Dacă un articol cu un astfel de titlu ar fi fost scris de vreun blogger autohton, ar fi avut toate șansele să fie căutat de Grupul de Comunicare Strategică cu solicitarea de ștergere a articolului, sub amenințarea închiderii site-ului.

Doar că o astfel de poziție o are un jurnalist american și nu pe vreun blog, ci în celebra publicație americană The Washington Times, pe data de 28 aprilie 2020, adică în urmă cu 10 zile.

Pentru a fi clar de la început, Joseph Curl, autorul articolului despre care vorbesc, nu spune că infecția cu Covid-19 nu ar exista. Nicidecum. El susține și argumentează ideea că mass-media a amplificat artificial și deliberat psihoza și teama, pentru a servi anumite interese care nu sunt și ale cetățenilor obișnuiți.

În articolul său, Joseph Curl face trimitere la un număr consistent de studii științifice care arată că cifrele oficiale cu care este speriată lumea se vor dovedi în final, după ce se va trage linie, cu totul și cu totul artificiale, umflate cu pompa (un exemplu ar fi procentul mortalității, raportat la numărul real al îmbolnăvirilor).

La fel ca în România unde, s-a aflat de curând, un ordin al Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile a decis “ca toti cei infectati cu Covid-19, care au decedat, sa fie declarati morti din cauza de Covid-19, indiferent daca acestia aveau cancer, afectiuni hematologice sau alte boli” (Luju.ro), la fel pare să se procedeze și în SUA sau în alte țări.

Confirmând această situație, “secretarul de stat în Ministerul Sănătății Horațiu Moldovan dă de înțeles că bilanțul oficial din România al deceselor Covid-19 nu reflectă cu acuratețe realitatea, întrucât multe dintre persoanele cu comorbidități, diagnosticate și cu SARS-CoV-2, erau deja într-o stare atât de gravă din cauza bolilor cronice de care sufereau, încât nu se poate spune cu exactitate dacă au murit din cauza noului coronavirus. <<Urmărim în fiecare zi decesele, punctual, caz cu caz, și 80 la sută sunt pacienți care au comorbidități, care ar fi murit oricum, care au un cancer terminal (sau alte boli grave – n.m.)>> a declarat acesta” (Digi24)

Or, dacă așa stau lucrurile, atunci este limpede că, așa cum spunea și jurnalistul american, lucrurile nu sunt nici pe departe atât de dramatice, pe cât ni se spune. În consecință, restrângerea libertăților cetățenești până în punctul în care a fost dusă este exagerată, iar blocarea economiei în multe țări este o uriașă iresponsabilitate.

Articolul scris de Joseph Curl în The Washington Times poate fi citit, tradus în română, aici (cu observația că, fiind scris în urmă cu 10 zile, unele statistici nu sunt la zi): ActiveNews.ro

cunoastelumea.ro

Igor Dodon a anunțat, în cadrul emisiunii ”Președintele răspunde”, că mai mult de 25 de mii de persoane au primit deja ajutorul de șomaj de 2775 de lei, acordat în perioada stării de urgență la propunerea șefului statului.

Potrivit președintelui, printre cei 25 de beneficiari sunt și între 10 mii și 15 mii de deținători de patente. Șeful statului a declarat că acum se examinează și posibilitatea anulării achitării de către patentari a taxelor pentru arenda locurilor în piață în perioada stării de urgență.

Potrivit deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale, în perioada stării de urgenţă persoanele înregistrate cu statut de şomer, inclusiv cele revenite de peste hotare și deținătorii de patentă beneficiază lunar de ajutor de şomaj în cuantum de 2775 de lei.

Amintim, la solicitarea grupului Candu și a fracțiunilor PAS și PPDA din Parlament, Curtea Constituțională a anulat legea anticriză pentru care Guvernul Chicu și-a asumat răspunderea. Legea conținea un pachet de măsuri anticriză în contextul pandemiei, printre care și acordarea unui ajutor de șomaj de minim 2775 de lei. Ulterior, Comisia pentru Situații Excepționale, condusă de premierul Ion Chicu, a dispus punerea în aplicare a mai multor măsuri anulate de Curte, inclusiv alocarea ajutorului de șomaj în cuantum minim de 2775 de lei.

NTV Moldova

„În 13 ani de activitate, ODIMM a devenit un partener de încredere, atât pentru sectorul privat cât și pentru partenerii de dezvoltare, asigurând acces la instrumente de suport pentru circa 140 000 de persoane, dintre care 80 000 de companii au avut acces la serviciile de consultanță în afaceri, 33 000 de antreprenori au fost instruiți. Peste 3600 de companii au obținut acces la finanțare  în valoare totală de 500 milioane lei, ceea ce a generat aproximativ 1.2 miliarde lei investiții în economia națională și aproximativ 7 300 de locuri de muncă”. Declarația a fost făcută de ministrul Sergiu Railean la briefingul dedicat aniversării celor 13 ani de activitate a Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, comunică mybusiness.md.

