de model Kubota au fost procurate cu suportul Guvernului Japoniei pentru implementarea proiectului „Agricultura conservativă - dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a soiurilor în Republica Moldova” (2KR) și urmează a fi transmise în perioada imediată agricultorilor, informează MOLDPRES.

„Suntem două popoare prietene și întotdeauna am salutat și salutăm eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova. În același timp, cunoaștem rolul important al agriculturii în țara dumneavoastră. Noi vom încerca să continuăm să ajutăm agricultorii din Republica Moldova”, a menţionat Yoshihiro Katayama, ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, vineri, la evenimentul de transmitere a tractoarelor.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, a mulțumit poporului japonez pentru susținerea acordată pe parcursul a mai mult de 15 ani în cadrul Proiectului 2KR.

„Proiectul a oferit producătorilor agricoli din țara noastră oportunitatea de renovare şi dotare cu mijloace tehnice noi pentru a-și continua activitatea și a-și spori producția agricolă. Suntem recunoscători pentru suportul acordat. Sunt peste o sută de cereri din partea agricultorilor, care apreciază condițiile avantajoase ale proiectului 2KR, calitatea înaltă a tehnicii agricole nipone și consideră că proiectul a devenit o șansă reală pentru ei, pentru a-și achiziționa în rate echipamente și utilaje agricole necesare. Sperăm să reușim continuarea proiectului”, a subliniat ministrul.

Ieri, primii patru beneficiari au primit actele pentru tractoarele procurate.

În anul 2018, cu suportul Guvernului Japoniei, în colaborare cu MADRM şi Unitatea de Implementare 2KR, a fost procurat un lot de 106 tractoare de model Kubota, dintre care 60 tractoare de 110 CP, pentru stimularea implementării agriculturii conservative şi 46 de tractoare de 87 CP, pentru efectuarea lucrărilor în vii şi livezi. Prin contribuția Proiectului și investițiilor producătorilor agricoli locali au fost create peste 30 mii de locuri de muncă, fiind prelucrate 50% din totalul terenurilor arabile din ţară.

moldpres.md

Peste 2300 de persoane au achitat, în perioada 1-16 aprilie, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă prin serviciul guvernamental de plăți electronice MPay. Această cifră este de 7 ori mai mare față de perioada similară a anului 2019. Totodată, vă informăm că unele persoane au achitat prima de asigurare prin transfer bancar, iar procesarea acestor plăți durează 1-3 zile.

În prezent, Compania Naţională de Asigurări în Medicină procesează declarațiile pe propria răspundere privind obligaţia achitării primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă pentru anul 2020 de către cetățenii care se întorc în țară atât pe cale terestră, cât și aeriană. Aceste declarații sunt recepționate în format scanat de către CNAM, săptămânal, de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF), în conformitate cu pct. 26.2 din Dispoziția nr. 10 din 31 martie a Comisiei pentru Situații Excepționale.

Menționăm că procesarea declarațiilor este efectuată în mod manual de către specialiștii CNAM. După ce sunt procesate declarațiile, se efectuează verificările în Sistemul informațional automatizat „Asigurarea Obligatorie de Asistență Medicală”, urmând a fi depistate persoanele care nu și-au onorat obligația de a achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Vă informăm că o parte dintre persoanele care revin în țară sunt asigurate de Guvern (studenții, copiii cu vârsta de până la 18 ani, pensionarii, persoanele cu dizabilități etc.) și sunt exonerate de la plata primei de asigurare.

Cetăţenii care nu și-au onorat obligația de a achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală vor primi o notificare de la CNAM pentru a efectua achitarea. Ulterior, în cazul în care aceştia nu vor achita prima de asigurare nici după notificarea din partea CNAM, va putea fi dispusă încasarea silită a primelor şi, după caz, a penalităţilor aferente, în procedura judiciară.

