206 moldoveni blocați în Polonia vor putea reveni acasă în data de 3 mai. Aceștia au posibilitatea să ajungă cu o cursă charter. Avionul aparține companiei Air Moldova, iar prețul pentru o călătorie va fi de 96 de euro.

Potrivit unui reportaj realizat de Vorbește Moldova, chiar dacă pe teritoriul Poloniei rămân blocați mii de moldoveni, avionul trimis pentru repatriere nu va pleca pustiu spre Varșovia. La bordul acestuia vor veni alți muncitori din Moldova, transmite Știri.md. 

Totuși, așa cum majoritatea frontierelor rămân blocate, unele compani însă care angajează moldovenii la muncă în Polonia își continuă activitatea. Pe perioada pandemiei, aceștia trebuie să asigure câteva condiții speciale. 

"Trebuie să pregătească contractul de colaborare cu partenerii din străinătate", spune Vasile Ceban, președintele Asociației agențiilor de plasare în câmpul muncii în străinătate.

O mare parte a conaționalilor vor pleca pentru muncă în domeniul industriei alimentare. De dragul acesteia directorul companiei spune că au fost gata să suporte toate cheltuielile suplimentare.

"Două săptămâni de carantină, o masă oferită pe zi, transportul de la aeroport până la cazare. Compania a achitat și biletul la avion", a menționat Vasile Ceban.

Amintim că pe 28 martie, 2 autocare au fost trimise pentru a-i întoarce pe moldovenii blocați la frontiera Poloniei. Atunci au putut reveni doar 107 oameni. 

Două zile mai târziu, autoritățile din Moldova au decis să mai trimită încă 3 autocare cu o capacitate totală de peste 150 de locuri. Acestea urmau să ajungă pe 1 mai. 

MAEIE recunoaște că cel puțin 600 de moldoveni au cerut ajutor la Ambasada Moldovei în Polonia pentru a ajunge acasă.

știri.md

La fel ca băncile, o parte din companiile de creditare nebancară vin în întâmpinarea clienţilor prin amânarea plăţilor pe perioada stării de urgenţă. Economiştii susţin că perioada amânării plăţilor ar trebui să fie mai mare, până la sfârşitul anului, cum este în România.

După instituirea stării de urgenţă, cea mai mare parte a companiilor şi întreprinderilor şi-a sistat activitatea, iar angajaţii au intrat în şomaj tehnic. Or, acest lucru a dat peste cap plata creditelor la bănci şi la companiile de creditare nebancară. O parte dintre ele au recurs deja la amânarea plăţilor până la sfârşitul lunii mai.

CNPF recomandă, dar nu obligă

La sfârşitul lunii martie, Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a făcut apel către toţi participanţii profesionişti a pieţei non-bancare la coeziune şi conformare deciziilor şi recomandărilor autorităţii de supraveghere în crearea condiţiilor favorabile pentru activităţile operaţionale, manifestând în acest sens spirit civic pro-activ, înţelegere, receptivitate şi solidaritate cu cetăţenii, prin crearea unor condiţii prielnice, respectiv urgentând renegocierea clauzelor contractuale în raporturile cu beneficiarii de servicii prestate.

În această ordine de idei, CNPF a îndemnat participanţii pieţei nebancare, mai cu seamă organizaţiile de creditare nebancară, să stabilească o comunicare informativă şi explicativă cu toţi debitorii întru identificarea tuturor aspectelor ce ţin de relaxarea condiţiilor de deservire a împrumuturilor.

Economiştii susţin că piaţa nebancară este una cu riscuri mari pentru debitori. Aceasta practică dobânzi foarte mari comparativ cu băncile. Companiile de creditare nebancară oferă sume mici într-un timp foarte scurt. În timp ce băncile au nevoie de justificarea veniturilor, iar analiza dosarului durează de la o zi la trei. Ba mai mult, companiile nebancare au tot felul de comisioane, iar debitorul se poate trezi peste noapte cu o dobândă de câteva ori mai mare.

Contractele companiilor nebancare sunt la limita escrocheriei. “Multe din clauze sunt ascunse pentru inducerea în eroare a consumatorului. Consumatorul nu trebuie să achite sume de zeci de ori mai mari sau de două ori mai mari decât creditul perfectat”, susţin experţii.

Persoanele fizice, protejate de supraîndatorare

În luna februarie a acestui an, Parlamentul a adoptat în primă lectură un proiect de lege elaborat de Guvern, care are drept scop protejarea persoanelor fizice de supraîndatorare. Iniţiativa prevede stabilirea unor plafoane pentru costurile împrumuturilor rapide contractate de la companiile de creditare nebancară. Vicepreşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Iurie Filip, a declarat în faţa deputaţilor că aceste organizaţii nebancare nu vor avea dreptul să perceapă de la solicitanţii de credite dobânzi, penalităţi şi comisioane care să depăşească valoarea împrumutului acordat pe un termen nu mai mare de doi ani.

