Unul dintre factorii care contribuie la reducerea preţurilor este răspândirea coronavirsului, care a determinat încetinirea economiei globale. Or, în Republica Moldova pentru a patra lună consecutiv se atestă o inflaţie care este pe trend descendent. Preţurile vor continua să se ducă în jos pe fundalul reducerii consumului şi incertitudinii economice pe termen mediu.

În luna aprilie, inflaţia a scăzut până la 5,4% anual, cu 2,2 p.p. mai puţin decât la finele anului 2019. De asemenea, şi preţurile la produsele alimentare scad pentru a 4-a lună şi au coborât sub 10% anual, dar continuă să rămână relativ ridicate. Aceasta se datorează perioadei începutului de an. Considerăm că preţurile la produsele alimentare, odată cu apariţia roadei noi, vor continua să scadă.

Principalii factori care au dus la reducerea inflaţiei sunt: inflaţia ridicată de anul trecut, care a consumat în mare parte creşterea de preţuri, reducerea puternică a preţurilor la resursele energetice şi aprecierea monedei naţionale faţă de valutele regionale de unde se importă produsele de larg consum, inclusiv cele alimentare. Faţă de hrivna ucraineană leul s-a apreciat de la începutul anului cu 8%, iar faţă de lira turcească – cu 13,5%.

Astfel, în luna aprilie a anului curent, cel mai mult s-au scumpit cartofii – cu 7,9%, legumele proaspete – cu 4,4%, în special: ceapa uscată – cu 20,9%, varza – cu 13,1%, sfecla roşie – cu 9,3%, usturoiul – cu 8,8%, ardeii graşi – cu 6,0%, morcovii – cu 4,8% şi boboasele – cu 2,2%.

În acelaşi timp, în perioada de referinţă preţurile la produsele nealimentare s-au redus cu 0,8% şi au fost influenţate nemijlocit de reducerea preţurilor la combustibili – cu 4,1% (carburanţi – cu 7,8%, gaz lichefiat ambalat în butelii – cu 4,9%) şi autoturisme – cu 2,5%.

Tarifele la serviciile prestate populaţiei în luna aprilie 2020 au rămas la nivelul lunii martie 2020.

Producţie mai puţină, venituri mai mici pentru populaţie

Diminuarea preţurilor este influenţată şi de reducerea consumului populaţiei pe fundalul reducerii veniturilor. O parte dintre companii deja au anunţat diminuarea producţiei. Potrivit sondajelor recente, citate de Centrul Analitic Expert-Grup, circa 2/3 din întreprinderi anticipează scăderea veniturilor tocmai cu peste 35%. Cauzele ţin de restricţiile aplicate de autorităţi în contextul stării de urgenţă, dar în special de reducerea cererii interne şi externe. Mai mult decât atât, în vederea atenuării impactului COVID-19, 70% din respondenţi au afirmat că planifică să reducă costurile aferente personalului, iar 64% şi 68% planifică amânarea investiţiilor curente şi, respectiv, strategice. În majoritatea cazurilor, optimizarea cheltuielilor de personal va fi făcută prin concedii pe cont propriu, diminuarea orelor de muncă şi şomaj tehnic. Acestea, la rândul lor, vor lovi şi mai mult în veniturile populaţiei şi, prin urmare, asupra cererii agreate, fapt ce va agrava şi mai mult situaţia financiară a companiilor (efectul bulgărelui crizei).

În ultima decizie de politică monetară, Banca Naţională a Moldovei susţine că, în prezent, se atestă presiuni dezinflaţioniste care se vor manifesta şi în continuare, ceea ce a determinat orientarea măsurilor de politică monetară din ultima perioadă spre atenuarea consecinţelor cauzate de pandemie şi susţinerea cererii agregate. Actuala rată de bază este stimulativă şi creează condiţii pentru susţinerea procesului de creditare. Totodată, situaţia actuală denotă un grad sporit de incertitudine referitoare la amploarea crizei generate de COVID-19, recuperarea economică ulterioară şi evoluţia preţurilor la materia primă şi resursele energetice pe plan global. În acelaşi timp, condiţiile meteorologice ar putea genera o recoltă modestă în anul 2020.

Guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, declară că informaţia cu privire la rata anuală a inflaţiei în lunile curente, precum şi evenimentele conturate după runda de prognoză precedentă denotă riscul unei traiectorii inferioare. Atât pentru începutul anului 2020, cât şi pentru orizontul de prognoză până la începutul anului viitor, principalele riscuri sunt dezinflaţioniste, determinate în principal de condiţiile meteorologice atipice, eliminarea unor prevederi existente anterior în politica fiscală, deviaţia PIB mai joasă pentru anul curent ca urmare a impactului asupra economiei autohtone a măsurilor autorităţilor pentru a opri răspândirea COVID-19, dar şi un mediu extern mai dezinflaţionist. Urmare evoluţiei situaţiei epidemiologice, cererea mondială a fost revizuită în diminuare, ceea ce a rezultat într-o prognoză inferioară a preţurilor internaţionale la produsele alimentare, la petrol şi gaz pentru întreg orizontul de prognoză.

“În condiţiile actuale, spre deosebire de băncile centrale mari ale lumii şi de unele bănci centrale din regiune, BNM are încă suficient spaţiu de manevră a principalelor instrumente de politică monetară pentru menţinerea stabilităţii preţurilor, asigurarea stabilităţii sectorului bancar şi injectarea lichidităţilor suficiente în sectorul bancar şi mediul de afaceri care să ajute la revenirea şi recuperarea economică”, susţine Octavian Armaşu.

Lovitura pentru economie vine din regiune

Dumitru Pîntea, economist la Expert-Grup, este de părere că economia ţării va avea de suferit nu doar din cauza factorilor interni, dar şi urmare a perturbării activităţii economice la nivel regional şi mondial. Şocul extern se va resimţi pe dimensiunea exporturilor, prin reducerea cererii din partea principalilor parteneri comerciali – România, Germania, Italia, Turcia şi Rusia. Alte două canale de transmisie vor fi remiterile, care ar putea scădea odată cu reîntoarcerea emigranţilor din mai multe ţări europene, şi investiţiile străine directe, prioritatea cărora va fi revizuită în corespundere cu noile realităţi economice. Economistul mai adaugă că economia naţională va fi afectată în cel puţin două runde, în perioada crizei COVID-19 şi după finalizarea acesteia. De aceea, intervenţia imediată a autorităţilor este foarte importantă pentru a limita impactul şi nivelul de intervenţie în cea de-a doua rundă.

De asemenea, expertul economic Viorel Gârbu a declarat pentru infodebit.md că sectoarele economice care, de departe, pot fi cele mai afectate de restricţiile economice impuse în contextul crizei epidemio­logice, este sectorul agricol şi cel al construcţiilor. Pe durata anilor 2015–2017, contribuţia sectorului agricol la formarea valorii adăugate pe durata trimestrelor II şi III ale anului a crescut, în medie, de 2 ori şi, respectiv, de peste 4 ori faţă de situaţia din trimestrul I al anului, iar pentru sectorul construcţiilor, creşterea contribuţiei la formarea valorii adău­gate a fost în trimestrele II şi III ale anului de 1,7 şi, respectiv, de 1,3 ori mai mare faţă de datele trimestrului I al anului.

Probabilitatea apariţiei unor probleme importante de ordin social, în eventualitatea unor evoluţii nefaste în sectoarele vizate, este destul de mare. Deşi ponderea în PIB la nivel naţional a sectoarelor menţionate nu este una copleşitoare, totuşi ponderea populaţiei ocupate în sectorul agricol şi al construcţiilor este importantă, fiind de ordinul a 28%. Regiunile rurale sunt cele mai afectate din această perspectivă, deoarece aproximativ fie­care a doua persoană (44% din total) este ocupată în sectorul agricol sau cel al construcţiilor.

Victor Ursu

capital.market.md

Comercianții de la Piața Centrală au organizat un nou protest prin care solicită deschiderea piețelor, în ciuda deciziei luate de autorități, prin care se interzice activitatea piețelor până la 31 mai. De această dată, comercianții s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale și au scandat mai multe slogane, printre care „copiii vor mâncare”, scrie zdg.md.

„Am venit să rugăm, să ne închinăm. Noi știm situația la toți colegii din Piața Centrală. Ei spun că ne-au dat ajutoare. Cu 2 750 de lei, două luni, de trăit este imposibil”, a menționat una dintre participantele la protest.

Citiți articolul complet>>>>

Condițiile de eligibilitate în cadrul Programului ”Prima casă” vor fi simplificate prin reducerea cotei de participație proprie și extinderea categoriilor de beneficiari. Un proiecte de lege în acest sens a fost aprobat astăzi de către Comisia parlamentară economie, buget și finanțe, comunică MOLDPRES.

Proiectul presupune micșorarea cotei participației proprii inițiale în Program de la 10% la 5% din prețul de procurare a locuinței. Totodată, proiectul de lege prevede majorarea vârstei solicitanților care pot accesa Programul - de la 45 la 50 ani.

