Elevii și studenții care trebuie să susțină examene peste hotare nu sunt obligați să stea 14 zile în carantină la revenirea acasă
Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a completat astăzi lista persoanelor care beneficiază de excepții cu privire la regimul obligatoriu de carantină la revenirea în țară. Printre acestea se află și elevii și studenții care merg în această perioadă să susțină examene peste hotare. La revenire, dacă nu vor prezenta simptome, nu vor fi supuși regimului de 14 zile de carantină.
Astfel, potrivit deciziei de astăzi, excepție de la regula celor 14 zile de carantină, în cazul în care nu prezintă semne clinice de infecție respiratorie sau stare febrilă, pot face următoarele categorii de persoane:
# conducători auto şi personalul de deservire a mijloacelor de transport, care efectuează transportarea mărfurilor, echipajele aeronavelor/navelor şi brigăzile garniturilor de tren;
# persoane care călătoresc din motive de sănătate sau umanitar, inclusiv însoțitorul, după caz (cu prezentarea documentelor confirmative);
# elevii/studenții, înmatriculați în unitățile/instituțiile de învățământ de peste hotarele țării noastre, care au de susținut probe sau examene la încheierea ciclurilor de învățământ gimnazial/liceal/învățământ superior;
# persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document confirmativ;
# lucrători transfrontalieri;
# membri ai misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare acreditate în Republica Moldova, ai organizaţiilor/misiunilor internaţionale, precum şi membrii familiilor acestora sau personal care poate asigura ajutor umanitar;
# persoane în tranzit.
Toată informația necesară pentru comerțul extern al Moldovei, la un click distanță
Veste bună pentru business. Acum, oamenii de afaceri interesați de procedurile și actele necesare privind operațiunile de import, export dar și de tranzit al mărfurilor prin vămile moldovenești, le pot afla on-line și gratis.
Acest lucru a devenit posibil datorită eforturilor depuse de Ministerul Economiei și Infrastructurii și de Serviciul Vamal, care au elaborat și lansat, cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, Portalul Informațional Comercial al Republicii Moldova, care conține toată această informație. Noul sistem informațional poate fi accesat la adresa www.trade.gov.md.
Pînă acum, informațiile necesare pentru operațiunile de comerț extern trebuiau căutată pe site-urile diferitelor autorități; în plus, acestea erau incomplete și redate într-un limbaj greu de asimilat chiar și de către cei cu pregătire juridică sau economică.
Urmare a faptului că mediul de afaceri nu era destul de informat, nu cunoștea procedurile și nici drepturile sale, exista riscul ca să se producă acte de corupție la diferite structuri instituționale și să fie tergiversate intenționat anumite procese. Din acest motiv și în cele mai dese situații, chiar foarte simple, erau contractate pentru servicii persoane juridice specializate (brokerii vamali), servicii care erau însă contra plată, ele nefiind accesibile pentru micii exportatori. Acum, cînd toată informația devine ușor accesibilă grație portalului, acești factori de risc dispar.
Portalul este construit în jurul unui motor de căutare, care are la bază poziția tarifară a mărfii tranzacționate sau denumirea acesteia. Este suficient să introduci codul sau denumirea mărfii în cîmpul de căutare pentru a obține întreaga informație necesară pentru a trece marfa respectivă peste hotarul moldovenesc: procedurile, taxele, accizele, actele necesare de însoțire a mărfii, inclusiv cele permisive, aici fiind indicate și actele juridice corespunzătoare.
De asemenea, comercianții află din start dacă există restricții sau prohibiții în raport cu un produs sau altul pe piața unde urmează să-și vîndă marfa. Totodată, în cazul existenței unor contingente limitate la unele mărfuri, cum avem în cazul DCFTA, spre exemplu, este indicată cantitatea rămasă nevalorificată din această cotă. Cei ce exportă sau importă produse agroalimentare, sau de origine animalieră, vor găsi informația cu privire la procedura de control al Agenției Naționale de Siguranță a Alimentelor (ANSA), punctele de trecere a frontierei prin care pot trece mărfurile în cauză, dar și despre obligativitatea de a înregistra operațiunea în sistemul TRACES - în prealabil cu 24 ore.