Scopul organizației este de a susține dezvoltarea sectorului în conformitate cu prioritățile stabilite în strategiile și programele de dezvoltare.Republica Moldova are astăzi o rețea de 11 incubatoare de afaceri localizate practic în toate raioanele țării, precum și 2 Clustere în regiunile Sud și Nord ale Republicii.

„În contextul transformărilor economice și comerciale generate de pandemia de Coronavirus, echipa ODIMM a muncit continuu, asigurând accesul antreprenorilor la toată gama de instrumente de suport în afaceri în regim online, fiind acordate peste 4000 de consultații pentru antreprenori, și realizate transferuri în valoare de 29,5 mil lei pentru 258 de beneficiari”, a precizat ministrul.

Potrivit directorului general ODIMM, Iulia Costin, evoluția sectorului IMM și a economiei naționale a fost rezultatul comun al antreprenorilor, organizațiilor de suport în afaceri, autorităților publice locale, donatorilor, al echipei ODIMM și nu în ultimul rând al Guvernului Republicii Moldova.

„Pe parcursul a 13 ani de activitate, echipa ODIMM a lansat instrumente de suport care au transformat cultura antreprenorială din Republica Moldova și astăzi multe din ele sunt considerate modele de succes și sunt solicitate pentru a fi multiplicate în țările vecine”, a menționat Iulia Costin.

Din programele de succes de afaceri gestionate de ODIMM fac parte: Programul de Atragere a Remitențelor în Economie PARE 1+1, Programul Femei în Afaceri, Fondul de Garantare al Creditelor, Programul de promovare a participării la târguri și expoziții, Infrastructura de Suport în Afaceri și Programului Start pentru Tineri.

Pentru susținerea Infrastructurii de Suport în Afaceri la nivel regional, din bugetul de stat a fost alocată pentru anul 2020 suma de 2,2 mil. lei pentru dezvoltarea Incubatoarelor de afaceri și continuarea activităților post criză. De asemenea, se preconizează lansarea unui nou Program de suport pentru întreprinderile mici și mijlocii în contextul crizei COVID 19, în valoare de 20 milioane de lei. Acest program va ajuta producătorii să-și vândă produsele online. În același timp, va fi lansat Programul Național de Ecologizare a IMM-urilor, care va  susține întreprinderile din țară să aplice modele de afaceri și tehnologii prietenoase mediului.

Potrivit directorului general ODIMM, Iulia Costin, pe parcursul anului curent va fi lansată o platformă de învățământ la distanță  “Academia Virtuală pentru Antreprenori”, aprobate și lansate „Programul de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizarea acestora” și „Programul-Pilot de Suport al Inițiativelor de Cluster” și multe alte inițiative de suport pentru antreprenori.

La final, ministrul Sergiu Railean a mulțumit colegilor de la ODIMM pentru eforturile depuse în vederea susținerii mediului de afaceri din țară, dorindu-le perseverență, mult spor în tot ceea ce fac și cât mai multe afaceri competitive.

Î.M. Piața Centrală din Chișinău aduce în prezent un venit lunar de 1 790 800 lei la bugetul municipal, după modernizare Pieței Centrale suma s-ar putea dubla, transmite MOLDPRES.

Potrivit datelor statistice conținute în conceptul de modernizare a Î.M. Piața Centrală, în prezent pe teritoriul pieței sunt amplasate 711 gherete și amenajate patru mii de locuri de vânzare care sunt oferite în locațiune agenților economici.

Astfel, în sectorul «Legume» sunt 864 de locuri de vânzare, de facto 260 agenți economici, care au o cifră de afaceri de 302 400,00 lei/lună; în sectorul «Fructe» numărul locurilor de vânzare 652, de facto 220 agenți economici, cu o cifră de afaceri de 476 400 lei/pe lună; în sectorul «Angro» numărul locurilor de vânzare 1275, de facto 560 agenți economici, cu o cifră de afaceri de 542 000 lei/lună; în sectorul «Meșteșugăresc» numărul locurilor de vânzare 972, de facto 520 agenți economici, cu o cifră de afaceri de 470 000, lei/lună. Totalul cifrei de afaceri raportate de agenții economici în cele patru sectoare ale pieței este de 1 790 800 de lei pe lună.

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a declarat marți, 12 mai, la prezentarea conceptului de modernizare al Î.M. Piața Centrală, că veniturile obținute de agenții economici sunt mai mari. “Agenții economici din piață nu au aparate de casă ori documente aferente mărfii pe care o vând”, a menționat Ceban.