Amintim că cetățenii moldoveni și străinii cu permis de ședere pe teritoriul Republicii Moldova care intră în țară începând cu 1 aprilie 2020, în perioada stării de urgență, sunt obligați să achite prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, în conformitate cu Dispoziția nr. 10 din 31 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale. Aceștia pot achita prima de asigurare prin intermediul serviciului guvernamental de plăți electronice MPay, disponibil atât online, cât și la oficiile poștale sau terminalele de plată din țară.

cnam.md

Impactul pandemiei COVID-19 asupra companiilor din Moldova și așteptările antreprenorilor au fost principalele subiecte abordate în cadrul unei ședințe online, la care au luat parte ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean, reprezentanții Camerei de Comerț Americane în Moldova și Consiliului Economic pe lângă Prim-Ministru.

Camera de Comerț Americană a prezentat rezultatele unui studiu realizat în perioada 30 martie – 6 aprilie 2020, în baza informațiilor furnizate de 315 companii din toate sectoarele economiei naționale, producători de bunuri și furnizori de servicii.

Potrivit studiului, la nivel de piață, 88% dintre companii sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii. Printre alți factori care influențează activitatea companiilor se regăsesc și restricțiile de activitate impuse de starea de urgență în proporție de 74%, lipsa materiei prime și/sau perturbări în lanțul logistic în proporție de 34%. Provocările cu care se vor confrunta întreprinderile în următoarele 2-5 luni, potrivit respondenților, va fi deficitul de capital circulant – 87% și 64% – lipsa materiei prime și/sau perturbații pe lanțul logistic.

Sergiu Railean a apreciat efortul Camerei de Comerț Americane în efectuarea acestui studiu și suportul oferit de Consiliului Economic în facilitarea inițiativelor, care vin să acorde suport instituțiilor de resort.

„Ministerul Economiei și Infrastructurii este în legătură permanentă cu antreprenorii și asociațiile de business pentru a înțelege evoluția situației mediului de afaceri și a veni cu soluții de redresare. Astfel de studii ne ajută să înțelegem magnitudinea consecințelor, tendințele și viteza cu care se produc, astfel ca să putem veni cu măsuri potrivite”, a spus ministrul Railean, vice-președintele Consiliului Economic.

Potrivit lui Sergiu Railean, ministerul va analiza oportunitățile de elaborare a programelor preferențiale de creditare, cu subvenționarea unei părți din dobândă sau garantarea unei părți mai extinse din valoarea creditului. În acest sens, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întrepriderilor Mici și Mijlocii urmează să-și revizuiască fondurile, formate atât cele din bugetul de stat, cât și din cele internaționale.

„Pentru a identifica noi resurse de susținere a mediului de afaceri, am discutat cu toate instituțiile financiare internaționale. Acestea au expus disponibilitatea de a-și extinde și ajusta mecanismele de finanțare pentru antreprenorii afectați de criza pandemică. Ministerul va comunica despre aceste fonduri imediat ce vor fi disponibile. Domeniile prioritare la care ne orientăm sunt IMM-urile și întreprinderile din sectoarele afectate și cele de importanță strategică”, a afirmat Sergiu Railean.

mec.gov.md

Resursele financiare ale Republicii Moldova sunt la limită. Prim-ministrul Ion Chicu anunță că în prezent pensiile și salariile sunt achitate din banii adunați de Serviciul Vamal în primele două luni ale anului și un transfer din partea Fondului Monetar Internațional, notează IPN.

„Începând cu 17 martie, au scăzut în jumătate veniturile la bugetul de stat. În prezent putem achita pensiile, salariile exclusiv din ce am adunat suplimentar în primele două luni jumătate ale anului. În primele două luni ale anului, Serviciul vamal a adus în bugetul statului cu 27% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, cu acele resurse și supraviețuim. Noi nu printăm bani. Trăim din contul la ceea ce adunăm ”, a declarat Ion Chicu în cadrul emisiunii „Glavnîi vopros” de la postul de televiziune NTV Moldova.

Premierul Chicu spune că Moldova nu este țară emitentă de valută, iar tipărirea mai multor lei moldovenești nu va salva situația.