Devin eligibile și persoanele fizice care dețineau în proprietate un imobil, dar al cărui spațiu locuibil depășea 9 m2 per persoană.

De asemenea, proiectul de lege prevede includerea în categoriile beneficiarilor de compensații și a persoanelor care au accesat un credit ipotecar până la lansarea Programului – martie 2018.

moldpres.md

Birourile reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat marţi scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care informează Parlamentul că a aprobat participarea Armatei României cu forţe, mijloace şi echipamente la două misiuni de asistenţă umanitară în Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, notează Agerpres.

“Pe fondul pandemiei generate de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 şi al evoluţiei ascendente a situaţiei epidemiologice cauzate de infecţia cu acest virus, la nivel global au fost luate măsuri şi s-au derulat acţiuni ferme în domeniul sănătăţii publice, care au avut ca efect limitarea şi întreruperea activităţilor socio-economice şi îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale. Pandemia a devenit, în scurt timp, o provocare pentru comunitatea internaţională”, se arată în scrisoarea şefului statului.

Potrivit documentului, în spirit de solidaritate, România a considerat că este necesar să acorde sprijin pentru prevenirea extinderii, facilitarea limitării şi pentru înlăturarea efectelor epidemiei generate de acest virus prin livrarea de medicamente şi echipamente şi personal medical.

Şeful statului a informat Parlamentul că a aprobat, în conformitate cu prevederile constituţionale şi ale Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara statului român, la propunerea premierului, după consultarea CSAT, participarea Armatei României cu forţe mijloace şi echipamente la două misiuni de asistenţă umanitară în Republica Moldova şi în Statele Unite ale Americii.

Misiunea de sprijin pentru Republica Moldova se derulează pe următoarele coordonate: constituirea la nivelul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr Carol Davila” a unei echipe medicale formate din până la 12 medici şi asistenţi medicali, care se poate deplasa, la ordin, pentru o perioadă de două săptămâni în sprjinul activităţilor medicale dintr-un spital din Chişinău; sprijin pentru evacuarea militarilor moldoveni infectaţi cu COVID-19 din teatrele de operaţii din Balcani şi din Mali; punerea la dispoziţie a unei aeronave C 27 Spartan – în limita a trei ieşiri – pentru transport de materiale medicale, la solicitarea autorităţilor din Republica Moldova, din ţări ale UE sau Turcia la Chişinău, în limita a 20 de ore de zbor; asigurarea unei grupe de decontaminare a personalului, tehnicii şi terenului, la solicitare.

Misiunea de sprijin pentru SUA constă într-o echipă medicală, formată din până la 12 medici şi asistenţi medicali, care se va deplasa la ordin, pentru o perioadă de până la 30 de zile, în sprijinul activităţilor medicale dintr-un spital din Statele Unite ale Americii.

caleaeuropeana.ro

Consumul excesiv de cafea poate crește riscul de osteoartrită, artropatie și obezitate. La această concluzie au ajuns specialiștii Centrului de sănătate al Universității din Australia de Sud.

Folosind datele a mai mult de 300.000 de participanți, cercetătorii au studiat legătura dintre consumul obișnuit de cafea și o gamă largă de boli. Rezultatele arată că consumul constant de cafea crește riscul de osteoartroză, artropatie și obezitate.

Pentru persoanele cu antecedente familiale de osteoartrită sau artrită, precum și pentru cei îngrijorați de o posibilă dezvoltare a acestor afecțiuni, aceste rezultate ar trebui să fie un avertisment.

Consumul moderat de cafea este, în general, sigur, adaugă cercetătorii.

noi.md

Retorica eurosceptică este folosită în luptele politice dintre putere și opoziție din Moldova, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.

Politologul descrie mai multe raționamente care stimulează euroscepticismul în țările Parteneriatului Estic. El consideră că în Moldova criticarea UE este folosită pentru a purta lupte politice interne.

În opinia lui Dionis Cenușa, în țările cu regimuri hibride, precum Moldova, forțele pro-ruse au acuzat UE de susținerea guvernelor pro-europene în perioada anilor 2012-2014.

În timp ce negociau regimul fără vize și Acordul de Asociere cu UE, acele guverne facilitau comiterea crimelor bancare, scrie politologul.

Cu excepția Moldovei, UE nu este criticată în nicio altă țară din Parteneriatul Estic pentru cooperarea cu guverne influențabile de grupări oligarhice, precum Ucraina sau Georgia, opinează Dionis Cenușa.

