În 2019 a fost depus un număr record de cereri pentru subvenții - 7505 de solicitări în sumă totală de 1 mlrd 183 mln lei sau cu 10,6% mai mult decât în 2018.

Aceste date au fost prezentate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, dar și de Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA). Volumul total al investițiilor fermierilor în anul trecut a fost de aproximativ 4 mlrd lei. Au fost create peste 2500 de locuri de muncă. Cel mai mare număr de cereri pentru acordarea subvențiilor a parvenit de la fermierii mici – 65,4% din cereri (2929 fermieri) sau cu 2,2% mai mult decât în 2018.

Alte 26,9% din cereri au fost depuse de fermierii medii (1205) și 7,6% - de cei mari (342). Din numărul total de cereri pentru subvenții, 83% (3647) de proiecte sunt gestionate de bărbați și numai 17% (829) – de femei. Cea mai mare parte a cererilor a fost depusă pentru investiții în dezvoltarea infrastructurii postrecoltare și de prelucrare. În 2019 au fost recepționate 626 de cereri în sumă de 399,3 mln lei sau 33,8% din suma totală a subvențiilor solicitate. Pentru stimularea investițiilor în înființarea, modernizarea plantațiilor multianuale și defrișarea celor neproductive AIPA a recepționat 1408 cereri de solicitare a sprijinului financiar cu suma subvenției solicitate de 225 mln lei sau 19,1% din valoarea totală a subvențiilor solicitate. Pentru subvenționarea tehnicii și utilajului agricol inclusiv mini-till și no-till au fost depuse 2246 cereri de solicitare a sprijinului financiar în suma subvenției solicitate de 245,8 mln lei ceea ce constituie 20,8% din valoarea subvențiilor solicitate. Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic au fost recepționate 314 cereri de solicitare a sprijinului financiar dintre care 251 cereri pentru stimularea investițiilor în renovarea fermelor zootehnice (suma subvenției solicitate – 84 mln lei) și 63 cereri pentru procurarea animalelor de prăsilă în sumă de 20,7 mln lei. La categoria stimularea creditării producătorilor agricoli au fost recepționate 2263 cereri de solicitare a sprijinului financiar în suma subvenției solicitate de 112,4 mln lei, ceea ce constituie, 10% din valoarea subvențiilor solicitate. Din totalul dosarelor recepționate în anul 2019, până la epizarea fondului, au fost autorizate spre plată 3231 cereri de solicitare a sprijinului financiar în sumă de 585 mln lei, ceea ce constituie cca 45% din totalul dosarelor depuse de producătorii agricoli.

Totodată, din totalul dosarelor depuse de fermieri, cca 2,3% constituie dosarele respinse de AIPA sau retrase de producătorii agricoli din motivul necorespunderii criteriilor de eligibilitate. Cele mai multe cereri au fost depuse de fermieri din raioanele Cahul, Comrat, Edineț.

InfoMarket

Măsurile de profilaxie și tratament în Moldova în cazul tuberculozei, una dintre maladiile infecto-contagioase larg răspîndite în întreaga lume, sînt ineficiente, iar miliarde de lei alocați în acest scop sînt cheltuite irațional.

Auditorii Curții de Conturi declară că acțiunile instituțiilor implicate în realizarea Programului Național de reducere a poverii tuberculozei au fost, în unele cazuri, ineficiente și nu au asigurat pe deplin accesul pacienților la servicii medicale de prevenire, depistare, diagnostic și tratament, potrivit mold-street.com. Unde au dispărut 3 miliarde lei pentru Program Astfel, bugetul Programului pentru toată durata de implementare (2016-2020) este estimat la 3,13 miliarde lei. Având în vedere că acțiunile prioritare ale Programului cuprind accesul persoanelor la servicii de prevenire, diagnostic și tratament, cele mai semnificative cheltuieli în sumă de 2,13 miliarde lei au fost puse pe seama Fondurilor de Asigurări Obligatorii de Asistență Medicală. Alte 265,1 milioane lei revin Ministerului Sănătății, 243,1 milioane lei – Fondului Global, 219,1 milioane lei – Ministerului Justiției, iar peste 205 milioane lei sînt prezentate ca deficit pentru localitățile din regiunea transnistreană. Auditorii au constatat deficiențe majore, practic, la toate capitolele.

Astfel, la capitolul profilaxie se atestă un nivel scăzut de vaccinare a copiilor din cadrul a 3 maternități, situație care nu asigură minimizarea riscurilor de sănătate și prevenirea infectării cu tuberculoză a 2.260 copii.