„Noi nu suntem un stat care emite valută. Noi nu emitem euro și dolar ca să lansăm pe piață cât ne dorim pentru că unii îi vor schimba în baza cursului stabilit de noi. Dacă vom lansa masiv lei, asta înseamnă inflație, iar pensionarii din 1500-2000 de lei nu vor putea cumpăra o pâine. Nu vom admite acest lucru. Nu are rost să printăm bani. De la faptul că în buzunar vei avea 2000 sau 10 000, dar poți cumpăra o singură pâine, lucrurile nu se schimbă”, a precizat oficialul.

Șeful cabinetului de miniștri anunță că din cauza pandemiei veniturile la bugetul de stat au scăzut considerabil, iar speranța este pusă într-un credit de 4 miliarde de lei din partea FMI.

„Noi în prezent trăim din banii pe care singuri i-am adunat. Unicul transfer pe care l-am primit a fost făcut la începutul anului din partea Fondul Monetar Internațional în valoare de 20 de milioane de dolari. Noi am adunat acei bani în primele două luni ale anului, din contul lor am achitat salariile pentru aprilie, a mai rămas ceva pentru mai. Pe 17 aprilie va avea loc ședința Fondului Monetar Internațional care urmează să aprobe un credit de 4 miliarde de lei. Banii vor fi alocați până la sfârșitul lunii aprilie”, a punctat Ion Chicu.

Premierul spune că Moldova este în imposibilitate de a cumpăra măști și a fi distribuite gratis populației. Oficialul precizează că situația bugetară este precară.

„Măștile în Moldova sunt cumpărate pentru sistemul medical, pentru toate instituțiile, poliție. Statul nu poate cumpăra măști pentru a le oferi pe gratis cetățenilor. Noi suntem într-o situație financiară, bugetară, când putem cumpăra și oferi gratis. Nu există așa posibilitate și acest lucru trebuie înțeles”.

ipn.md

În perioada 15-18 aprilie, producătorii vor putea vinde ambulant în Chișinău produse de panificație ambalate, precum pască, cozonaci, colaci și alte produse. Vânzarea se va face între orele 07.00 și 16.00, din automagazin sau tonetă, în locuri special amenajate, stabilite de preturile de sector și primăriile din suburbii. O decizie în acest sens a fost luată de Comisia pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău.

Secretarul Comisiei, Adrian Talmaci, a declarat pentru IPN că locurile unde se vor vine produsele de panificație pot coincide cu locurile care au fost stabilite pentru vânzarea legumelor, însă preturile de sector pot identifica și alte locuri. Important este ca produsele să fie ambalate, să fie de la producător. Vânzătorii vor purta obligatoriu mănuși, măști și vor trebui să păstreze distanța de minimum trei metri unul de la altul.

Pentru a obține autorizația, producătorii trebuie să meargă la preturile de sector. Un număr limită de autorizații nu a fost stabilit.

ipn.md

Prețurile la exportul de grâu rusesc au crescut săptămâna trecută din cauza limitării exporturilor impuse de România, Ucraina și de însăşi Moscova, iar rubla s-a întărit față de dolar, au spus analiștii luni, citați de Reuters, scrie g4media.ro.

România a interzis săptămâna trecută exporturile de cereale către destinațiile din afara Uniunii Europene, până la mijlocul lunii mai, pentru a-și putea satisface nevoile interne, pe fondul epidemiei de coronavirus.

Ucraina a convenit cu comercianții o cantitate maximă de grâu pentru export, în timp ce Rusia a impus o cotă la export de cereale pentru aprilie-iunie.

Grâul rusesc cu conținut de proteine ​​de 12,5% încărcat din porturile din Marea Neagră pentru cea mai apropiată livrare a urcat cu 3 dolari, la 225 dolari pe tonă la bord (FOB) la sfârșitul săptămânii trecute, a spus SovEcon. Orzul a rămas neschimbat la 177 dolari pe tonă.

IKAR, o altă firmă de consultanță în agricultură de la Moscova, a cotat grâul la 227 dolari pe tonă, cu 3 dolari în plus. Prețurile pentru noua cultură, care urmează să vină în această vară, şi livrarea la sfârșitul lunii iulie au dus la o creştere de 4 dolari, până la 202 dolari pe tonă.