Potrivit edilului, modernizarea pieței va demonopoliza prețurile și va reduce din pierderea profitului întreprinderii.

moldpres.md

Urmare a studierii cadrului legislativ / normativ național, au apărut unele întrebări vis- a-vis de respectare și executare a legislației naționale în vigoare (în special financiare și fiscale) în procesul comercializării criptovalutelor – Bitcoin, Ethereum, Litecoin, etc., pe piața financiar-bancară și nebancară al Republicii Moldova.

Luăm pentru exemplu Bitcoin. Conform resursului Wikipedia: ”Bitcoin este un sistem de plată electronică descentralizat și o monedă digitală sau criptomonedă. Bitcoin a fost creat pentru a asigura protecția investițiilor și finanțarea liberă a afacerilor, fără a face apel la instituții financiare și în afara oricărei constrângeri și reglementări. Numele Bitcoin se referă de asemenea și la programul opensource pentru folosirea acestor monede, cât și la rețeaua P2P pe care acesta o formează.

Spre deosebire de majoritatea monedelor, Bitcoin nu se bazează pe încrederea într-un emitent central. Bitcoin folosește o bază de date distribuită peste noduri ale unei rețele P2P pentru a inventaria tranzacțiile și se folosește decriptografie pentru a furniza funcții de bază pentru securitate cum ar fi asigurarea că bitcoinii nu pot fi cheltuiți decât de cel care îi deține și doar o singură dată.

Construcția monedei Bitcoin permite deținerea și transferul anonim de valoare. Bitcoinii pot fi salvați pe un computer personal sub forma unui fișier portofel sau pot fi stocați cu un serviciu de portofel al unei terțe părți, iar în ambele cazuri bitcoinii pot fi trimiși prin intermediul internetului oricărei persoane cu o adresă Bitcoin. Topologia de la egal la egal și lipsa unei administrații centrale fac nefezabil ca o autoritate, un guvern, etc. să manipuleze valoarea Bitcoinului sau să introducă inflație prin producerea lor.”

Este de menționat, că activitatea platformelor / resurselor prin care se efectuează procesul comercializării / vînzării / schimbului criptovalutelor conține unele elemente caracteristice activității burselor financiare.

În prezent, unii participanți al sectorului financiar-bancar și nebancar analizează posibilitatea prestării către populația serviciilor financiare în vederea procurării / distribuirii criptovalutelor și încearcă șă formuleze argumentare juridică pentru astfel de activități, inclusiv și din punct de vedere fiscal în parte ce ține de impozitare a activității / produsului respectiv.

Actualmente, cadrul legislativ național nu reglementează domeniul criptovalutar.

Banca Naţională a Moldovei atenționează utilizatorii serviciilor de plată asupra faptului că monedele virtuale și metodele de schimb aferente nu sunt supuse reglementării pe teritoriul Republica Moldova. Cu poziția BNM mai detaliat puteți face cunoștința pe următoarele linkuri:

• http://bnm.md/ro/content/moneda-virtuala-si-riscuri-asociate ;
• http://bnm.md/ro/content/bnm-avertizeaza-ca-investitiile-criptovalute-implica- riscuri-inalte ;
• http://bnm.md/ro/content/banca-nationala-atentioneaza-mod-repetat-asupra- riscurilor-de-investi-criptovalute ;
• http://bnm.md/ro/content/clarificarea-pozitiei-de-reglementare-si-autorizare- monedei-virtuale .

La moment, în unele țări, criptovalute sunt recunoscute ca monedă de decontare (Germania), în altele (de exemplu, în Japonia) Bitcoin este un instrument de plată legal cu o

taxă la cumpărare. În unele țări (China), operațiunile cu criptovalute sunt interzise pentru bănci, dar permise persoanelor fizice. În Elveția, aceleași reguli se aplică criptomonedelor ca și monedele străine, iar această țară este una dintre cele mai favorabile (conform Wikipediei) jurisdicții pentru startup-urile Bitcoin și blockchain-urile publice.

Este evident, că procesul de legalizare și reglementare a fenomenului criptovalutei la nivel regional și național se realizează diferit datorat riscurilor identificate în privința tehnologiei respective și în special în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului.

De exemplu, în Uniunea Europeană pieței criptovalutare se acordă o atenție semnificativă, în ultimii ani fiind adoptate - Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE și Raport final al Comisiei Europene din 24.07.19 privind evaluarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului care afectează piața internă, legate de activitățile transfrontaliere.