Toate informațiile vor fi accesibile atît în limba română, cît și în engleză. Drept urmare, portalul va fi de mare folos și pentru importatori, care nu au deocamdată parteneri în Republica Moldova, dar și pentru persoanele ce efectuează operațiuni de tranzit. De remarcat, că o bună parte dintre transportatori evită în prezent să tranziteze teritoriul moldovenesc din cauza informației greu accesibile privind procedurile necesare.
Republica Moldova și-a asumat unificarea informației aferente comerțului extern sub umbrela unui singur portal specializat în cadrul acordurilor internaționale la care face parte, cel cu Organizația Mondială a Comerțului, precum și cu Acordul de Asociere cu UE (DCFTA), care cer proceduri de tranzit, import și export, transparentizate la maximum.
Precizăm că, în luna februarie a anului curent, Serviciul Vamal a lansat Punctul de Contact pentru Comerț Extern, acesta fiind la fel un angajament onorat de Republica Moldova în conformitate cu acordurile internaționale menționate deja. Punctul de Contact este parte a Centrului Unic de Apel și a fost creat prin reorganizarea și modernizarea Centrului Unic de Apel al Serviciului Vamal cu suportul oferit de Programul USAID Reforme Structurale în Moldova.
În Moldova va fi introdusă monitorizarea calității laptelui crud, în conformitate cu parametrii UE
În acest scop, vor fi alocați aproape 5,3 milioane de lei.
Aceasta prevede planul de acțiuni pentru obținerea accesului pe piața UE a produselor lactate din Moldova, aprobat printr-un ordin comun al Ministerului Agriculturii și al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Acest document conține un set de măsuri care are drept scop corespunderea poduselor lactate moldovenești cu cerințele europene: introducerea unui cadru de reglementare, restabilirea și implementarea unui sistem de control al calității laptelui crud, introducerea standardelor europene în laboratoarele speciale. Vor fi identificate întreprinderile de procesare a laptelui interesate să exporte produse lactate în UE, care vor fi supuse unui audit și consultărilor. Se planifică îmbunătățirea sistemului de asistență medicală veterinară, precum și revizuirea programului național pentru reutilizarea deșeurilor aplicabile sectorului lactatelor. Măsurile de mai sus vor fi implementate atât din mijloace financiare bugetare, cât și din resursele financiare ale donatorilor, companiilor de consultanță, agenților economici.
De remarcat că pentru implementarea programului de monitorizare a calității laptelui crud, în conformitate cu parametrii UE, vor fi necesari aproximativ 5,28 milioane de lei; 2,5 milioane lei pentru acreditarea laboratorului de supraveghere a bolilor vitelor cornute mari și 1,67 milioane lei pentru echipamentul tehnic al acestora; 300 mii lei pentru crearea unui sistem logistic, inclusiv un mecanism de colectare, transportare și primire de mostre de către laboratoarele acreditate, 10 mii lei pentru instruirea producătorilor de lapte și șefilor punctelor de colectare a laptelui etc.
Lista punctelor de trecere a frontierei Moldovei care activează în regim normal
În prezent, 13 puncte de trecere a frontierei Moldovei cu România și cu Ucraina activează în regim normal. Celelalte puncte rămân închise pe o perioadă nedeterminată. Activitatea punctelor de trecere va fi reluată când autoritățile moldovenești vor fi înștiințate oficial de către autoritățile țărilor vecine cu privire la data ridicării restricțiilor de circulație și reluării activității punctelor de trecere a frontierei.