În cazul acordării creditelor consumatorilor pentru care suma iniţială debursată este de până la 50 mii lei, se interzice schimbarea prevederilor contractuale, care măresc obligaţia pecuniară iniţială a consumatorului respectiv, se menţionează în proiectul de lege.

“Organizaţiile vor evalua capacităţile financiare şi, în mod conştient, vor decide dacă acordă sau nu acestei persoane credit. Organizaţiilor de creditare li se interzice semnarea unui contract de acordare a unui nou împrumut unui debitor, dacă acesta a demonstrat incapacitate de plată şi supraîndatorare”, declara vicepreşedintele CNPF, Iurie Filip.

Săptămâna trecută, Partidul Acţiu­ne şi Solidaritate a cerut Guvernului să oblige instituţiile de creditare nebancară să amâne cu până la şase luni plata ratelor la creditele luate de cetăţenii aflaţi în dificultate. Solicitarea vine în contextul în care majoritatea clienţilor instituţiilor nebancare sunt persoane cu venituri mici, care în această perioadă complicată întâmpină mari dificultăţi în a-şi onora obligaţiile financiare. În lipsa unei intervenţii ferme din partea Guvernului, mii de cetăţeni vor ajunge să-şi piardă bunurile acumulate de-o viaţă pentru a rambursa aceste credite, se arată în mesajul PAS.

România amână plăţile până la sfârşitul anului

La începutul lunii aprilie, Guvernul României a votat normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare, ce stabilesc condiţiile în care creditorii aprobă solicitările, perioada de amânare şi perioada de prelungire a creditelor amânate, iar în cazul împrumuturilor ipotecare, modul de eşalonare şi garantare a dobânzilor. Facilitatea de suspendare la plată a ratelor poate fi exprimată o singură dată şi este cuprinsă între o lună şi nouă luni, fără a putea depăşi data de 31 decembrie 2020.

“Reglementările actuale permit împrumutătorilor (instituţii bancare şi nebancare) să amâne la plată creditele oricărei persoane fizice afectate de pandemia COVID-19, fără aplicarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare, cu modificările ulterioare, privind gradul de îndatorare, limitarea creditului în funcţie de valoarea garanţiei şi durata maximă a creditului de consum”, potrivit informaţiilor Băncii Naţionale a României.

Ministrul Finanţelor al României, Florin Cîţu, a recomandat, însă, ca solicitanţii amânării să nu meargă pe termenul maxim, pentru că ratele tot vor trebui plătite, nefiind vorba de o ştergere a lor, ci doar de o amânare, cei interesaţi urmând să trimită online o solicitare în acest sens, fără să mai fie nevoie să facă un drum la bancă.

Ascensiunea pieţei nebancare a explodat după criza bancară

Piaţa nebancară şi-a început avansul după criza bancară din anul 2014. La acea vreme instituţiile financiare îşi limitaseră la maxim portofoliul de creditare ca urmare a normelor prudenţiale impuse de Banca Naţională a Moldovei. Astfel, businessul şi persoanele fizice cu greu puteau obţine un credit de la bancă, iar soluţia a venit de la companiile nebancare. Ele acordau şi acordă împrumuturi într-un termen restrâns. Dacă în 2014 instituţiile nebancare deţineau doar 7% din piaţă cu un volum de credite de 3,6 miliarde de lei, atunci în prezent instituţiile nebancare şi-au majorat de 3 ori cota de piaţă până la nivel de aproximativ 21% şi au un portofoliu de credite de 10,3 miliarde de lei. Majorarea cotei de piaţă a sectorului non-bancar se datorează, în cea mai mare măsură, creşterii accelerate a serviciilor nebancare. Agenţi economici au început să caute alternative de finanţare şi le-au găsit în companiile non-bancare. De fapt, asistam la două procese: clienţii migrau de la bănci spre non-bancar şi banii migrau din bănci în non-bancar. Astfel, indirect, agenţii economici se creditau de la bănci prin intermediul sectorului non-bancar.

Dacă până în 2018 persoanele fizice preponderent se creditau de la instituţiile nebancare în special companii de micro-finanţare, atunci, începând cu 2019, tot mai clar se observă migraţia persoanelor fizice către bănci. Prin aceasta se explică şi faptul că companiile nebancare în 2019, pentru prima dată după criza bancară, nu şi-au majorat cota de piaţă.