Despre evaluările efectuate și măsurile întreprinse în vederea armonizării cadrului legislativ în țările membre ale Uniunii Europene puteți face cunoștința în articolul „Measures identified in the legal acts of the European Union and member states of the European Union for decreasing the risks of money laundering and terrorism financing through operations with virtual currencies” publicat de coautorii Vladimir I. Glotov și Igoris Krzeckovskis în sursa științifică ”Vestnik of the Plekhanov Russian University of Economics” 2020 Tom 17 nr. 2 (110) p. 168.

În același timp, realitatea deja formulează multe întrebări aferente reglementării pieței criptovalutare la nivel național.

• Cum putem califica / determina criptovaluta din punct de vedere a legislației financiare naționale – monedă electronică sau criptovalută (reieșind din cele mai bune practicile financiar-bancare naționale și/sau străine) ?
• Cum putem califica / determina criptovaluta (de exemplu Bitcoin) din punct de vedere al legislației fiscale naționale – marfă, serviciu, echivalentul valutelor sau specie a instrumentului de plată ?
• În dependență de determinare a regimului juridic al criptovalutei (marfă / serviciul

/ instrument de plată) cum urmează să fie impozitată activitatea de procurare / distribuire a criptovalutelor pe piața internă al RM (luînd în considerație caracterul transnațional al tranzacțiilor vizate) – ca import / export al mărfurilor / serviciilor sau ca servicii de intermedieri financiare în vederea procurării / distribuirii instrumentului de plată (bancar / financiar) cu impozitare corespunzătoare ?

• Dacă în lipsa cadrului legal național, rezidenții RM pot utiliza cele mai bune practici ale statelor străine la efectuarea tranzacțiilor cu criptovalute pe piața internă, fără consecințele negative pe viitor din partea autorităților de control și supraveghere ?

Practica străină vis-a-vis de procurare / distribuire a Bitcoin-ului se deferă, de exemplu:

• în Cehia și România astfel de activități se desfășoară inclusiv și prin bancomate care oferă posibilitate inițierii tranzacțiilor cu Bitcoin;
• Banca Centrală a Federației Ruse a avertizat cetățenii de la utilizarea Bitcoin, însă autoritățile Russiei în prezent examinează posibilitatea elaborării unor reglementări a activității respective și lansarea la nivel de stat a proiectului propriu de criptovalută;
• în China sunt mai multe platforme – 3 cele mai mari OKCoin, BTC China și Huobi asigură rulajul considerabil de procurare / distribuire a Bitcoin-ului;

• conform hotărârii Curții Europene din 22 octombrie 2015 (Cauza C-264/14) – schimbul valutelor tradiționale cu Bitcoin urmează a fi scutit de TVA, deoarece nu poate fi considerat ca operațiune de vînzare/procurare a mărfurilor/serviciilor, fiind calificat ca tranzacție cu instrumente de plată;
• Ministerul finanțelor al Germaniei a recunoscut Bitcoin în calitate de unitate de plată;
• în SUA activează oficial bursa de criptovalute și sunt deja elaborate și implimentate unele reglementări

Actualmente, cetățenii Republicii Moldova pot beneficia de serviciile de plată care oferă posibilitate de vînzare-cumpărare a criptovalutei prin metode indirecte (de exemplu - https://www.linkedin.com/posts/bpay-srl_procur%C4%83-realizeaz%C4%83-bitcoin-%C3%AEn-moldova-activity-6651486764504612865-6Qv5 ).

Însă cadrul legislativ național nu cuprinde reglementări în privința activității respective (tranzacții financiare cu criptovalute), nici nu definește astfel de produs, din care considerente este dificilă dezvoltarea domeniului dat din punct de vedere a înregistrării / efectuării / raportării / impozitării corecte a tranzacțiilor efectuate cu criptovalute, fie de persoane fizice fie de persoane juridice.

Reieșind din cele expuse, putem concluziona, că în Republica Moldova este oportună stimulare / urgentare a procesului de elaborare și implementare în Republica Moldova a cadrului normativ național în domeniul de reglementare a fenomenului criptovalutelor.

Veaceslav Vrabii

Jurist

Mybusiness.md

Foto: pixabay.com

Uniunea Europeană a identificat și reorientat peste 87 de milioane de euro pentru necesitățile imediate ale Republicii Moldova și gestionarea consecințelor COVID-19. Pe lângă aceasta, UE va acorda o nouă asistență macrofinanciară de urgență în valoare de o sută de milioane de euro, adițional la celelalte 70 de milioane de euro din cadrul asistenței macrofinanciare agreate în noiembrie 2017, bani care mai pot fi valorificați în anumite condiții. Prima tranșă din noua asistență macrofinanciară ar putea fi acordată într-un termen destul de scurt, fără impunerea unor condiționalități. Cea de-a doua tranșă ar putea ajunge la sfârșitul anului curent sau la începutul anului viitor. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, transmite IPN.

Șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, a declarat că cele 87 de milioane de euro sunt reorientate pe proiecte deja existente sau planificate. Asistența macrofinanciară nouă (100 de milioane de euro) face parte din pachetul de trei miliarde, acordate pentru zece țări. Potrivit ambasadorului, este vorba despre susținerea bugetului de stat al Republicii Moldova și aceasta reprezintă asistență de urgență, care trebuie să ajungă în stat foarte repede.

Peter Michalko admite că memorandumul cu privire la acordarea asistenței macrofinanciare va fi negociat destul de repede, iar prima tranșă va fi una imediată. Pentru asistența oferită în contextul COVID-19, cele 87 de milioane de euro, precum și pentru prima tranșă din asistența macrofinanciară nouă, nu sunt formulate condiții. Este vorba doar despre măsuri de politică care trebuie luate. În ce privește a doua tranșă, care ar putea ajunge în Republica Moldova până la sfârșitul anului curent sau la începutul anului viitor, există anumite condiționalități legate de reforme care urmează să fie realizate.

Și acestea sunt necesare, spune ambasadorul UE, pentru că Republica Moldova trebuie să iasă din criză pregătită. În opinia sa, după criză, competiția între țări în ceea ce ține de atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă, va fi și mai mare. Și pentru a fi atractiv, este foarte important să existe condiții prielnice.

În ceea ce ține de cele 70 de milioane de euro din cadrul asociației macrofinanciare agreate în noiembrie 2017, Peter Michalko a spus că pentru cea de-a doua tranșă condițiile existente trebuie îndeplinite în scurt timp. Deblocarea celor 30 de milioane de euro depinde de progresele care vor fi înregistrate. Cât ține de a treia tranșă, în valoare de 40 de milioane de euro, memorandumul expiră în luna iulie și e condiționat de reforme care sunt necesare țării.

ipn.md

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a anunțat că, ținând cont de faptul că programul PARE ”1+1” este realizat conform regulii care prevede că fiecare leu investit de un migrant de muncă este suplimentat cu cel puțin 1 lei ca grant de la stat, alocarea granturilor menționate va atrage aproximativ 16,13 mln lei în economia națională. Din numărul total al proiectelor pentru care au fost alocate granturi, 14 întreprinderi din 27 de beneficiari ai programului se află în stadiul de extindere sau dezvoltare, iar 13 proiecte sunt startup.

Au fost alocate granturi pentru activități în următoarele domenii: 15 proiecte - în domeniul agriculturii, 9 proiecte – în domeniul prestării serviciilor, iar 3 proiecte – în domeniul industriei prelucrătoare. De asemenea, se raportează că beneficiarii subvențiilor își vor dezvolta afacerile din mijloacele financiare obținute în 11 țări: Italia (9 persoane), Regatul Unit (5), Franța (3), SUA (2), Israel (2), Rusia (1), Canada (1), Spania (1), Germania (1), Irlanda (1) și Cehia (1).

După cum s-a scris anterior, programul PARE ”1+1” a fost lansat în noiembrie 2010 pentru o perioadă de 5 ani, ulterior prelungit până în 2018, iar recent s-a decis extinderea acestuia până în 2021. Acesta este destinat lucrătorilor migranți și rudelor lor apropiate care doresc să investească în inițierea sau dezvoltarea propriei afaceri. Suma maximă a subvenției pentru fiecare beneficiar este de 250 mii lei.

InfoMarket

Prognozele sunt, mai mult sau mai puţin, relative. Mai ales acum, când există mai multe întrebări, decât răspunsuri. Experţii şi instituţiile modelează economic diferite scenarii. Evoluează efectele pandemiei asupra economiei. Însă, nu se ştie cât va dura aceasta? Care va fi impactul? Va exista al doilea val sau nu? Ce asistenţă reală vom primi? Sunt multe semne de întrebare, ce provoacă incertitudine când vorbim de viitor.

Oficiul Băncii Mondiale din Moldova care a prezentat perspectivele economice pentru Republica Moldova în contextul crizei provocate de COVID-19 vorbeşte de două scenarii. În cazul primului scenariu, numit de bază, economia va înregistra o scădere de 3,1 la sută în acest an, o cifră comparabilă cu aşteptările Guvernului, dacă criza va fi oprită în mare parte până la mijlocul anului 2020, cu o recuperare ulterioară. Însă, dacă activităţile economice vor fi restricţionate până în august, scăderea economiei va fi şi mai mare – de 5,2 la sută. Aceasta ar fi cea mai mare scădere din 2009 când a avut loc ultima criză financiară globală.

