Deputaţii au aprobat un proiect pentru modificarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, informează MOLDPRES.

Potrivit proiectului, va fi reintrodus premiul anual în mărime de 50% din salariul de bază, modul de acordare urmând să fie stabilit de Guvern.

Personalul unităților bugetare din stânga Nistrului, din satul Varnița, raionul Anenii Noi, satele Copanca și Hagimus, raionul Căușeni, din municipiul Bender, precum și din cadrul subdiviziunilor din raionul Dubăsari ale Ministerului Afacerilor Interne vor beneficia de salariu majorat cu 4 clase de salarizare succesive.

Proiectul prevede și sporuri lunare de până la 1100 de lei pentru titlul științific și științifico-didactic. Persoanele distinse cu titluri onorifice vor avea un spor lunar de până la 250 de lei.

Potrivit proiectului, salariile dădacelor, asistenților educatorilor, bibliotecarilor și muzeografilor se vor majora. Totodată, se vor egala clasele de salarizare pentru educatori, învățători și profesori. Se vor majora salariile pentru persoanele cu funcții de demnitate publică din autoritățile publice locale cu o populație sub 20 000 de locuitori.

Proiectul presupune costuri financiare estimate la circa 373,4 milioane de lei în calcul anual. Cheltuielile sunt prevăzute în proiectul bugetului de stat pe anul 2020.

moldpres.md

Cota de export la UE de cereale prelucrate este executată la 596 %, dar cote pentru exportul de prune și struguri proaspete - la 100%, comunică mybusiness.md referitor la Ministerul economiei și Infrastructurii.

În conformitate cu prevederile AA/DCFTA RM-UE, agenții economici beneficiază de scutiri anuale de taxe pentru contigentele tarifare pentru exportul de mărfuri, stipulate în anexa XV.

În contextul valorificării contingentelor tarifare la exportul de fructe în UE pe parcursul anului 2019, au fost exportate:

În contextul valorificării contingentelor tarifare la exportul de fructe în UE pe parcursul anului 2019, au fost exportate:
- 10000 tone struguri de masă din 10 000 tone (100%),
- 10000 tone prune, proaspete din 10000 tone (100 %).


La exportul de cereale prin utilizarea mecanismului de prevenire a eludării, în perioada anului 2019 (19.12.19) au fost înregistrate următoarele cifre:
a. Grâu, făina şi aglomerate sub formă de pelete - 328783 tone (438 % din totalul cotei stabilite 75 000 t.),
b. Orz, făina şi aglomerate sub formă de pelete – 39502 tone (56 % din totalul de 70 000 t.),
c. Porumb, făina şi aglomerate sub formă de pelete – 278442 tone (214 % din totalul de 130 000 t.),
d. Cereale prelucrate – 14901 tone (596 % din totalul de 2500 t.),
e. Porumb zaharat – 2856 tone (190 % din totalul de 1500 t.).

Mybusiness.md

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, în cadrul conferinței de presă organizată astăzi, i-a menționat și pe moldoveni, vorbind despre atitudinea locuitorilor Rusiei față de migranții din Moldova, transmite Noi.md.

Șeful statului rus a fost întrebat despre migranți, menționîndu-se faptul că situația demografică din țară este complicată, și dacă trebuie de compensat declinul populației din contul fluxului de migranți din fostele republici sovietice, în special din republicile de sud, avînd în vedere faptul că comportamentul unora dintre aceștia provoacă nemulțumirea unei părți semnificative a cetățenilor ruși? Președintele a recunoscut că se pot face mult mai multe în ceea ce privește reglementarea fluxurilor de migranți și a menționat că există doar două abordări pentru îmbunătățirea situației demografice din lume: creșterea naturală a populației și migrația.