Victor Ursu

capital.market.md

Zeci de jurnalişti au murit din cauza noului coronavirus din martie în lume, a estimat vineri organizaţia elveţiană PEC (Press Emblem Campaign), deplângând o protecţie insuficientă a angajaţilor din mass-media care relatează despre pandemie.

Viceprimarul orașului Galați, Picu Apostol Roman, a postat pe o rețea de socializare mai multe poze cu un centru de carantină înainte și după ce mai mulți români au fost cazați, scrie gandul.ro.

Acesta susține că unii dintre cei cazați și-au bătut joc de România și de munca unor oameni dedicați după ce au lăsat ezastru total în camerele în care au fost cazați: de la ambalaje aruncate peste tot, la coji de semințe pe podea.

„CINE-I OM ȘI CINE-I CÂINE?

Nu vreau ca prin această postare să aduc atingere celor care au stat în carantină și care au avut un comportament decent. Sunt obligat să aduc în fața dumneavoastră însă și comportamentul de un primitivism înfiorător al unor așa-ziși cetățeni cărora li s-a pus totul la dispoziție pe perioada carantinei și care au înțeles că trebuie să-și bată joc de România, de Galați și de munca unor oameni dedicați. Pentru exemplificare voi posta 14 poze cu felul în care au fost primiți și 26 poze cu dezastrul lăsat în urma lor.

Mai lansez o temă de discuție: Cum Doamne iartă-mă aflu de oameni cărora li s-au anulat biletele de avion plătite de către ei personal, neputând ajunge în țară, iar unora li se pun la dispoziție curse de avion umanitare, autocare, dube, etc?

Nu cumva anumite țări profită de pandemie ca să-și facă curățenie în ogradă? Nu mai sunt cu toții cetățeni europeni?

Cu prețuire, viceprimar Picu Apostol Roman!”, a scris viceprimarul orașului Galați pe Facebook.
De asemenea, Picu Apostol Roman reclamă faptul că ordonanțele militare oferă doar drepturi „acestor oameni” și nu este „stipulat în ele și un capitol de obligații”.

La momentul transmiterii acestei știri, pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 12.060 de persoane. Alte 20.886 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

gandul.ro

Laptele de vacă a devenit unul dintre cele mai răspândite alimente. Deși nu este și cel mai sănătos pentru organism, acesta este produs în volum mai mare, comparativ cu cel de capră, considerat mult mai valoros. Despre laptele de măgăriță, în general, a auzit foarte puțină lume. Un fermier de la Fălești a decis să acesta umple acest gol de pe piață și a înființat o fermă fără analogie. Ce l-a determinat să facă acest pas, aflați din reportajul ce urmează.

Ideea de a înființa o fermă de măgărițe i-a venit lui Ion Lozonschi acum cinci ani, când a început să sufere de probleme de sănătate. Un medic din Capitală i-a povestit despre proprietățile miraculoase ale laptelui de măgăriță, așa că l-a încercat și spune că a avut afect.

Despre specificul muncii într-o fermă de măgărițe Ion Lozonschi a aflat din România, unde astfel de gospodării sunt răspândite, în special, în zonele montane. Primele două animale le-a procurat din Moldova. Ulterior, a decis să majoreze numărul lor. Spune că sunt calme și așteaptă de la stăpânii lor aceeași atitudine.

Mircea, Gabriela, Frunza. Fiecare animal din ferma lui Ion Lozonschi are numele și, așa cum spune proprietarul, caracterul și deprinderile sale. Acum, ferma are 17 animale și fiecare necesită o abordare specială.

Proprietățile vindecătoare ale laptelui de măgăriță erau cunoscute încă din vremurile antice de către egipteni și romani. Produsul era folosit frecvent în scopuri medicinale și cosmetice. Compoziția lui este asemănătoare cu cea a laptelui matern, iar prețul este de 40 de ori de mai mare comparativ cu cel al laptelui de vacă – 400 de lei pentru un litru. Volumul zilnic de lapte produs la ferma de măgărițe de la Fălești este 5-7 litri. Fermierul spune însă că în țara noastră produsul nu se bucură de popularitate, din cauza că puțini oameni cunosc despre efectele sale benefice, dar și din cauza prețului piperat.

Fermierul planifică să-și extindă afacerea, pentru a putea să mai scadă din preț.

NTV Moldova

Asistăm zilele acestea la o discuţie pe tema pieţei muncii, afectată grav de pandemie. Unii sunt de părere că mulţi cetăţeni de-ai noştri, rămaşi fără lucru în Italia, Spania, Marea Britanie sau oriunde în alt loc, vor reveni acasă. Şi aceste sute sau mii de persoane vor pune o mare presiune pe piaţa muncii. Unii sau o mare parte vor intra în şomaj.