Totodată, spitalele au pierdut 30.000 de doze de vaccinuri în valoare de 65.000 de lei, doze suficiente pentru vaccinarea a 15.000 nou-născuți. În plus, se constată că, deși scopul Programului a fost de a facilita și îmbunătăți accesul la medicamentele mai ieftine prevăzute în programele naționale de sănătate, auditorii au stabilit că procesul de livrare, evidență și achitare a stocurilor de medicamente a fost unul ineficient, fragmentat, iar în unele cazuri nu a atins indicii de eficiență a mijloacelor financiare.

Astfel, preparate necesare în tratamentul persoanelor cu tuberculoză, în valoare de 19,2 milioane lei, au fost livrate cu întârzieri, iar unele preparate identice au fost livrate la prețuri diferite, în special majorate.

„Tratamentul persoanelor cu tuberculoză este de lungă durată, iar întreruperea acestuia determină riscuri sporite de morbiditate pentru pacient și prezintă surse de infectare pentru mediul înconjurător”, precizează Curtea de Conturi.

Auditorii menționează că pentru pacienții din cadrul a 2 instituții medicale nu a fost posibil de evaluat realizarea investigațiilor, pe motivul lipsei informațiilor în documentația medicală a medicului infecționist.

noi.md

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, micşorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei animaliere cu 6% și producţiei vegetale cu 0,3%. În anul 2019 ponderea producţiei vegetale în total producţia agricolă a constituit 71% (în anul 2018 – 73%), producţiei animaliere i-a revenit 29% (în anul 2018 – 27%). Potrivit estimărilor preliminare a BNS, roada cerealelor şi leguminoaselor boabe în anului 2019 a constituit 3 mln 532 mii de tone, majorânu-se în expresie naturală cu 1,9% (în bani - cu 1,1%).

În același timp, producția grâului s-a ridicat la 1 milion 145 mii tone, scăzând cu 1,5% (în bani, la fel, cu 1,5%). Recolta de porumb a fost de 2 milioane 115 mii tone, în creștere cu aproximativ 2% (în bani - cu 0,8%). Recolta de floarea-soarelui în 2019 a însumat 806 mii tone, în creștere cu 2,2% (în bani - cu 2,1%), sfecla de zahăr - 588 mii tone (în termeni fizici - în scădere cu 16,8%, în bani - în scădere cu 16,8%). Recolta de tutun s-a ridicat la 0,5 mii tone (în termeni fizici, este mai mică cu 28,6%, în bani - cu 33,8%), soia - 62 mii tone (+ 6,9% și + 8,2 %, respectiv), rapiță - 77 mii tone (-10,5%, - 9,7%, respectiv). În același timp, producţia de cartofi a constituit 177 mii tone (+ 1,1% şi, respectiv 1,2%). Recolta legumelor s-a ridicat la 306 mii tone (+ 8,1% şi, respectiv, + 8,5%). Recolta de fructe, nuci și pomuşoare a constituit 840 mii tone (-6%, -1,1%) și struguri - 657 mii tone (-10%, -10,1%).

BNS menţionează că, în 2019, productivitatea medie a cerealelor și boboaselor a fost de 37,4 chintale/hectar (+4,5% față de 2018), grâului - 32,5 chintale/hectar (+3,8%), porumbului – 43,1 chintale/hectar (+1,7%), florii soarelui - 22,6 chintale/hectar (+4,1%), sfeclei de zahăr – 40002 chintale/hectar (+7,3%), tutunului – 15,3 chintale/hectar (-19%), soia – 17,2 chintale/hectar (-18,9%), rapiței – 20,3 chintale/hectar (+1,5%), cartofilor – 97,7 chintale/hectar (+6%), culturilor de câmp – 80,2 chintale/hectar (-15,4%), fructelor, nucilor, pomuşoarelor – 86,3 chintale/hectar (+11,1%), strugurilor – 71,3 chintale/hectar (-7,8%). În anul 2019, întreprinderile agricole au produs partea principală a volumului de sfeclă de zahăr – 90,9%, rapiţă – 89,6%, tutun – 80,7%, cereale şi leguminoase pentru boabe (excluzînd porumb) – 77%, floarea soarelui – 70,1%, soia – 61,5%.

Totodată, 91% din volumul total de cartofi, 86,7% de legume, 74,4% de struguri, 63,8% de porumb pentru boabe şi 62,3% de fructe, nuci și pomușoare au fost produse de gospodăriile populaţiei și cele ţărăneşti (de fermier). Potrivit BNS, anul trecut s-a înregistrat o scădere cu 6% a producţiei din sectorul zootehnic pentru toate categoriile: carne, lapte și ouă. Astfel, în anul 2019 producţia de creştere a vitelor şi păsărilor a scăzut cu 5%, până la 185,9 mii tone. Producţia de creştere a vitelor şi păsărilor în întreprinderile agricole s-a micşorat cu 1%, până la 85,4 mii tone, iar în gospodăriile populaţiei – cu 8,2%, până la 100,5 mii tone. Producţia de lapte a scăzut – cu 10,9%, până la 366,9 mii tone. În întreprinderile agricole aceasta a crescut cu 5,3%, până la 23,4 mii tone, pe când în gospodăriile populaţiei s-a redus cu 11,8%, până la 343,5 mii tone.

Totodată, producţia de ouă s-a micşorat cu 2,2%, până la 673,6 milioane bucăţi. Acest indice în întreprinderile agricole s-a redus cu 10,5%, până la 284,7 milioane bucăţi, iar în gospodăriile populaţiei s-a majorat cu 4,9%, până la 388,9 milioane bucăţi. Conform statisticilor oficiale, gospodăriilor populaţiei le-au revenit 93,6% din producția totală de lapte, 57,7% din producția totală de ouă și 54,1% din producția totală de vite și păsări (în masă vie).

InfoMarket

Veste bună pentru producătorii autohtoni! Federația Rusă își deschide piața pentru încă 205 companii moldovenești.

Anunțul a fost făcut de Igor Dodon, pe pagina sa de Facebook. Șeful statului a mulțumit „partenerilor strategici pentru această decizie pozitivă mult așteptată”. Președintele a anexat și documentul remis de Rosseloznadzor - Serviciul Federal pentru Medicină Veterinară și Fitosanitară - directorului general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Vladislav Cotici, și care confirmă faptul că 205 companii exportatoare din țară au dreptul să introducă pe teritoriul Federației Ruse fructe și legume.

noi.md/md

Ghinion pentru un cetățean din raionul Cahul. A procurat un Mercedes de la o persoana din or. Taraclia, dar nu s-a bucurat mult de mașină ca la scurt timp a fost furată.

Totul s-a întîmplat în noaptea dintre 26 și 27 ianuarie. Fostul proprietar, cu un complice au ajuns cu un taxi la Cișlița-Prut, s-au folosit de cheile de rezervă pe care și le-a păstrat și au sustras mașina parcată în fața casei victimei Aceasta se relatează într-un comunicat emis de poliție.

Făptașii nu au ajuns departe, polițiștii găsind mașina abandonată pe traseul de ocolire Vulcănești - Slobozia Mare. Potrivit primelor date, aceasta avea defecțiuni tehnice serioase care nu le-a permis să continue drumul către or. Taraclia. Acasă infractorii au ajuns cu același taxi.

Urmare a măsurilor întreprinse, în conlucrare cu colegii din cadrul IP Vulcănești și Taraclia, bănuiții au fost reținuți pe urme fierbinți, actele și cheile ridicate, în continuare cazul fiind documentat în cadrul unei cauze penale conform art.192' al.2 lit.”a”, ”c” CP RM.

ziuadeazi.md

Trecerea la televiziunea digitală ar putea fi amînată, deoarece autoritățile nu sînt gata să încheie procesul în data de 1 martie, așa cum asigurau anterior.

O recunoaște preşedintele Comisiei parlamentare Cultură şi Mass- Media, Adrian Lebedinschi, care spune că transferul va fi efectuat în proporție de cel mult 5 la sută, față de 20, cum era planificat. "Cinci procente, noi mai reuşim luna aceasta să le acoperim, dar cred că integral 20 la sută, nu vom reuşi. Nu văd cum noi să reuşim, să acoperim integral tot teritoriul Republicii Moldova şi mă tem că o să lăsăm iarăşi cetăţenii fără sursă de informaţii, dacă pînă în prezent, ei aveau măcar Moldova 1, mă tem ca de la întîi martie nu vor avea în general sursă de informare. Poate ar fi soluţie să mai prelungim o lună, două, trei cît este necesar", a spus preşedintele Comisiei, Cultură, Educaţie, Cercetare, Tineret, Sport şi Mass-Media, Adrian Lebedinschi. Secretarul de stat al Ministerul Economiei, Vitalie Tarlev, a refuzat să ofere un comentariu, dar a precizat că, din punct de vedere tehnic, autoritățilesînt pregătite în proporție de 95 la sută să treacă la televiziunea digitală. Unii experți în audiovizual consideră că la baza tergiversăriisînt nu atît factorii tehnici, cît cei politici.

"Sper că această decizie de amînare sau mă rog viitoarea decizie de amînare va ţine clar de condiţiile tehnice şi condiţiile financiare şi nu de interesele politice a deţinerii celorlalte două reţele naţionale, care au fost atribuite deja: Primul în Moldova şi la TVR. Cunoaştem cu toţii că "Primul în Moldova" este afiliat domnului preşedinte", a spus expertul mass-media, Dumitru Ţîra. Contactată de postul nostru de televiziune pentru o reacţie, Carmena Lupei, purtătorul de cuvînt al preşedintelui Igor Dodon a întrerupt apelul şi a trimis un sms prin care ne-a informat că este ocupată. Ţara noastră urma să treacă la televiziunea digitală terestră încă în anul 2015.

Asta după ce Republica Moldova a semnat, în 2006, Acordul Conferinței Regionale pentru Radiocomunicații cu alte peste 100 de țări. În Republica Moldova s-au dat mai multe termene pentru punerea în aplicare a acestui angajament. În prezent, doar cîteva posturi TV emit în format digital, iar printre acestea sînt: Publika TV, Prime, Canal2, CANAL 3, dar acces la ele pot avea doar oamenii cu televizoare moderne, cu adaptoare incorporate sau cei care au televizoare vechi şi convertoare externe.

noi.md

Un avocat din capitală a ajuns în izolatorul CNA, după ce ar fi pretins 14.000 de euro, de la clienta sa pentru a-i soluţiona dosarul în instanţa de judecată.

Potrivit denunţătoarei, acesta i-ar fi promis că o poate ajuta să scape de răspundere penală într-un dosar în care aceasta era cercetată pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari.

Mai exact, avocatul ar fi susţinut că are influenţă asupra unor magistraţi din cadrul Judecătoriei Hânceşti, unde era pe rol cauza în care figura femeia şi complicea sa, dar şi asupra unor persoane publice din Procuratura şi Inspectoratul de Poliţie Ialoveni - instituţii care au gestionat dosarul. Pentru serviciile de intermediere, avocatul ar fi cerut 14 000 de euro, bani pe care i-ar fi primit în tranşe - 5000 de euro, 4000 de euro şi alte 5000 de euro.

În urma percheziţiilor, efectuate astăzi de procurori şi ofiţerii CNA la domiciliul şi autoturismul avocatului, acesta a fost reţinut şi plasat în izolatorul CNA pentru 72 de ore. El este cercetat penal pentru trafic de influenţă şi riscă până la 6 ani de detenţie.

Acesta este primul avocat reţinut de CNA în anul 2020. În 2019, 18 avocaţi au fost cercetaţi pentru fapte de corupere de către CNA.

a-tv.md

După ce a făcut din Bardar o mică Olandă, unul dintre cei mai cunoscuți florari de la noi, care crește narciși și lalele, vrea să renunțe la afacere. Și asta pentru că profitul este tot mai mic, din cauza că s-au scumpit carburanții, iar florile din străinătate sunt mai ieftine. În ultima perioadă, în jur de o sută de proprietari de flori s-au despărțit de afacerile mirositoare.

Familia Luchița, din Bardar, crește flori de vreo 20 de ani. Acum însă, pentru prima dată, s-a gândit să renunțe la afacere, pentru că ar aduce mai mult pagube decât profit. Ca să aibă flori primăvara devreme, oamenii trebuie să mențină în seri temperaturi mai mari decât afară, iar asta înseamnă cheltuieli duble la gaz, cărbune și apă. Acum o săptămână, au apărut primii narciși și abia răsar lalelele.

„Printre producători, narcisa este considerată cea mai ieftină floare. Profitul de la una singură ajunge la cel mult un leu, iar cumpărătorul o poate avea doar cu cinci lei”.

Și clienții îi trec tot mai rar pragul. Respectiv, banii pe care îi obține nu-i nici măcar pentru a planta bulbi noi.

„Oamenii încearcă să economisească, să cheltuie doar atât cât este necesar. Buchetele chiar și pentru cele mai frumoase amante oricum au devenit mai mici”, spune Gheorghe Luchița, proprietarul unei sere cu flori.

Vrea să renunțe la afacere și din cauza hiperconcurenței cu fermierii din străinătate. Bărbatul spune că atunci când taxele de import erau mai ridicate, pe piețele moldovenească ajungeau mai puține flori din străinătate. Acum însă, plantele olandeze sau poloneze, au invadat tarabele de la noi, fiind și mai ieftine.

„Are rezerve de gaz natural proprii, pe care le obține cu un preț foarte avantajos. Fermierii practic nu au cheltuieli de încălzire iarna”, mai menționează Luchița.