El lansează idea că de aplicarea condiționalității și combaterea continuă a euroscepticismului depinde posibilitatea aducerii Parteneriatului Estic în albia democrațiilor liberale.

În condițiile unor clivaje geopolitice puternice, care separă societate practic în două, Acordul de Asociere cu UE, semnat de Moldova în 2014, a fost convertit într-un instrument de propagare a euroscepticismului în timpul alegerilor parlamentare din 2014 și la prezidențialele din 2016, concluzionează politologul.

ipn.md

În primul trimestru al anului 2020, exporturile moldovenești au început să scadă, iar procesul va continua încă cel puțin două trimestre. Este concluzia economistului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, care a analizat datele oficiale ale Biroului Național de Statistică, scrie mybusiness.md.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în domeniul comerțului exterior criza ne-a prins în plină criză. Exporturile moldovenești, după 1,5 ani de stagnare, în primul trimestru al anului 2020, conform datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică, au înregistrat o scădere evidentă cu 60 de milioane de dolari în valori anuale.

De doi ani de zile exporturile moldovenești s-au plafonat la nivel de 2,7 miliarde de dolari și se află într-o stagnare profundă. Republica Moldova deja de aproape doi ani și-a epuizat toți factorii de creștere a exporturilor, iar criza provocată de COVID-19 de fapt ne-a prins într-o criză mult mai profundă, lipsită de dezvoltare economică și de posibilitatea identificării noilor potențialuri de export.

„Scăderea exporturilor va afecta majoritatea ramurilor de bază: industria auto-motive, cerealierele, vinurile, textilele, farmaceutica, iar lista poate continua”, remarcă Veaceslav Ioniță.

Economistul este de părere că este prematur să facem prognoze, dar totuși, în cel mai bun caz exporturile se vor reduce cu 300 de milioane de dolari, până la nivelul anului 2013. Două crize, cea din 2015-2016 și cea din 2020, împreună cu lipsa oricărei viziuni de dezvoltare a țării, au băgat exporturile moldovenești în cea mai profundă stagnare, care durează deja 10 ani.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, ar fi o miopie acum să dăm vina pe COVID-19 în partea ce ține de criza exporturilor moldovenești. Cauzele crizei sunt mult mai profunde și ține de incapacitatea țării de a face față provocărilor actuale ale economiei globale, iar COVID-19 doar a accentuat această criză profundă din economia moldovenească.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la modul de recuperare a zilelor declarate de către Comisia pentru Situații Excepționale ca zile libere, care a fost discutat în cadrul ședinței Secretarilor de Stat.

Conform proiectului, pentru recuperarea a 12 zile declarate libere, se stabilesc următoarele zile lucrătoare pe parcursul anului 2020: 23 mai, 13 iunie, 20 iunie, 4 iulie, 18 iulie, 1 august, 22 august, 5 septembrie, 19 septembrie, 3 octombrie, 17 octombrie și 31 octombrie. În aceste zile activitatea salariaților cu durata normală a timpului de muncă se propune a fi organizată după următorul regim de muncă – de la 8.00 până la 16.30, cu pauza de masă de la 12.00 până la 12.30

Suplimentar, orele de lucru echivalente cu 10 zile libere, se preconizează a fi recuperate, începând cu 25 mai 2020, prin majorarea în zilele de luni până vineri a timpului zilnic de muncă cu o oră și reducerea pauzei de masă cu 30 min. Graficul de muncă în aceste zile în instituțiile/autoritățile publice din subordinea Guvernului pentru salariații cu durata normală a timpului de muncă va fi următorul: de la ora 8.00 până la 17.30, cu pauza de masă de la 12.30 până la 13.00.

Proiectul stabilește că evidența zilelor/orelor necesare spre recuperare se va ține de către angajator individual, pe fiecare salariat, inclusiv pe salariații care în perioada imediat următoare vor avea raporturile de serviciu suspendate, până la recuperarea deplină a zilelor libere. Ordinul privind zilele/orele necesare de a fi recuperate urmează a fi adus la cunoștința salariaților sub semnătură.

În caz de încetare a contractului individual de muncă/raporturilor de serviciu până la recuperarea deplină a zilelor/orelor libere, angajatorul, în caz că proiectul va fi aprobat de Guvern, va reține din plățile ce se cuvin salariatului salariul achitat pentru zilele/orele nerecuperate. Pentru salariații remunerați cu salarii de funcție lunare, munca efectuată în zilele prevăzute pentru recuperare, precum și orele recuperate în zilele de luni până vineri, nu se vor remunera și nu se vor considera muncă suplimentară.