„Această criză nu este foarte tipică sau una obişnuită, cum ar fi criza financiară, de exemplu, pe care am avut-o în 2008. Reducerea activităţii complică şi finanţele publice şi extinde nevoile de finanţare ale Guvernului. Deci, în aceste momente dificile este foarte important să avem răspunsuri de politici publice adecvate pentru a limita dificultăţile şi a aplica măsuri specifice pentru a-i sprijini rapid pe cei care au cea mai mare nevoie”, a menţionat Anna Akhal­katsi, manager de ţară pentru Moldova, Banca Mondială.

„Se vor diminua salariile, consumul populaţiei se va reduce, se vor reduce şi investiţiile cu aproape 15 la sută în 2020, exporturile vor fi mai mici. Cele mai afectate sectoare vor fi: construcţiile, transportul, producerea şi sectorul HoReCa. Veniturile publice, în viziunea noastră, vor scădea mai mult decât anticipează autorităţile. Deficitul va fi de 6 la sută”, a apreciat expertul BM, Marcel Chistruga.

Mult va conta viteza cu care va fi repornită economia. Iar repornirea acesteia, la rândul ei, va depinde în ce măsură sunt pregătite companiile pentru o recuperare rapidă? Am spus anterior despre faptul că multe companii din zonele economice libere şi-au sistat activităţile, total sau parţial, despre problemele firmelor IT, nemaivorbind despre HORECA, companiile de turism şi alte domenii, care au pus lacăt la uşă odată cu declanşarea pandemiei sau au livrat produse şi servicii la comandă.

În ce măsură sunt pregătite companiile pentru o recuperare rapidă, încearcă să răspundă într-o analiză amplă experţii BM, Filip Jolevski, Natasha Rovo şi Sanja Madzarevic-Sujster. Odată ce pieţele se vor deschide, va fi esenţială abordarea barierelor pentru recuperare rapidă şi rezilienţă, sunt de părere experţii.

Ei constată că, până la şocul cauzat de COVID-19, performanţa întreprinderilor din Moldova era în ascensiune. Performanţa întreprinderilor moldoveneşti s-a îmbunătăţit începând cu 2013, productivitatea anuală a muncii a înregistrat ritmuri de creştere mai mari decât media pentru Europa şi Asia Centrală în perioada premergătoare crizei. Ancheta întreprinderilor din 2019 denotă că creşterea productivităţii muncii s-a recuperat de la valorile negative înregistrate după criza financiară europeană. În 2019, creşterea productivităţii muncii în Moldova a fost cu 0,5 procente mai mare decât media în Europa şi Asia Centrală (EAC). Caracterul inovator a crescut: aproximativ 40 procente din companii au introdus un produs/serviciu nou în ultimii trei ani.

Cu toate acestea, întreprinderile au întâmpinat alte două mari constrângeri pentru dezvoltarea lor: forţa de muncă calificată şi accesul la finanţare, constată studiul Băncii Mondiale. Aproximativ o treime din companii a identificat lipsa forţei de muncă adecvat calificate în calitate de constrângere majoră, iar proporţia lucrătorilor calificaţi în rândul lucrătorilor de producere a scăzut cu 25 procente din 2013. Mai mult ca atât, respingerea cererilor de împrumuturi s-a dublat începând cu 2013, aproximativ 40 procente din companii confruntându-se cu respingerea împrumuturilor solicitate – nivel de patru ori mai mare decât în EAC, fapt ce sugerează că ţara nu şi-a revenit complet de pe urma fraudei bancare din 2014.

Economia şi modul în care îşi vor desfăşura afacerile companiile după ridicarea restricţiilor nu va mai fi la fel ca cel dinaintea crizei sanitare.

Care sunt problemele cu care se pot confrunta companiile? Experţii Băncii Mondiale anticipează o scăderii a cererii externe şi încetinirea creşterii partenerilor comerciali principali – UE şi Rusia, ceea ce va afecta preponderent companiile exportatoare. Potrivit Anchetei întreprinderilor din 2019, aproximativ una din cinci întreprinderi din Moldova realizează o parte din vânzările lor în străinătate.

Activitatea economică redusă va limita capacitatea întreprinderilor de a plăti şi a menţine lucrătorii, fapt ce le va obliga să reducă forţa de muncă sau să suporte pierderi suplimentare. Astfel, 20 procente din lucrătorii din sectorul construcţiilor sunt lucrători temporari. Rigiditatea reglementărilor în domeniul muncii poate limita capacitatea întreprinderilor de a realoca personal pentru organizarea muncii într-un mod mai flexibil în cazul măsurilor de izolare sau, pur şi simplu, pentru o restructurare mai rapidă.