Atunci când Bardarul a început să semene cu o mică Olandă, crescătorii de flori locuiau pe o stradă specială, numită strada Lalelor. Aici își duceau traiul peste 40 de familii, acum însă au rămas doar două. Și domnul Nicolae era unul dintre cei mai faimoși crescători de flori din Bardar. Avea lanuri imense de lalele. Singurele dovezi despre afacerea de cândva sunt doar aceste fotografii, făcute în urmă cu 10 ani. Acum a rămas cu o singură seră, iar ca să supraviețuiască s-a angajat ca electrician.

„Au fost plantate cândva în fața lui Ștefan cel Mare, Parlament și iată, la Președinție”, a spus Nicolae Popa, proprietarul unei sere cu flori.

Iar Lidia Vulpe, și ea proprietara unor sere de flori, crede că acest gen de afaceri riscă să dispară în Republica Moldova pentru că tinerii nu o văd ca pe o sursă de venit.

„Tinerii deja își au activitatea lor. -Copiii nu vă ajută? -Asta și spun. Copiii în glodul nostru nu vor să lucreze”, povestește Lidia Vulpe.

În urmă cu cinci ani, autoritățile din Bardar se lăudau cu plantația imensă de lalele, cea mai mare din țară, care livra în jur de un milion de flori anual. Acum, această plantație, practic, nu mai există. Iar suprafața terenului nu a mai fost estimată pentru pentru că s-a micșorat considerabil. Vânzătorii de flori recunosc că nu prea preferă lalelele moldovenești pentru că sunt mai pretențioase.

„Sunt soiuri olandeze. Toate absolut, rezistența lor e mult mai mare, adică mai bine se păstrează, plus la toate nu au miros. Sunt hibrizi”, spune o femeie.

Oamenii din Bardar spun că, în ultimul timp, în jur de o sută de familii ar fi renunțat la afacerile cu flori. Am încercat să obținem un comentariu despre acest fenomen de la Ministerul Economiei. După câteva zile de așteptare, nu am primit niciun răspuns.

tv8.md

Directorul general interimar al Moldexpo, Irina Ghilfanova, a comunicat la ședința clubului presei economice că acest lucru s-a reușit datorită optimizării cheltuielilor. Ea a menționat că în 2015-2018, veniturile întreprinderii au fost aproximativ aceleași – de la 29,6 la 32,7 mln lei pe an, dar cheltuielile au crescut de la 24 la 30 mln, ceea ce a redus din profitul companiei.

În 2015, profitul a fost de 4,8 mln lei, în 2016 - 4,1 mln lei, în 2017 - 2,7 mln lei, în 2018 - 1,1 mln lei.

Conform situației din august 2019, când Ghilfanova a preluat conducerea Moldexpo, datoria debitoare a întreprinderii era de 12,6 mln lei, dintre care 5,4 mln lei – datorii de peste 3 ani. Din suma totală a datoriilor, 11 mln lei sunt restanțe pentru arenda terenului, 1,5 mln lei – pentru activitate expozițională. În cinci luni de activitate a noii conduceri, datoria debitoare a Moldexpo a fost redusă cu 1 mln lei.

InfoMarket

Despre aceasta a anunţat președintele Moldovei, Igor Dodon, după ședința tradițională a conducerii de vârf a țării. El a specificat că în Fondul Rutier din acest an sunt prevăzute 2,7 mlrd lei, sau cu 1 mlrd lei mai mult faţă de anul 2019.

Banii sunt planificați pentru întreținerea drumurilor naționale şi locale. Astfel, 600 mln lei vor fi direcționate către autoritățile raionale, iar alte 400 mln lei vor ajunge în sate pentru reparația drumurilor locale. Totodată, pe lângă cele 2,7 mlrd lei, Guvernul va aloca încă 1 mlrd lei suplimentar pentru programul „Drumuri bune”. „Astfel, anul acesta vom avea finanțare din surse interne și externe: 2,7 mlrd lei din Fondul Rutier, la care se adaugă 1 mlrd lei pentru programul „Drumuri bune ”, plus încă 5 mlrd lei din surse externe pentru repararea secțiunilor importante ale drumurilor naționale.

Un astfel de program ambițios de reparație a drumurilor în Moldova încă nu a fost”, a declarat şeful statului. Potrivit lui Igor Dodon, reparația drumurilor locale în cadrul programului „Drumuri bune” va începe în lunile aprilie-mai. În prezent, în localităţi concrete sunt stabilite porţiunile de drum ce urmează a fi reparate.

InfoMarket