Vremea uscată de primăvară, cu puțină ploaie preconizată în următoarele două săptămâni, începe să creeze îngrijorări cu privire la recolta de cereale din acest an în rândul fermierilor și analiștilor ruși. Rubla rusească este în concordanță cu prețurile petrolului mai mari.

Rusia a exportat 32,1 milioane de tone de cereale între 1 iulie la începutul sezonului 2019/20 și 9 aprilie, cu 15% mai puţin decât cu un an mai înainte, a spus SovEcon, citând date vamale. Din aceasta, exporturile de grâu au reprezentat 27,6 milioane de tone.

g4media.ro

Anunțul a fost făcut de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a publicat hotărârea privind rezultatele controlului planificat realizat la Moldovagaz pentru perioada anilor 2016-2018, scrie InfoMarket.

Pe parcursul controlului, grupul de inspectori ai ANRE s-a concentrat pe verificarea activității desfășurate de către Moldovagaz în calitate de furnizor a gazelor naturale în contextul obligațiilor de serviciu public și de ultimă opțiune, realizată în temeiul licenței eliberate de Agenție, fiind analizate următoarele aspecte: corectitudinea componentelor costurilor de bază indicate și raportate Agenției aferente activității de furnizare a gazelor naturale și conforme cadrului normativ; corectitudinea, veridicitatea și justificarea reflectării în evidența contabilă a consumurilor și cheltuielilor; eficiența și/sau necesitatea, precum și corectitudinea raportării investițiilor realizate de către Societate, inclusiv și a celor aprobate de Agenție în scopuri tarifare; respectarea principiului eficienței maxime la costuri minime în cadrul achizițiilor de bunuri, lucrări și servicii.

În rezultatul controlului au fost constatate diverse abateri de la cadrul normativ în vigoare, inclusiv acțiuni care au adus prejudicii financiare care urmează să fie restituite/corectate în perioada următoare. Printre aspectele mai importante, s-a constatat că în anul 2018 „Moldovagaz” a majorat veniturile din vânzări a gazelor naturale cu 282,29 mil lei. Majorarea menționată a avut loc în urma aplicării incorecte a prețurilor reglementate la gazele naturale pentru anul 2018 pentru consumatorii noncasnici. În consecință, „Moldovagaz” urmează să recalculeze în aceeași mărime sumele încasate incorect pentru categoria respectivă de consumatori. Totodată, specialiștii din cadrul Agenției au stabilit venituri suplimentare în valoare de 109,36 mln lei, care s-au format în urma stingerii obligației deservirii datoriei externe, prevăzută anterior de bugetul de stat. În acest context, ANRE va lua în considerare suma respectivă din calculul devierilor tarifare. De asemenea, s-a stabilit că în rezultatul implementării noului sistem de prelucrare și evidență a livrărilor și a consumatorilor de gaze naturale, „Modovagaz” a înregistrat cheltuieli ineficiente în sumă de 3,56 mln lei.

Prin urmare, la stabilirea noilor costuri reglementate pentru serviciul de furnizare a gazelor naturale, nu vor fi incluse cheltuielile respective. În cadrul controlului au fost identificate mijloace fixe în valoare de 230,8 mii lei, care urmează a fi excluse de ANRE din valoarea investițiilor acceptate în scopuri tarifare pentru „Moldovagaz”. S-a mai constatat că „Moldovagaz” anual înregistrează venituri suplimentare sub formă de dobândă de la depozitarea mijloacelor bănești în lei moldovenești, fapt ce determină excluderea de către ANRE a fondului de rulment din calculul prețului reglementat pentru gazele naturale. ANRE anunță că va monitoriza executarea de către „Modovagaz” a prezentei hotărâri, iar după expirarea termenului moratoriului instituit asupra controlului de stat va relua activitatea de control în conformitate cu planul aprobat.