Şi, probabil, au dreptate. Să luăm, de exemplu Italia. Potrivit Ministerului Muncii şi Politicilor Sociale din Italia, în anul 2018 circa 48 la sută dintre moldoveni munceau în domeniul servicii publice, sociale sau îngrijeau de persoane în vârstă, iar 20 la sută erau angajaţi în comerţ şi catering, cele mai afectate pe timp de criză. În plus, peste 4900 de moldoveni au afaceri în Italia, 51 la sută dintre care în construcţii, care au şi ei mari probleme, generate de stoparea activităţilor. Vor reveni acasă cetăţenii Republicii Moldova care au rămas în stradă? În acelaşi an 2018, potrivit datelor ministerului, rata şomajului printre aceştia se ridica la 14 la sută, cu puţin sub nivelul de 14,9 la sută în 2017. Deci, circa 14 mii din conaţionalii noştri se aflau în şomaj. Pandemia va dubla sau chiar tripla această cifră. Unii s-ar putea să se întoarcă acasă şi chiar să pornească o afacere, dacă, desigur, au economii, altă parte va aştepta în şomaj vremurile mai bune pentru a reveni la locul vechi de muncă, iar alţii nu vor porni pe drumul reîntoarcerii, mai ales că, conform aceluiaşi Minister al Muncii şi Politicilor Sociale, 75,6 la sută dintre cetăţenii Republicii Moldova au autorizaţii de rezident pe termen lung, ceea ce, în opinia sociologilor italieni, este „o cifră semnificativă”.

S-ar putea ca aceeaşi situaţie să fie şi în cazul altor ţări în care muncesc moldovenii, deşi, cred, plecatul în străinătate nu e automat o soluţie.

Ministrul Afacerilor Interne, Pavel Voicu, anunţa, în cadrul unui brie­fing la 15 aprilie că, începând cu data de 24 februarie, frontiera de stat a Republicii Moldova a fost traversată de peste 500 000 de persoane. Au fost ei dintre cei care au căutat o viaţă mai bună peste hotare sau nu, nu se precizează. Un sondaj realizat de CBX-AXA la comanda IDIS Viitorul în perioada martie-aprilie 2020, la care vom mai reveni, arată că în luna martie, doar 7,6 la sută dintre moldovenii care muncesc peste hotare s-au întors acasă, jumătate dintre care sunt optimişti şi siguri că nu-şi vor pierde locul de muncă, 32 la sută cred că veniturile lor vor scădea în următoarea perioadă. Iar circa 84 la sută din cetăţenii Republicii Moldova aflaţi peste hotare, conform spuselor rudelor, nu planifică să revină în Republica Moldova în următoarele trei luni.

Criza s-a accentuat şi pe piaţa internă a forţei de muncă, după stoparea activităţii companiilor. În cadrul unei reuniuni video, organizată de Ministerul Economiei şi Infrastructurii, administraţia Zonei Economice Libere Ungheni a informat că din 42 rezidenţi, la momentul respectiv activau 10 rezidenţi, 25 rezidenţi şi-au sistat activitatea total, iar 7 şi-au sistat activitatea parţial. Prin urmare, din numărul total de angajaţi de circa 2930, activează 180 angajaţi. Aceeaşi situaţia era şi la ZEL Expo-business Chişinău, din numărul total de 51 rezidenţi, continuau să activeze 13, iar 38 de companii şi-au sistat activitatea total sau parţial. La ZEL Bălţi, din numărul total de 11400 locuri de muncă, 92 la sută şi-au sistat activitatea temporar, angajaţii fiind în şomaj tehnic.

Deja s-a anunţat că, din săptămâna viitoare, companiile Draexlmaier, Sumitomo Electric Bordnetze SE, Gebauer&Griller îşi vor relua treptat activitatea, iar ministrul Economiei şi Infrastructurii, Sergiu Răilean, menţionează că „companiile mari, în special cele din sectorul automotive, sunt dependente de riscurile externe, de activitatea furnizorilor şi partenerilor”. “Sperăm că în următoarele luni marile industrii îşi vor reporni motoarele şi companiile noastre vor reveni la activitate. Până atunci, însă, trebuie să ne protejăm angajaţii, pentru că ei vor fi cei care vor asigura funcţionarea întreprinderilor”, a spus Sergiu Răilean.

Un studiu realizat în perioada 30 martie–6 aprilie 2020, în baza informaţiilor furnizate de 315 companii din toate sectoarele economiei naţionale, producători de bunuri şi furnizori de servicii, arată că 88 la sută dintre companii sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse şi servicii.

Studiul a fost prezentat de Camera de Comerţ Americană.