El a amintit că, de exemplu, în Canada există un întreg minister al migrației. Dar Canada nu-i acceptă pe toți la rînd, ci este importantă vîrsta, starea sănătății și studiile. Potrivit lui Vladimir Putin, abordarea selectivă este actuală și în Rusia. Președintele a menționat că persoanele care respectă și cunosc cultura rusă și vorbesc limba rusă se adaptează mai ușor în societatea rusă. „De aceea, în Rusia le este mai ușor belorușilor, ucrainenilor și moldovenilor. Iar populația locală are o atitudine mai calmă față de acești migranți", a spus președintele Federației Ruse.

El a recunoscut că cel mai greu se adaptează imigranții din Asia Centrală. Pentru ca această situație să se schimbe, președintele consideră importantă introducerea mai activă a cursurilor de limba rusă în aceste țări, deschiderea de școli rusești și crearea de filiale ale universităților ruse.

„Acest lucru este necesar pentru ca cei care vin în Rusia să se simtă confortabil și pentru ca „locuitorii țării să nu se enerveze atunci cînd se confruntă cu lipsă de respect față de cultura și istoria noastră”, a spus Vladimir Putin. Potrivit acestuia, același lucru se referă și la migranții din Caucazul de Nord, Daghestan. "Unii dintre ei se comportă așa cum nu s-ar comporta acasă", iar acest lucru de asemenea este neplăcut, a recunoscut președintele.

„Aceasta nu înseamnă ar trebui de interzis migrația. Economia are nevoie de fluxul de emigranți, deoarece lipsa unui număr suficient de specialiști calificați pe piața muncii astăzi este deja un factor obiectiv în menținerea creșterii economice. Dar migrația trebuie reglementată cu înțelepciune, este nevoie de o abordare sistematică”, a subliniat Vladimir Putin.

noi.md

Pentru acesta au votat 56 de deputați ai PDM și PSRM.

În cadrul dezbaterilor pentru lectura a doua au fost aprobați parametrii principali ai bugetului de stat -2020: veniturile, cheltuielile și deficitul nu au fost schimbate, s-au făcut doar unele redistribuiri ale banilor în cadrul anexelor privind cheltuielile pe articole. Astfel, veniturile statului se planifică să fie anul viitor de 44 miliarde 136,6 milioane de lei și se vor majora cu 3,5 miliarde de lei (+ 8,6%), comparativ cu cifrele bugetare actualizate pentru anul 2019, iar cheltuielile se vor ridica la 51 miliarde 551,9 milioane de lei și vor crește cu 5,2 miliarde de lei (+ 11,2%). Deficitul bugetului de stat va fi de 7 mlrd 415,3 mln lei (3,25% din PIB). Proiectul de lege privind bugetul de stat pentru 2020 a fost elaborat, ținând cont de prognoza actualizată a indicatorilor macroeconomici, conform cărora creșterea PIB-ului în 2020 va fi de 3,8%, iar inflația medie anuală va constitui 5,7%. Se preconizează că exportul va crește cu 9%, importul - cu 7,1%, iar salariul mediu lunar nominal - cu 8,7%. Pentru lectura a doua, de la deputați și comisii parlamentare au parvenit 131 de amendamente și 2 avize, prin care se solicitau mijloace suplimentare în sumă de 3 mlrd 578,7 mln lei. Guvernul a susținut 73 de amendamente în sumă de 98 mln 466,1 mii de lei.

Amendamentele aprobate prevăd alocarea banilor suplimentari pentru transferuri bugetelor locale pentru acoperirea necesităților de finanțare stringente ale localităților pentru dezvoltarea infrastructurii. Se estimează că veniturile obținute de stat din taxe și impozite vor fi în anul viitor de 40,5 mlrd lei (91,8% din suma totală a veniturilor). Moldova planifică să obțină în 2020 credite externe pentru suport bugetar și realizarea proiectelor finanțate din surse externe în sumă totală de 9 mlrd 296,7 mln lei (echivalentul a $503,4 mln). În același timp, se planifică obținerea de împrumuturi externe pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe pentru 7 mlrd 17,2 mln lei (echivalentul a 379,9 mln USD), iar pentru sprijin bugetar - 2 mlrd 279,5 mln lei (echivalentul a 123,4 mln USD) ). În plus, Moldova intenționează să primească în 2020 granturi la buget în valoare totală de 1 mlrd 773,5 mln lei, inclusiv granturi pentru suport bugetar în sumă de 968,8 mln lei (echivalentul a 43 mln euro) și granturi pentru finanțarea proiectelor din surse externe - 804,7 mln lei (echivalentul a 43,6 mln USD). Vicepremierul, ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, a precizat că deficitul bugetului de stat va fi în 2020 de peste 7,4 mlrd lei, inclusiv pentru componenta de bază 2,6 mlrd lei (35% din deficitul total). Proiectele finanțate din surse externe vor fi de 4,8 mlrd lei în structura totală a deficitului.