InfoMarket

Peste 150 de femei antreprenoare din Republica Moldova au depus proiecte investiționale la cel de-al V-lea Concurs de granturi mici, desfășurat în cadrul Programului „Femei în Afaceri”. Dosarele au fost recepționate de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), în regim online, în perioada 11 martie – 11 aprilie, transmite MOLDPRES.

Învingătoarele acestui concurs vor putea beneficia de un grant nerambursabil, în valoare de până la 165 mii de lei. Acesta va fi oferit femeilor care gestionează o întreprindere de la 0 la 24 de luni. Suportul financiar poate fi utilizat pentru achiziționarea de utilaje, echipamente și servicii de dezvoltare.

„Susțin și admir curajul, entuziasmul și perseverența femeilor antreprenoare din țara noastră. În această perioadă complicată, ne îndreptăm atenția în mod deosebit asupra proiectelor de investiții, care să contribuie la dezvoltarea economică a comunităților. Vom motiva în continuare potențialul feminin în domeniul antreprenorial și managerial pentru ca fiecare idee de afaceri să fie materializată, iar odată cu asta să fie create și menținute locuri de muncă și salarii”, a estimat Sergiu Railean, ministrul Economiei şi Infrastructurii.

Potrivit directorului general al ODIMM, Iulia Costin, în perioada următoare, organizația pe care o conduce va lansa un nou concurs de granturi mici, pentru a oferi posibilitate să participe tuturor antreprenoarelor care nu au reușit în timp util să depună dosarele.

Până în prezent, prin intermediul Programului „Femei în Afaceri” au fost selectate și finanțate 379 de afaceri ale femeilor de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Suma granturilor aprobate este de circa 52 milioane de lei, care vor atrage investiții în economie de circa 90 milioane de lei. Afacerile antreprenoarelor au creat și menținut peste 1500 de locuri de muncă.

moldpres.md

Cel mai mare producător de ulei din Republica Moldova, S.A. „Floarea Soarelui”, a fost plasată în carantină pe un termen de două săptămâini. Asta după ce, șase angajați au fost testați pozitiv la noul coronavirus. O decizie în acest sens a fost aprobată, ieri 13 aprilie, la ședința Comisiei Municipale pentru Situații Excepționale. De cealaltă parte, administrația combinatului consideră decizia comisiei drept una pripită și nejustificată, scrie nordnews.md.

Potrivit hotărârii, toți angajații combinatului, cu excepția persoanelor care răspund de securitatea și procesul tehnologic, vor fi plasați în regim de autoizolare la domiciliu.

Între timp, administrația întreprinderii S.A. „Floarea Soarelui” va elabora un plan pentru lichidarea focarului de infecție COVID-19. Acesta va fi coordonat cu Centrul de Sănătate Publică Bălți și Comisia pentru Situații Excepționale Bălți.

Într-un comunicat de presă, S.A. „Floarea Soarelui” informează că angajații infectați cu noul coronavirus au fost izolați și urmează cursul necesar de tratament, iar cei care au intrat în contact cu aceștia sunt plasați în carantină.

Peste 600 dintre angajații noștri, 145 au trecut testul și s-au dovedit a fi negativ. Acești 145 de oameni ar putea asigura munca „Floare Soarelui”, care este o întreprindere strategică în ceea ce privește asigurarea securității alimentare a țării. Mai mult, intenționăm să efectuăm testări ale altor angajați în viitorul apropiat, care ar putea fi, de asemenea, incluși în procesul de producție. S.A. „Floarea Soarelui” regretă că Comisia nu a acordat atenție nici argumentelor noastre, nici specificului întreprinderii, nici asigurărilor noastre prin care ne asumăm responsabilitatea să asigurăm întreprinderea cu tot necesarul pentru producere cu respectarea normelor, specifice pentru perioada în care ne aflăm. În rezultat, efectele social – economice pot fi destul de simțite de cetățeni, inclusiv poate fi majorat prețul unui produs atât de necesar ca untul, pentru că se va recurge la înlocuirea acestuia cu un produs mai scump importat”, se arată în comunicat.

La Combinat de ulei din Bălți muncesc 600 de persoane.

nordnews.md