Un alt studiu a fost realizat de Asociaţia Naţională a Companiilor din Domeniul TIC, pe un eşantion de 91 de companii, la care am făcut referire în numărul precedent. Administratorii acestor companii cred că principalele provocări pentru următoarea perioadă, la fel de incertă ca şi pandemia şi criza care va urma, sunt reducerea veniturilor, la care au arătat 73,6 la sută din respondenţi, optimizarea cheltuielilor administrative (60,4 la sută). Aproape jumătate (48,4 la sută) din respondenţi spun că este necesară reducerea cheltuielilor pentru angajaţi.

Iar optimizările, despre care vorbesc antreprenorii, înseamnă nu doar reduceri de costuri administrative şi de alt fel, dar şi reduceri de personal. Cei care au prins criza din 2008-2009 au simţit pe pielea lor ce înseamnă optimizare. Mai ales când este vorba de personal.

Câţi angajaţi îşi vor pierde locul de muncă, nu se ştie. Chiar dacă am vorbi de sute sau mii, nu ar fi decât o speculaţie, în condiţiile în care nu există evaluări statistice. Ceea ce este cert e că Ministerul Economiei e mereu „pe fir” şi, în cooperare cu asociaţiile oamenilor de afaceri, evaluează impactul pandemiei asupra economiei, căile de urmat pentru a minimaliza efectele negative care vor urma, depune eforturi pentru a identifica resurse de susţinere a mediului de afaceri. Proiectul modificărilor la Bugetul de stat, aprobat de Guvern presupune măsuri de susţinere a mediului de afaceri, pentru care se alocă peste un miliard de lei. Sunt prevăzute resurse pentru a atenua efectele crizei economice, precum alocarea suplimentară a 168 milioane de lei pentru fondul de şomaj şi alocarea a 200 milioane de lei pentru fondul de ajutor social. Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă va primi suplimentar 10 milioane de lei pentru a organiza programe menite să crească posibilităţile de angajare pentru persoanele neangajate.

Dacă răspândirea persistă şi după trimestrul doi al anului 2020, impactul COVID-19 va avea efecte mai severe, care vor duce la o recesiune mai profundă şi la pierderi de lungă durată în ceea ce priveşte producţia şi locurile de muncă, se constată într-un raport al Băncii Mondiale.

Ministerul Finanţelor anunţă că a finalizat negocierile cu Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, parte a grupului Băncii Mondiale, Acordul de finanţare în sumă de 52,9 milioane de euro, menit să sprijine necesităţile imediate ale sectorului sănătăţii în combaterea pandemiei, dar şi să susţină gospodăriile şi lucrătorii care-şi pierd locurile de muncă, prin acordarea indemnizaţiilor de ajutor social.

Important în următoarele luni pentru companii, în pofida optimizărilor pe care deja le fac, dar şi celor ce o să vină, în funcţie de evoluţia pandemiei şi impactul final, este să păstreze forţa de muncă, pentru ca atunci când vor fi repornite motoarele economiei, mai devreme sau mai târziu, să nu ajungă în faţa unui deficit de forţă de muncă, fapt ce ar face şi mai dificilă reluarea activităţii.

Disponibilizările nu vor putea fi evitate, dar eliberarea în masă a personalului nu este automat soluţia cea mai bună. Inclusiv pentru viitorul companiilor.

Studiul CBS AXA, la care am făcut referire mai sus, arată că jumătate din cei angajaţi sunt siguri că nu-şi vor pierde locul de muncă, 28 la sută sunt îngrijoraţi de o posibilă concediere, iar 10 la sută sunt aproape siguri că-şi vor pierde locul de muncă. Rămânem, totuşi, optimişti.

Situaţia în alte ţări e dramatică. România a pierdut peste 1 000 000 de locuri de muncă, de la declanşarea stării de urgenţă, conform raportărilor oficiale, mai mult decât cele 700 000 de locuri de muncă pierdute în 4 ani, între 2008- 2012. În SUA, aproximativ unul din zece angajaţi (reprezentând 16,8 milioane de oameni) şi-a pierdut locul de muncă în ultimele trei săptămâni pe fondul crizei economice generate de coronavirus. Datele reprezintă cele mai multe locuri de muncă pierdute în cea mai scurtă perioadă, din 1948 încoace.

Organizaţia Internaţională a Muncii estima anterior o pierdere de locuri de muncă de circa 25 de milioane. Conform agenţiei, restricţiile impuse de către autorităţi pentru stoparea răspândirii pandemiei afectează 2,7 miliarde de muncitori, echivalentul a patru cincimi din forţa de muncă la nivel mondial.

În timpul crizei din 2008-2009, Republica Moldova a pierdut circa 108 mii de locuri de muncă, dacă este să luăm în considerare reducerea numărului populaţiei ocupate, iar rata şomajului a crescut de la 4,0 la sută, în 2008, la 6,4 la sută în 2009 şi 7,4 la sută în 2010.