Odată ce companiile şi lucrătorii trebuie să se adapteze la o nouă modalitate de muncă, productivitatea poate fi afectată negativ. Pe durata crizei COVID-19, multe companii de-a lungul lanţului valoric sunt limitate în lichidităţi, aceasta poate declanşa un efect de domino de-a lungul lanţului de plăţi, potrivit studiului BM.

Experţii Băncii Mondiale notează că Guvernul a adoptat deja un pachet de măsuri de urgenţă pentru a proteja întreprinderile de faliment imediat, urmare a şocului cererii, a lanţurilor de aprovizionare perturbate şi carantinei. Programul a inclus subvenţionarea impozitării salariilor şi a ratelor dobânzilor, amânarea obligaţiilor fiscale, reducerea TVA în anumite sectoare sau rambursarea accelerată a TVA la intrări plătit, apreciază Banca Mondială.

Ce recomandă experţii Băncii Mondiale? După sprijinul iniţial oferit companiilor sub formă de lichidităţi, menţionează ei, accentul trebuie să fie direcţionat spre politicile de susţinere a recuperării rapide şi echitabile. Pe măsură ce izolarea va lua sfârşit şi pieţele se vor deschide, întreprinderile vor avea nevoie de sprijin pentru a restabili rapid lanţurile de aprovizionare şi pentru a consolida competitivitatea.

Potrivit economiştilor, domeniile de reformă importante, care au restricţionat potenţialul de creştere chiar înainte de criză, sunt aceleaşi:
• Reformarea politicilor care restrâng concurenţa. Aceste politici includ, printre altele, bariere de intrare sau de conduită la intrarea pe piaţă (în special prin controale extinse de preţuri şi bariere în sectoarele alimentare şi de reţea; o lege a insolvabilităţii împovărătoare; proprietatea extinsă a statului (la fel, în producerea de vinuri, produse farmaceutice, metale de bază etc.); bariere legale pentru investiţiile străine directe (un exemplu este interdicţia cabotajului pentru companiile străine); bariere tarifare (încă mai mari în comparaţie cu ţările din UE sau OCED); controale/inspecţii (în pofida progreselor înregistrate, 46 procente din companii consideră că legile sunt aplicate selectiv); sau bariere pentru o justiţie echitabilă şi acces la terenuri.
• Reducerea spaţiului pentru implementarea discreţionară a politicilor şi asigurarea procesului decizional deschis şi transparent. Aplicarea uniformă a legilor impune stimulente pentru ca funcţionarii publici să exercite discreţia în mod echitabil şi transparent. Astfel de stimulente sunt mai probabile atunci când legile sunt clare; angajarea şi promovarea în administraţie se bazează pe merite în loc de conexiuni; şi meritele sunt evaluate prin prisma contribuţiilor la obiectivele legitime ale politicilor publice.
• Crearea instituţiilor care protejează concurenţa. Astfel de instituţii includ, dar nu se limitează, la o autoritate independentă şi funcţională în domeniul concurenţei, legi de achiziţii adecvate şi aplicate eficient, o justiţie independentă, o administraţie publică responsabilă şi profesionistă.
• Reducerea prezenţei statului în sectorul afacerilor. Întreprinderile deţinute de stat, 211 la număr, constituie aproximativ o treime din PIB şi angajează până la 24 procente din forţa muncii. Acestea sunt active în cel puţin 19 sectoare, unde participarea sectorului privat este economic viabilă, faţă de media de 14 în OCED. Sectorul întreprinderilor de stat este caracterizat de ineficienţe profunde, pierderi considerabile, datorii pe termen lung în ascensiune, prestare precară a serviciilor, productivitate redusă şi guvernanţă inadecvată, conchid experţii Băncii Mondiale.

Vlad Bercu

capital.market.md

Președinta PAS, Maia Sandu, avertizează că asistența macrofinanciară din partea UE expiră în iulie curent. „Cele două tranșe trebuie obținute în regim de urgență”, a spus politiciana în cadrul unei conferințe de presă, îndemnând partidele parlamentare să lucreze intens în următoarele săptămâni la îndeplinirea condițiilor pentru debursarea celor 70 de milioane de euro.

Maia Sandu a spus că, dacă va exista voință politică, condițiile pentru debursarea celei de-a doua tranșe, de 30 de milioane de euro, pot fi îndeplinite în zece zile.

„Există o condiție tehnică – adoptarea în lectura a doua a legii cu privire la sancțiunile în cazul combaterii spălării banilor. Există câteva obiecții formulate și transmise de Comisia Europeană. E necesar ca Parlamentul să lucreze pe aceste obiecții. O altă condiție ține de progresul în recuperarea banilor din furtul miliardului. UE cere să se demonstreze că se recuperează bani înainte să ofere țării alte resurse financiare. Parlamentul trebuie să ceară un raport de la Procuratura Generală pe progresul în investigarea furtului miliardului”, a declarat Maia Sandu.

