Marți, 21 Aprilie 2020 19:14

Noul coronavirus aduce inapoi granitele europene

a00c156295f685e93a

In Romania, Bulgaria si alte tari din estul Europei, multi oameni traiesc un sentiment care le aminteste de perioada comunista.

Cel mai uimitor aspect al pandemiei de coronavirus este cat de usor au putut fi inchise granitele. Situatia poate fi lesne descrisa cu ajutorul unei metafore ce isi are originea in lumea computerelor: una dupa cealalta, cu o simpla apasare de buton, tarile europene au instalat firewall-uri, ziduri de protectie in fata virusului. Turismul este mort, comertul este la pamant, iar bursa pierde sume ametitoare. Globalizarea insasi este blocata.

Sute de mii de muncitori straini se intorc acasa in Romania, Bulgaria sau Serbia, unde sunt primiti cu sentimente amestecate. Dupa decenii de lamentare pe tema "revenirii acasa a copiilor nostri", iata ca acestia s-au intors "la locul lor". Numai ca celor reveniti nu li se pot oferi locuri de munca, cu atat mai putin in vremuri de criza. In plus, economiile nationale vor resimti dur lipsa banilor pe care diaspora ii trimitea acasa.

Ceremonia de bun venit in patria mama consta in plasarea intr-o trista carantina. Aceasta regula, aplicabila oricarui strain, iti da senzatia ca esti prins intr-o capcana din care nu mai poti scapa. Un sentiment de care isi amintesc foarte bine oamenii care au trait in comunism.

Fenomenul brain-drain isi continua cursul

Intre timp, personalul medical este exportat in Vest pentru a ajuta tari precum Austria si Regatul Unit. Unii considera acest fapt scandalos, de vreme ce medicii sunt mai necesari acum in tarile lor. Altii argumenteaza ca Europa de Est este mai putin afectata de pandemie si ca acesta este momentul pentru a-si exprima solidaritatea. Si, eventual, oportunitatea ca acesti specialisti sa trimita bani acasa.

Noua frontiera dintre Est si Vest a dobandit chiar o dimensiune medicala. Potrivit unei teorii, un vaccin utilizat impotriva tuberculozei si care era obligatoriu in statul socialist, ar putea avea efect de protectie si impotriva coronavirusului. Comparatiile intre fosta Germanie de Est si Germania de Vest nu se vor lasa asteptate.

Dintr-un alt punct de vedere mai cinic, noua boala ar putea fi pretul de platit pentru sistemele de sanatate mai bune din Occident, care mentin oamenii in viata mai mult timp. Atat Italia, cat si Spania au astazi cea mai ridicata speranta de viata - 83 de ani - precum si cea mai mare rata de mortalitate din Europa.

Cresterea paradoxala a sprijinului

Populisti precum Donald Trump, care isi bazeaza politica pe o ideologie anti-globalista de frontiera, isi freaca mainile a satisfactie. Altii, precum premierul maghiar Viktor Orban profita de criza pentru a-si consolida aparatul autoritar.

Ciudat, toti politicienii par sa urce in sondaje, indiferent daca gestioneaza bine sau nu pandemia: cancelara germana Angela Merkel, liderul american Donald Trump, premierul italian Giuseppe Conte, precum si presedintele sud-coreean Moon Jae-in. Stim ca in perioadele de criza cetatenii se aduna in jurul liderilor lor. Sprijinul lor va scadea cand va trece criza, nu in timpul acesteia.

Insa granitele par sa separe tesutul national in sine. Episoadele rasiste din Vest, cu atacuri asupra cetatenilor cu aspect asiatic, ar putea fi doar un mic preludiu la ceea ce ar putea urma.

In Bulgaria, unii cer baricadarea ghetourilor de rromi, unde se considera - in mod gresit - ca ar creste numarul contagiunilor. Ca de obicei, rasismul dezgustator este combinat cu argumentari pseudo-stiintifice. Daca aceste ghetouri vor fi intr-adevar baricadate, alte tari balcanice vor fi fericite sa urmeze exemplul.

Cautarea tapilor ispasitori

In ceea ce-l priveste pe fostul ministru de Interne din Italia, Matteo Salvini, el a pus virusul pe seama migrantilor africani, desi este evident ca turistii si elitele globale au avut o influenta mai mare in raspandirea molimii decat populatiile sarace blocate in satele lor de origine.

Insusi numele bolii, folosit cu incapatanare atat de omul obisnuit de pe strada, cat si de presedintele american, implica etnicizarea virusului. "Virusul chinez" este vina inamicilor nostri, a mancatorilor de lilieci, si nu are nimic de-a face cu noi insine.

Cea mai ingrijoratoare granita, chiar daca invizibila, a fost trasata intre generatii. In chip dureros, boala ii pune in antiteza pe tineri si pe varstnici, cei din urma parand a fi singurii amenintati serios de aceasta.

In context ia amploare sentimentul ca economia mondiala este sacrificata pentru a salva vietile unor oameni care oricum sunt sortiti sa moara in scurta vreme. Nu ar fi mai bine sa ii inchideti undeva si sa-i lasati pe ceilalti sa dobandeasca "imunitate de turma?"

Regandirea pactului intre generatii

Deocamdata, o astfel de decizie pare moral imposibila. Cu toate acestea, criza solicita regandirea pactului intre generatii: considerente etice sunt contestate de date cantitative brutale. In Uniunea Europeana, cheltuielile de sanatate pentru persoanele de peste 65 de ani sunt de aproximativ trei ori mai mari decat pentru toate grupele de varsta mai tinere.

In plus, persoanele in varsta reprezinta o amenintare din ce in ce mai mare pentru sistemul de pensii, intrucat numarul lucratorilor tineri este mai mic decat acela al pensionarilor pe care ii inlocuiesc. Natalitatea scazuta - ajunsa la un nivel catastrofal in Europa de Est - este si vina generatiei baby-boomer.

Unii vorbesc despre "bomba cu ceas" a celor aproximativ 400 de bilioane de dolari de care vor duce lipsa sistemele de pensii in 2050, ceea ce ar putea distruge economia asa cum o stim. Insa aspectul cel mai dramatic al ciocnirii generatiilor ramane degradarea naturii, cauzata de cei care beneficiaza linistiti de pensiile lor astazi.

Un conflict de clasa la orizont?

Si s-ar putea ca asta sa nu fie tot. Am putea asista la un conflict de clasa intre bogati si saraci. Tensiuni intre lumea industrializata si cea in curs de dezvoltare. Intre state democratice si state autoritare. Granitele au revenit subit in Europa. Putem spera ca vor si disparea peste noapte?

Ivailo Dicev este profesor de antropologie culturala la Universitatea din Sofia din Bulgaria. A fost, de asemenea, lector invitat in universitati din tari precum Germania, Franta si Statele Unite.

Ivailo Dicev

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика