Republica Moldova ocupă locul 86 într-un clasament al pregătirii şi atragerii de profesionişti pe piaţa muncii, din cele 132 de ţări incluse în raportul „The Global Talent Competitiveness Index”, realizat de şcolile de business Insead şi Adecco.
Competitivitatea pentru forţa de muncă de valoare a fost evaluată în funcţie de mai multe criterii privind mediul de afaceri şi reglementarea, deschiderea economiei faţă de străinătate, imigranţi şi minorităţi, educaţie, protecţie socială, calitatea vieţii, sănătate, productivitate, prezenţa profesioniştilor cu înaltă pregătire şi inovare.
Republica Moldova este inclusă în grupul ţărilor cu venituri sub medie, grup din care fac parte Ghana, Kenya, Guatemala, Egipt, dar şi Kârgâzstan, Maroc şi alte ţări.
Potrivit raportului, Moldova rămâne o ţară cu o populaţie rurală predominantă, ce depăşeşte 57 la sută din total, situându-se la indicatorul populaţie urbană cu 42,63 la sută, pe locul 105. În schimb ne putem lăuda cu o rată foarte mică a şomajului, respectiv 3,11 la sută, în rândul persoanelor cu studii superioare. La acest capitol suntem pe locul 26, peste ţări ca Austria, Belgia, Elveţia, Estonia, Suedia. O explicaţie ar fi că anume persoanele cu studii superioare pleacă peste hotare la muncă sau în căutare. Faptul însă rămâne fapt, rata şomajului printre persoanele cu studii superioare este mai mică decât în peste 90 de ţări incluse în top.
La întrebarea în ce măsură politicile de pe piaţa muncii ajută persoanele să găsească un nou loc de muncă sau să urmeze cursuri de recalificare, respondenţii au dat o notă de 2,91 (1 înseamnă deloc; 7 – într-o mare măsură). Pe un loc mai bun, 67 şi o notă mai înaltă 4,35 a obţinut Republica Moldova la capitolul relaţiile între angajat şi angajator, în schimb atunci când e vorba de funcţiile de conducere în companii, ne-am plasat pe locul 1000 cu un punctaj de 3,66 la sută, peste media de 7, ce înseamnă manageri profesionişti aleşi pentru merit şi calificări. Raportul mai arată că nu întotdeauna salariul este legat de productivitatea angajaţilor.
Deşi au plasat Moldova aproape de subsolul clasamentului, la categoria investiţii în tehnologii emergente, inclusiv Internet, rămâi cu impresia că s-a luat în calcul o situaţie deja depăşită de realităţi. Numărul rezidenţilor activi al Moldova IT Park a ajuns la 525 cu un număr de angajaţi de peste 9 mii şi un venit prognozat pentru anul 2019 de 2,9 miliarde de lei. „Avem o creştere dinamică în domeniul Tehnologiilor Informaţionale şi dezvoltarea softurilor. O creştere de două ori în ultimii trei ani. Exportul de produse şi servicii IT a depăşit domeniile tradiţionale de export, care la fel a crescut. Avem reţele informaţionale bine dezvoltate şi specialişti bine pregătiţi care vorbesc mai multe limbi. Avem parcuri IT care se bucură de un regim foarte facil şi invităm investitorii din domeniu în Moldova”, a menţionat premierul Ion Chicu la Forumul „Digital Future of Global Economy”.
Iar comunicaţiile şi informatica este tocmai domeniul atractiv pentru cei cu studii superioare, ca nivel de salarizare, dar şi perspective de creştere.
Chiar dacă avem o industrie dezvoltată în domeniul tehnologiilor informaţionale, numărul de roboţi în industrie raportat la 10 000 de angajaţi este infimă, potrivit raportului, 0,1 la sută.
Experţii plasează Republica Moldova pe unul din ultimele locuri (125 din 132) la capitolul atragerea oamenilor talentaţi din străinătate. Pentru imigranţii din alte ţări, Republica Moldova nu este considerată de respondenţi drept un loc bun pentru a trăi, la fel e mică posibilitatea să-şi îmbunătăţească situaţia economică prin eforturile lor personale. Respondenţii apreciază cu note mici calitatea şcolilor de afaceri, iar companiile investesc puţin, comparativ cu alte ţări, în traininguri.
Dintre republicile foste sovietice, astăzi ţări membre ale UE, pe cea mai bună poziţie (24) este plasată Estonia, Letonia (33) şi Lituania (33), iar dintre ţările CSI în prima jumătate a clasamentului se află Azerbaidjan (45), Armenia (60) şi Ucraina (66). România este plasată pe locul 60.
Elveţia, Statele Unite ale Americii şi Singapore sunt primele ţări ale lumii în clasamentul competitivităţii privind pregătirea şi atragerea de profesionişti de top şi dezvoltarea talentului pe piaţa forţei de muncă.
„Expert-Grup”: Există un deficit nu doar a forţei de muncă calificate, dar şi celei necalificate
Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” aprecia săptămâna trecută în publicaţia bianuală MEGA, ajunsă la cea de-a douăzeci şi una ediţie, că o altă sursă „de provocări în adresa creşterii economice ţine de înrăutăţirea situaţiei demografice în paralel cu înăsprirea condiţiilor pe piaţa muncii. Analiza pieţei muncii denotă perpetuarea situaţiei aparent paradoxale când sunt înregistrate în acelaşi timp rate scăzute de ocupare şi şomaj. Aceasta se explică prin creşterea ponderii populaţiei inactive, din cauza migraţiei externe (factorul principal), îmbătrânirii populaţiei (creşterea ponderii persoanelor de peste 60 de ani) şi creşterii inactivităţii la unele categorii din populaţie (femei)”.
Totodată, constată experţii, aceste tendinţe au pus presiuni crescânde pe piaţa muncii. Înăsprirea condiţiilor pe piaţa muncii se datorează diminuării continue a ofertei din partea forţei de muncă, care nu poate compensa creşterea cererii din partea agenţilor economici. Un indicator elocvent ce scoate în evidenţă amplificarea decalajelor dintre cererea şi oferta forţei de muncă este numărul locurilor vacante. În perioada 2016-2019 numărul acestora practic s-a dublat.
Migraţia externă a populaţiei face să fie simţit deficitul nu doar a forţei de muncă calificate, dar şi a celei necalificate, ceea ce prezintă o constrângere pentru extinderea afacerilor şi atragerea investiţiilor. În acest sens este necesar de eficientizat sistemele de prognoză a necesităţilor privind forţa de muncă din partea firmelor şi flexibilizarea sistemului educaţional în corespundere cu actualizarea permanentă a prognozelor respective. În general, este necesară o colaborare mai strânsă între sistemul educaţional şi angajatori, atât la nivel de şcoli/universităţi şi firme, cât şi la nivelul instituţiilor publice (Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării), menţionează „Expert-Grup”.
Peste opt mii de joburi vacante, disponibile pe piaţa muncii
Conform bazei de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă la data de 27 ianuarie 2020 erau în evidenţă 8280 locuri de muncă vacante, care pot fi accesate atât de femei, cât şi de bărbaţi. Cele mai multe locuri vacante erau în Chişinău (3021) şi Bălţi (1441). Potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, circa 80 la sută dintre acestea sunt pentru muncitorii necalificaţi, în domenii precum: industria textilă, confecţii, transport şi telecomunicaţii, dar şi în întreprinderile industriale. Cei mai solicitaţi sunt muncitorii necalificaţi. În industria textilă şi confecţii se caută peste 2200 de meseriaşi. Angajatorii duc lipsă de personal şi în domeniul transportului şi telecomunicaţiilor. Aici este nevoie de peste 600 de muncitori, iar în întreprinderile industriale din ţară se caută 500 de angajaţi. De asemenea, sunt şi peste 500 de locuri de muncă vacante pentru operatori şi maşinişti.
Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate erau disponibile 1651 locuri de muncă vacante. Lipsă acută de cadre se atestă în domeniul sănătăţii, unde deficitul este de 300 specialişti. De asemenea, câte aproape 200 de angajaţi sunt necesari în domeniul învăţământului, iar în inginerie 160.
Potrivit datelor statistice, în anul 2018 una din patru întreprinderi din Republica Moldova se confruntă cu un deficit de cadre. Şi în sectorul privat se simte o lipsă a forţei de muncă.
Vlad Bercu