Vlad Bercu

capital.market.md

Soluțiile înaintate de Guvernul Republicii Moldova privind sprijinul acordat mediului de afaceri în contextul pandemiei de COVID-19 sunt ineficiente, și anume, acele recomandări ale autorităților către agenții economici de a contracta credite pentru achitarea salariilor. Astfel, din cauza restricțiilor impuse de către Comisia pentru Situații Excepționale, multe din întreprinderile mici și mijlocii nu au activitate economică, drept consecință, banca nu le va acorda credite. Opinia aparține deputatului Radu Marian, deputat din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate și a fost făcută în cadrul dezbaterilor publice „Susținerea mediului de afaceri: între economie și politică”, organizate de Agenția de presă IPN.

„Argumentele „contra” măsurilor adoptate sunt mult mai multe decât „pro” și abundă. Vreau să mă refer pe rând la fiecare și care este problema și alternativa cu care venim. Dacă e să ne referim la subvenționarea dobânzilor la creditele contractate de agenții economici, din păcate, această măsură nu ajută întreprinderile mici și mijlocii care nu au activitate economică în urma deciziilor Comisiei Pentru Situații Excepționale pentru că ei nu pot obține un credit de la o bancă în momentul în care nu au o activitate economică. Eu am vorbit cu mai mulți agenți de creditare, persoane juridice de la bancă și ei au râs când au auzit de aceasta pentru că nu ajută absolut deloc agenții economici, realmente în dificultate, pentru că nu vor primi acest credit. Ei nu pot garanta nici într-un fel acest credit pentru că nu au activitate economică și nicio bancă nu va oferi un credit fără niciun fel de garanție unei companii fără activitate economică doar pentru plata salariilor. Această măsură va putea fi accesată de companiile care se află într-o situație bună, care au mijloace circulante, care au patrimoniu mare, companii mari care pot contracta acest credit și care ulterior pot primi aceste subvenții, aceste dobânzi înapoi. Companiile mici care nu accesează creditul de la bancă nu primesc subvențiile pe dobânzi. Este într-atât de simplă problema”, a declarat Radu Marian.

Totodată, opoziția insistă și vine cu soluțiile sale care prevăd crearea fondului de garantare a creditelor, achitarea salariilor în valoare 75% și amânarea plăților și a ratelor la dobândă.

„În primul rând, este vorba despre amânarea plaților și a ratelor la dobândă, la creditele contractate de la companiile de microfinanțare pentru oamenii care sunt realmente în dificultate pentru că știm cât de înalte pot fi amenzile și penalitățile la aceste credite. A doua măsură se referă la crearea unui fond de garantare a creditelor în valoare de 2 miliarde de lei pentru agenții economici aflați în dificultate și, trei, subvenționarea parțială cu 75 la sută a salariaților care sunt temporar indisponibilizați, dar nu mai mult de 75 la sută din salariul mediu. Sper ca o parte din aceste măsuri să fie preluate și de Ministerul Economiei. Am discutat cu domnul ministru, sper foarte mult ca ceea ce spune doamna deputată Guzun să fie votat, să fie aprobat. Întrebarea mea este de ce acest lucru nu s-a făcut pana acum și eu intuiesc că există un blocaj la nivel de Ministerul Finanțelor și Comisia pentru Situații Excepționale. Să vă dau un exemplu: probleme cu arenda, care este una dintre cele mai mari pentru sectorul HoReCa. Soluția de fapt era destul de simplă. Părțile contractului pot invoca situația de urgență și e nevoie de obținut un certificat, eventual de la Camera de Comerț, dar nu există în lege, în prevederile adoptate o astfel de mențiune că Camera de Comerț trebuie să elibereze acest certificat pentru a fi scutit de plata arendei. Întrebarea mea este, de ce Ministerul Economiei este mult mai pasiv și nu poate să se impună în fata Ministerului Finanțelor și să spună clar: „omenii buni, prioritatea este evitarea falimentelor și păstrarea locurilor de muncă”, asta este îngrijorarea mea”, a adăugat deputatul.

În opinia deputatului Radu Marian, chiar dacă Ministerul Economiei vine cu propuneri foarte bune privind susținerea mediului de afaceri, instituția nu poate să se impună în fața Ministerului Finanțelor care are alte priorități din cauza Comisiei pentru Situații Excepționale.

ipn.md

Banca Națională a Moldovei este instituția care își plătește cel mai bine conducătorii. BNM a cheltuit în 2019 peste 8 milioane de lei pentru remunerarea guvernatorului și celor 4 adjuncți ai săi.