# La frontiera cu România
PTF Leușeni-Albița (rutier/internațional)
PTF Sculeni-Sculeni (rutier/internațional)
PTF Ungheni-Iaşi (feroviar/international)
PTF Giurgiulești-Galați (rutier/internațional)
PTF Giurgiuleşti-Galaţi (feroviar/internațional)
PTF PIL Giurgiulești (naval, rutier, feroviar/internațional)
# La frontiera cu Ucraina
PTF Otaci-Moghilău (rutier/internațional)
PTF Vălcineţ-Moghilău (feroviar/internațional)
PTF Ocniţa-Secureni (feroviar/internațional)
PTF Giurgiuleşti-Reni (rutier/internațional)
PTF Giurgiuleşti-Reni (feroviar/internațional)
PTF Etulia-Fricăţei (feroviar/internațional)
PTF Tudora-Cazaci (rutier/internațional)
Banca de dezvoltare a Consiliului Europei va majora suma creditului pentru construcția în Moldova a unui penitenciar conform standardelor europene cu 10 mln de euro
Banca de dezvoltare a Consiliului Europei va majora suma creditului pentru construcția în Moldova a unui penitenciar conform standardelor europene cu 10 mln de euro, până la 49 mln euro.
Acest lucru este prevăzut de amendamentul la acordul cadru de împrumut dintre Moldova și BDCE, ratificat de parlament. Acordul propriu-zis a fost semnat la 10 octombrie 2013, iar amendamentul – la 11 noiembrie 2019.
Acordul de bază prevedea acordarea de către Banca de dezvoltare a Consiliului Europei a unui credit de 39 mln de euro pentru construcția unui nou penitenciar în Chișinău, în locul penitenciarului nr.13. Încă 1 mln de euro BDCE îi va oferi sub formă de grant. Dar din cauza majorării cheltuielilor neplanificate și inflației anuale în 2013-2015 (în medie câte 5,9%), a fost nevoie de majorat suma creditului cu 10 mln euro, până la 49 mln euro. Potrivit celor mai recente date, contribuția guvernului va fi de 6,8 mln euro. Acești bani au fost planificați în bugetul pentru acest an. Se estimează că procesul de construcție a noului penitenciar va începe în 2020 și se va încheia în 2022. Noua instituție penitenciară, care va corespunde standardelor europene, urmează să fie construită în apropiere de comuna Bubuieci, municipiul Chișinău în baza proiectului unui consorțiu de companii olandeze și moldovenești. Pentru construcție a fost oferit un teren de 44,6 ha. Capacitatea noii închisori va fi de aproximativ 1600 de deținuți.
Construcția noului penitenciar a fost determinată de numeroase cazuri pierdute de Moldova la CEDO din cauza condițiilor inumane de detenție și lipsa asistenței medicale adecvate în închisori.
Ce se întâmplă cu deputații care nu respectă regimul de autoizolare
Dispoziția cu privire la stabilirea regimului de autoizolare la domiciliu a deputaților Parlamentului de legislatura a X-a, emisă pe 22 mai, are mai mult caracter de organizare a activității Parlamentului. Într-un comentariu pentru IPN, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Vladislav Gribincea, a declarat că dispozițiile speakerului sunt obligatorii pentru deputați, altceva este dacă ei le respectă sau nu. Cert este că, atât timp cât dispoziția este în vigoare, întâlniri fizice ale deputaților în comisii sau în plen nu vor avea loc.
Deputații cărora li s-a confirmat prezența virusului trebuie să respecte regulile de autoizolare, în caz contrar ei sunt pasibili de răspundere, inclusiv penală, pentru răspândirea bolii contagioase, chiar dacă sunt deputați și au imunitate parlamentară.
„Se vine, se depune sesizarea, se ridică imunitatea și se merge mai departe. Dar asta se va întâmpla nu pentru că este dispoziția speakerului în acest sens. Asta se va întâmpla deoarece, dacă persoana este testată pozitiv și știe despre asta, și nu se autoizolează, aici e problema, este susceptibil de răspundere penală”, a precizat Vladislav Gribincea.