A mai spus că o altă condiție ține de anularea legii cu privire la cetățenia prin investiții. „Am impus un moratoriu pe perioada în care câteva dosare intrase pe rol. Acest moratoriu a fost prelungit până la 1 septembrie. Acum se cere o hotărâre a Parlamentului prin care se face angajament că acest moratoriu nu va fi extins după 1 septembrie”, a menționat ea.

„UE cere reforma justiției și un plan de acțiuni. Pentru această reformă, aici e strict vina Guvernului, care a bătut pasul pe loc în toată această perioadă și nu a vrut să folosească conceptul de reformă pe care l-am pregătit noi. Propunem să reluăm ca bază acest concept și să elaborăm un plan de acțiuni, să începem dezbaterile publice. Următoarea condiție ține de adoptarea în lectură finală a legii cu privire la organizațiile nonguvernamentale. În Parlament s-a intervenit și s-au făcut modificări care vin împotriva spiritului legii cerute de societatea civilă și partenerii internaționali”, a spus Maia Sandu.

Totodată, pentru debursarea banilor, e nevoie de lansarea unui audit independent la Consiliul Audiovizualului și la Consiliul Concurenței. „Parlamentul trebuie să facă un angajament că va susține evaluarea externă, se pot pregăti termenii de referință pentru acest audit, astfel încât UE să aibă o dovadă clară a angajamentului pentru această condiție”, a explicat lidera PAS.

Ultima condiție este însă mai complicată, a declarat Maia Sandu. „Lucrurile au fost complicate când majoritatea parlamentară a numit noii membri ai CSM fără să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția. S-a încălcat condiția UE. Singura soluție pentru a depăși situația e să se discute în regim de urgență cu Consiliul Europei, cu Comisia de la Veneția, pentru a vedea care ar fi noua condiție reformulată în situația actuală”, a spus politiciana.

Liderul fracțiunii parlamentare PAS, Igor Grosu, a spus că va contacta, astăzi, liderii celorlalte fracțiuni parlamentare, pentru a include aceste proiecte de lege pe agenda Parlamentului.

Amintim că prima tranșă de 30 de milioane de euro din asistența macrofinanciară a fost debursată în octombrie 2019.

agora.md

În perioada 4 – 11 mai curent, respectând prevederile Dispoziției nr. 6 din 26 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, inspectorii Agenției au intensificat controlul autovehiculelor implicate în transportul rutier de bunuri indivizibile, tehnicii speciale, precum și a materialelor de construcție transportate de la furnizori către șantierele în construcție, comunică mybusiness.md.

Astfel, în cadrul acțiunilor de control, 10 conducători auto s-au ales cu amenzi de până la 4000 lei, prevăzute de art. 224 alin. (11) Cod contravenţional, pentru transportarea încărcăturilor fără deținerea autorizației speciale de transport (AST), pentru transporturile cu greutăţi şi/sau gabarite ce depăşesc limitele admise, totodată, fiind calculate și taxe de utilizare a drumurilor în mărime de 85540 lei.

De asemenea, în contextul reluării procesului de deservire a unor rute regulate prin intermediul autogărilor, inspectorii au monitorizat transportul în regim de taxi care staționează pe teritoriile adiacente autogărilor, atât din mun. Chișinău, cât și din centrele raionale.

Prin urmare, trei conducători auto au fost sancționați pentru încălcarea normelor de efectuare a transportului rutier de persoane în regim de taxi, fiind aplicate amenzi în mărime de 295 u.c., cu suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului prin reținerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare conform prevederilor art. 4391 Cod contravenţional.

În acest sens, Agenția Națională Transport Auto avertizează operatorii de transport rutier de persoane în regim de taxi că potrivit art.82 din Codul transporturilor rutiere nr. 150 din 17.07.2014, ” (1) autorităţile administraţiei publice locale, în contextul responsabilităţii faţă de buna organizare a activităţii de transport rutier în regim de taxi, emit decizii referitoare la locurile de aşteptare sau staţionare a taxiurilor.

(2) Este interzisă parcarea vehiculelor rutiere, inclusiv a celor ce activează în regim de taxi, pe o rază de 100 m de la autogări, cu excepția locurilor special amenajate pentru parcarea sau staționarea taxiurilor”.

Operatorii de transport rutier care nu se vor conforma cerințelor impuse de Codul transporturilor rutiere, riscă să fie sancționați conform legislației în vigoare.