Potrivit declarației de venit, publicată recent de Autoritatea Națională de Integritate, guvernatorul BNM Octavian Armașu a avut anul trecut un salariu de 1 914 196 lei, adică câte 159 de mii de lei pe lună.

Prim-viceguvernatorul BNM, Vladimir Munteanu, a încasat un salariu de 1 667 974 lei, ceea ce ar însemna câte 138 de mii de lei pe lună. Viceguvernatoarea BNM, Cristina Harea, a ridicat un salariu de 1 417 380, câte aproximativ 118 mii de lei lunar.

Un alt viceguvernator, Aureliu Cincilei, a fost remunerat cu 1 839 686 lei, adică câte 153 de mii de lei pe lună. Declarația de venit pentru 2019 a viceguvernatorului Ion Sturzu nu este publicată, deocamdată de ANI, dar în 2018 acesta a primit un salariu de 1 176 487 lei.

Precizăm că acești doi viceguvernatori sunt cercetați penal în dosarul fraudei bancare. Sturzu s-a aflat și în arest în penitenciar, dar în urma deciziei magistraților a fost trecut în arest la domiciliu.

Șeful CNPF, cu salariu de 127 mii lei și pensie de 31 mii lei

Pe locul doi în topul instituțiilor de stat care cheltuie cel mai mult pentru a-și plăti managerii este Comisia Națională a Pieței Financiare. Președintele Consiliului de Administrație al CNPF, Valeriu Chițan, a primit anul trecut un salariu de 1 529 889, adică câte 127 de mii de lei pe lună. Funcționarul primește lunar și o pensie de 31 de mii de lei.

Vicepreședintele Consiliului, Iurie Filip a încasat 1 336 191 lei, iar celălalt vicepreședinte, Nina Dosca, a avut un salariu brut de 1 217 251 lei.

Și unicul membru al Consiliului de Administrație al CNPF, Viorel Miron, a fost remunerat cu 1 1534 63 lei anul trecut, ceea ce ar însemna circa 96 de mii de lei pe lună.

Este de menționat faptul că șefii de la CNPF au primit anul trecut și tichete pentru masă cu o valoare de peste zece mii de lei pentru fiecare.

Salarii de peste 3 milioane lei directorilor ANRE

Agenția pentru Reglementare în Energetică a cheltuit anul trecut peste trei milioane de lei pentru a-i plăti pe directorii instituției. Directorul general al ANRE, Veaceslav Untilă, a primit un salariu de peste 829 de mii de lei, dar a fost angajat în luna februarie. Asta ar însemna că lunar a primit circa 80 de mii de lei.

Directorul ANRE, Octavian Calmîc, numit în funcție pe 1 martie 2019, a încasat un salariu de 760 de mii de lei. Alt director Ștefan Creangă, numit din februarie, a fost remunerat cu aproape 780 de mii de lei, iar Eugen Carpov, care la fel deține funcția de director a ridicat un salariu de 722 de mii de lei.

Al patrulea director ANRE, Violina Șpac, a fost numită recent de Parlament, în februarie curent și a indicat în declarația de venit pentru 2019 salariul de 396 887 lei pe care l-a primit tot de la ANRE, unde a ocupat altă funcție.

Salarii fabuloase și pentru directorii întreprinderilor de stat

Și conducătorii mai multor întreprinderi de stat sunt bine plătiți în R. Moldova. La cele mai importante instituții, șefii au fost demiși în perioada Guvernului Maiei Sandu și nu și-au împlinit anul de muncă. Respectiv, nu putem vedea acum declarațiile de venit complete pentru 2019.

Directorul Întreprinderii de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian „MOLDATSA”, Veaceslav Frunze,  a încasat anul trecut un salariu de 1 167 334 lei, adică aproximativ câte 97 de mii de lei pe lună.

La fel de bine se plătește și la „Moldtelecom”, unde directorul a fost schimbat recent. Dar putem vedea salariul fostului director, Dan Mitriuc, care a declarat la demisie un salariu de 761 875 lei pentru cele 6 luni ale anului 2019 pe care le-a lucrat. Asta ar însemna câte 63 de mii de lei lunar.

Agențiile de stat completează topul

Șeful Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, Octavian Rău, a fost plătit anul trecut cu 870 765 lei, ceea ce ar însemna câte 72 de mii de lei pe lună.

Și conducătorul Agenției Servicii Publice este bine remunerat. În prezent, instituția este condusă de fosta deputată Tatiana Cunețchi, care a fost numită în noiembrie 2019.