Prevederile nu se vor aplica salariaților care în zilele de 30 martie–3 aprilie, 7 aprilie–17 aprilie, 21 aprilie–24 aprilie și 27 aprilie–30 aprilie nu se aflau în raporturi de muncă cu unitatea în cauză; aveau suspendate contractele individuale de muncă/raporturile de serviciu; s-au aflat în concediu medical, concediu paternal, concediu de odihnă anual, concediu neplătit; au activat la decizia angajatorului (la distanță sau cu prezența în oficiu). Acești salariați nu vor avea obligația de a se prezenta la muncă în zilele/orele declarate lucrătoare, corespunzător zilelor/orelor lucrate în perioada respectivă.

Totodată, proiectul prevede că, în caz de necesitate, atragerea la muncă a salariaților respectivi în zilele indicate supra poate fi dispusă de angajator, această muncă fiind considerată muncă prestată în zile de repaus, pentru care, cu consimțământul salariatului poate fi acordată o altă zi liberă, sau oferită retribuție în conformitate cu prevederile Codului muncii din contul și în limita cheltuielilor de personal prevăzute în bugetele respective.

monitorul.fisc.md

A doua tranșă poate ajunge în Moldova înainte de sfârșitul acestui an sau la începutul anului următor. Despre aceasta a declarat șeful Delegației UE în Moldova, Peter Mihalko, menționând că este vorba despre suportul bugetar de stat al Moldovei, fiind asistență financiară de urgență.

În cadrul conferinței online #EUDebatesCafe privind asistența UE pentru Moldova și pentru depășirea consecințelor COVID-19, Peter Mikhalko a declarat că UE este gata să ofere Moldovei o nouă asistență macrofinanciară de urgență în valoare de 100 de milioane de euro pe lângă celelalte două tranșe în valoare de 70 milioane euro din asistența macrofinanciară totală în valoare totală de 100 milioane euro, convenită în noiembrie 2017. Potrivit lui, acești bani pot fi încă obținuți, dacă sunt îndeplinite condițiile convenite anterior. De asemenea, Peter Mikhalko a subliniat că UE a identificat și reorientat peste 87 de milioane de euro către nevoile urgente ale Moldovei și gestionarea consecințelor COVID-19. Șeful Delegației UE în Moldova și-a exprimat speranța că memorandumul cu privire la acordarea asistenței macrofinanciare în sumă de 100 milioane euro va fi negociat destul de repede, iar prima tranșă va fi una imediată, fără condiționalități. Potrivit acestuia, nu există condiții pentru asistența financiară oferită în contextul luptei împotriva COVID-19 în valoare de 87 de milioane euro, precum și pentru prima tranșă a asistenței macrofinanciare noi.

„În ceea ce privește a doua tranșă a asistenței macrofinanciare noi, care poate ajunge în Moldova înainte de sfârșitul acestui an sau la începutul anului următor, există anumite condiții legate de implementarea reformelor interne”, a spus Peter Mikhalko. El a adăugat că Uniunea Europeană va continua să ofere asistență Moldovei, ceea ce va avea un impact tangibil asupra cetățenilor. „Și atunci când guvernul moldovean va face o nouă solicitare de asistență macrofinanciară suplimentară, UE va putea să o ofere Moldovei pe baza acelorași principii, inclusiv condiții stricte legate de progresul reformelor interne”, a subliniat șeful Delegației UE în Moldova. 

InfoMarket

Decizia de a redeschide piața centrală aparține exclusiv Comisiei Situației Excepționale Naționale. Cel puțin asta a declarat primarul general al capitalei Ion Ceban în cadrul emisiunii Miezul Zilei de la Moldova 1.

Ceban spune că autoritățile locale nu au altceva decît să se supună conducerii țării.

„Aici ca autoritate publică locală nu putem decît să ne conformăm. Avem un demers pentru deschiderea acestor piețe cu respectarea tuturor rigorilor. Este foarte greu să stai acasă. Dar cum acum pentru această perioadă, trebuie de solicitat acel ajutor de la stat, iar între timp spre că se rezolvă întrebările. Noi sîntem pregătiți în orice moment să facem traseele, să facem tot ce ține de aspectele de sănitărie.

Mai mult decît atît, noi am prezentat și proiectul de modernizare a Pieței Centrale, care să devină una cu adevărat frumoasă, confortabilă și curată, spune primarul. Amintim că săptămîna aceasta municipalitatea în frunte cu Ion Ceban a prezentat public proiectul de modernizare a întreprinderii municipale Piața Centrală

noi.md