Potrivit dispoziției din 22 mai, deputații în Parlament sunt obligați să asigure respectarea regimului de autoizolare sub proprie răspundere și să prezinte rezultatele testelor efectuate. Decizia vine după ce deputatul PDM, Eugeniu Nichiforciuc, a făcut COVID-19.
ipn.md
Nu vă speriați șoferi, dar va fi și Fulger”. Operațiune specială în următoarele 10 zile pe traseele din Moldova
În următoarele zece zile, șoferii vor fi trași pe dreapta pentru a fi documentați. În cadrul unui briefing de presă, reprezentanții Poliției au anunțat ce măsuri vor fi întreprinse în cadrul operațiunii în care vor fi implicați și cei de la Fulger, scrie cotidianul.md.
Reprezentanții Inspectoratului Național pentru Securitate Publică (INSP) au anunțat că în ultimele 2 luni, șoferii s-au relaxat și au condus cu viteză pe traseele naționale.
„În ultimele 2 luni, polițiștii au fost preocupați de lupta cu COVID-19. Analizând, am constatat că s-au activizat șoferii care conduc agresiv, cei care organizează curse ilegale. Am ajuns la concluzia că trebuie să acționăm din nou. După starea de urgență, am decis și noi să venim cu o măsură majoră, vom monitoriza șoferii”, au declarat reprezentanții INSP.
Polițiștii, alături de angajații Brigăzii de poliție cu destinație specială Fulger, dar și cei de la Direcția Inspectare Efectivă, vor patrula pe traseele naționale în cadrul Operațiunii „10 zile de activități împotriva accidentelor în traficul rutier”.
Începând cu ziua de azi, 22 mai, și până la 31 mai, va fi un filtru pentru a depista șoferii aflați în stare de ebrietate la volan, vitezomanii, dar și cei care au amenzi și nu le-au achitat.
„Dacă cineva crede că vor oferi mită polițiștilor sau vor utiliza relația cu polițiștii, sunt cei de la Direcția Inspectare Efectivă, care vor curma aceste acțiuni. Șoferi, vom fi peste tot nu vă speriați, vă rugăm să colaborați cu noi”, au adăugat cei de la INSP.
Potrivit oamenilor legii, vor fi activizate automobilele capcană, radarele, pentru a depista vitezomanii. Vor fi organizate filtre pentru a fi depistații șoferii care se eschivează de la răspunderile contravenționale pentru încălcările deja comise.
Totodată, se va pune accent dacă se acordă prioritate pietonilor, dar și ambulanțelor.
„De asemenea, vor fi trași pe dreapta șoferii și vor fi testați la alcoolemie. Acțiunile vor avea loc non-stop. Nu vă intimidăm. Scopul nu este să adunăm cât mai multe amenzi, dar este să vă disciplinăm”, mai spun reprezentanții INSP.
De săptămâna viitoare, moldovenii vor putea cumpăra hrișcă crescută la noi în țară
În lipsa importului de hrişcă în ţara noastră, o alternativă este cea moldovenească. De la începutul săptămânii viitoare, aceasta va putea fi cumpărată de la singurul producător din ţara noastră, care anul trecut a plantat produsul pe o suprafaţă de o sută de hectare. Până acum, fermierul nu a putut să-şi prelucreze cele 16 tone de hrişcă, deoarece fabricile de prelucrare au fost închise din cauza pandemiei.
"Astăzi am reuşit să transportăm marfa la 150 de km de noi ca să o ducem la prelucrare. Săptămâna viitoare vom putea deja să onorăm comenzile de hrişcă verde pe care le avem deja din luna martie şi aprilie. Am avut sunete, diverse comenzi de 10 kg, 20, kg, 50 kg", a spus NICOALE MICU, producător de hrişcă.
Producătorul spune că cererile continuă sa crească, mai ales din partea celor care suferă de diabet zaharat. Între timp, medicii spun că hrişca, preferată în special de cei cu intoleranţă la gluten, poate fi uşor înlocuită cu alte produse cerealiere.
"Sunt şi alte posibilităţi şi alte variante. Cum ar fi orezul. De preferinţă orezul brun, roşu sau negru. Mai sunt cereale ca ovăzul, făina de porumb, crupele de grâu. O bună alternativă sunt şi boboasele. Astăzi sunt în vânzare şi pastele de hrişcă care sunt mai puţin cunoscute", a zis VIOLETA MUNTEAN, medic generalist
Ţările exportatoare de hrişcă au stopat livrările la sfârşitul lunii martie. În mare parte, Moldova o importă din Rusia şi Ucraina. În primele trei luni ale anului, în ţară au ajuns 421 de tone de astfel produs.