Dar vedem salariul fostului director al ASP, actualul ministru al Economiei, Sergiu Răilean. La demisie, acesta a declarat un salariu de 549 744 lei pentru  șapte luni ale anului 2019, adică a fost remunerat cu 78 de mii de lei pe lună.  Potrivit declarației de venit, Răilean a încasat de la ASP și un ajutor material de 36 de mii de lei, iar la demisie a primit o compensație de 220 de mii de lei.

tv8.md

Despre aceasta a anunțat prim-ministrul la ședința guvernului. El a menționat că din lipsă de precipitații, anul acesta cel mai mult au avut de suferit plantațiile din sudul țării, dar și din raioanele din centru.

Estimări mai exacte vor fi cunoscute după inventarierea repetată, inițiată de Ministerul Agriculturii, a tuturor suprafețelor semănate cu cereale de iarnă și primăvară. Potrivit premierului, deocamdată se poate de spus că nu există pericol pentru securitatea alimentară a țării și cereale vor fi, dar volumul recoltei depinde de condițiile climatice din următoarele câteva săptămâni. Guvernul în general și Ministerul Agriculturii în particular vor monitoriza strict situația. Ion Chicu a dat asigurări că până la noua recoltă de floarea soarelui, grâu și alte culturi sunt suficiente stocuri în depozite și în rezerva de stat. Șeful executivului a mai comentat și reportajele apărute în presă despre retragerea grâului de la depozite. El a menționat că este vorba despre cereale păstrate la Căușeni de agenți economici din Transnistria și că ei sunt în drept să le vândă cui găsesc de cuviință.

”Dar nu sunt riscuri pentru securitatea alimentară a țării la grâu și alte tipuri de cereale”, a subliniat Ion Chicu. 

InfoMarket

Republica Moldova se numără printre cele peste o sută de state care au răspuns apelului global de a participa la redresarea sectorului turismului post-pandemie. Astfel, patru soluții inovatoare propuse de țara noastră vor completa lista celor peste o mie de proiecte înscrise în campania „Healing Solutions Tourism Challenge” lansată de Organizația Mondială a Turismului (OMT), transmite MOLDPRES.

Inițiativa OMT constă într-un apel de a crea soluții care ar putea contribui la refacerea rapidă a industriei. Campania se desfășoară în contextul în care, la nivel global, sectorul turismului se confruntă cu cele mai mari pierderi cauzate de COVID-19. În Moldova campania este susținută de Agenția de Investiții și mediul asociativ, reprezentat de Proiectul TEKWILL.

„Suntem convinși că regândirea strategiilor și proceselor de activitate prin intermediul soluțiilor digitale ne-ar ajuta să facem față provocărilor din domeniu și să reanimăm sectorul turistic. Prin activitățile întreprinse, Republica Moldova a fost singura țară dintre membrii OMT care a făcut parteneriat cu mediul asociativ pentru a promova inițiativa globală. Am încurajat participarea la nivel național, odată ce platforma nu doar va identifica cele mai viabile soluții cu posibilitatea replicării acestora în diverse țări, dar și deschide șanse de vizibilitate și afirmare internațională pentru cei înscriși”, a explicat Rodica Verbeniuc, director general al Agenției de Investiții.

Potrivit sursei citate, proiectele selectate vor intra într-un booklet digital spre distribuție către 150 ministere din lume, iar prezentarea ideilor va fi susținută în cel mai inovativ spațiu – școala internațională de business IE University WOW Room, cu participarea Secretarului General al OMT, Zurab Pololikashvili. Totodată, câștigătorii vor intra în cea mai notorie comunitate inovativă OMT (UNWTO Innovation Network) care numără peste cinci mii de startup-uri în turism, 930 de corporații, 300 de instituții publice, 50 de instituții educaționale, 30 de incubatoare și 200 investitori.

Campania OMT vizează startup-urile, creatorii de soluții inovatoare, antreprenorii din domeniul IT și cele conexe turismului, care au idei și proiecte gata de a fi implementate și ar putea contracara efectele epidemiei de COVID-19 asupra sectorului ospitalier.

„La nivel mondial digitalizarea devine un trend, întrucât tehnologiile informaționale ajută la identificarea unor soluții inovatoare, care să scoată din impas sectoarele importante ale economiei. Campania OMT devine astfel o oportunitate atât pentru sectorul IT, cât și pentru cel al turismului. Ne alăturăm partenerilor noștri și susținem inițiativele IT pentru a reduce consecințele pandemiei asupra turismului și a crea noi modalități de explorare a acestui sector”, a afirmat Ana Chirița, directorul Proiectului TEKWILL.

Cele patru proiecte propuse de țara noastră au venit din partea reprezentanților „Medical Tourism Review”, „Hai la țară”, „Visit.md” și „Teleportravel”.

moldpres.md

Foto: proiect „Hai la țară”