Potrivit celor de la ANSA, importul produsului va fi reluat în data de unu iulie.
publika.md
Capitalul social al Î.S. Calea Ferată va fi majorat
Capitalul social al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” urmează a fi majorat cu 460957,1 mii lei (echivalentul a 18,44 mil. euro). Mijloacele financiare vor fi alocate de Ministerul Finanțelor din contul împrumutului acordat de Banca Europeană de Investiții în cadrul proiectului ”Proiectul de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare”.
Proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede alocarea acestor mijloace financiare a fost examinat ieri, 21 mai curent, în cadrul ședinței secretarilor generali.
Astfel, Agenția Proprietății Publice, în calitate de fondator, urmează să asigure modificarea statutului ÎS „Calea Ferată din Moldova”. Menționăm că, în conformitate cu art.4 (2) din Legea cu privire la întreprinderile de stat întreprinderea municipală, capitalul social al întreprinderii se constituie din valoarea aporturilor în numerar și bunurile fondatorului, cu excepția bunurilor atribuite domeniului public.
Majorarea capitalului social al CFM este necesară în vederea procurării locomotivelor ce urmează a fi livrate în perioada următoare. Potrivit notei informative, întreprinderea deja a achitat 20% avans din costul acestora.
Menționăm că majorarea capitalului social al întreprinderii a fost prevăzută și în Legea bugetului de stat pentru anul 2020.
După doi ani de creștere continuă, în aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar a scăzut
După doi ani de creștere continuă, în luna aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar al Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 640 de milioane de lei. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, menționează că în primul trimestru al anului 2020, portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii cinci ani, de 1,6 miliarde de lei, mai mult decât creșterea anuală din 2018-2019, scrie mybusiness.md referitor la viitorul.org.
Economistul susține că pentru prima dată în ultimii patru ani au scăzut și creditele oferite de către bănci persoanelor fizice, cu 76 de milioane de lei sau cu 0,5%. În cea mai mare parte, portofoliul de credite pentru persoanele fizice s-a redus din cauza micșorării creditelor de consum. Scădere care se datorează faptului că majoritatea centrelor comerciale au fost închise din cauza carantinei.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, portofoliul de credite din sistemul bancar oferit persoanelor juridice s-a redus într-o singură lună cu 2% sau cu 567 de milioane de lei. Mai mult de jumătate din această reducere se datorează comerțului, care este direct determinat de faptul că unitățile de comerț în cea mai mare parte au fost închise în ultima perioadă.
Totodată, menționează Veaceslav Ioniță, creditele pentru procurarea imobilelor a continuat să crească și au atins un nou record istoric, de 6,6 miliarde de lei sau cu 31 de milioane de lei mai mult decât luna precedentă și 370 de milioane de lei de la începutul anului.
Economistul susține că în precedentele crize economice portofoliul de credite din sistemul bancar s-a redus cu 21% în 2009, cu 27% în 1998-1999 și recordul absolut de 32% a fost în 2014-2018. Criza creditării în 2009 a durat nouă luni, în 1998-1999 a durat un an și jumătate, iar cea mai profundă și lungă criză a fost în 2014-2018, care a durat 40 de luni.
În opinia lui Veaceslav Ioniță, intervențiile timpurii ale Băncii Naționale și încurajarea sistemului bancar de a veni în suportul clienților, poate diminua efectele negative ale crizei. Este necesar ca Guvernul să implementeze cât mai rapid și amplu programele sale de susținere a agenților economici în cea ce ține de contractarea de credite. Dacă BNM și Guvernul vor fi coerenți și rapizi în intervenții, avem toate șansele ca această criză de creditare să fie cea mai mică, atât ca termen, cât și ca profunzimea căderii.