Deficitul bugetar în 2020 va fi acoperit de surse externe - venituri din împrumuturi pentru a sprijini bugetul și implementarea proiectelor finanțate din surse externe, precum și surse interne - emiterea de titluri de stat și venituri din privatizare. Se așteaptă ca la sfârșitul anului 2020, soldul datoriei publice totale să nu depășească 67,5 mlrd lei (29,6% din PIB), în timp ce datoria publică internă să nu depășească 25,7 mlrd lei, iar datoria publică externă, exprimată în lei, nu mai mult de 41,82 mlrd lei. 

InfoMarket

Comercianţii profită de graba cumpărătorilor sau de amatorii de chilipiruri. Agenţia pentru Protecţia Consumatorului trage un semnal de alarmă şi ne îndeamnă să fim vigilenţi. A fost a deschis şi un ghişeu unic unde se pot cere sfaturi sau se pot depune reclamaţii.

Inspectorii de la Protecţia Consumatorului spun că pieţele din Chişinău sunt un adevărat paradis pentru cei ce vând produse contrafăcute. De la alimente, pâna la haine, încălţăminte sau jucării. Marfă de proastă calitate şi fără acte de provenineţă este şi în multe magazine.

Agenţia pentru Protecţia Consumatorului şi-a deschis porţile pentru a oferi ajutor celor interesaţi. Mai mulţi elevi şi studenţii din Chişinău au învăţat să facă diferenţa între produsele originale de cele false.

La Agenţia pentru Protecţia Consumatarului se fac, în medie, cam 40 de sesizări în fiecare zi. Sunt tot mai mulţi cetăţeni nemulţumiţi şi de aceea a mai fost lansat un număr de telefon la care se pot face reclamaţii - 022.51.51

Agenţia a deschis şi un ghişeu unic unde oferă consultaţii şi se pot depune sesizări.

Anul trecut, 241 de cazuri au fost soluţionate pe cale amiabilă. În alte 80 de cazuri s-a ajuns în instanţele de judecată.

tvrmoldova.md

Cele mai solicitate puncte vamale ale Republicii Moldova de la hotarul cu România vor fi modernizate, în următorii trei ani. Este vorba de cele de la Sculeni, Giurgiulești și Leușeni. Anunțul a fost făcut astăzi de conducerea Serviciului Vamal, în cadrul unei conferințe de presă. Valoarea totală a proiectului este de 10 milioane de euro, bani care vor fi alocați în părți egale de către cele două țări.

Din cele cinci milioane de euro alocate de țara noastră pentru reconstrucția punctelor de trecere a frontierei 3,2 milioane sunt obținute de la Uniunea Europeană, cu titlu de grant. Restul sumei a fost alocată din bugetul de stat. Potrivit directorului adjunct al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, procesul de reconstrucție a vămilor face parte din măsurile prevăzute în Acordul de Asociere cu UE.

Postul vamal Sculeni va fi principalul beneficiar al proiectului, deoarece va obține 70 la sută din suma finanțărilor. Asta pentru că înregistrează cel mai mare flux de oameni și mașini. După trei ani de lucrări, autoritățile promit că acest punct vamal își va dubla capacitățile de traversare.

"Acesta va dispune de 16 piste de control, comparativ cu opt, câte sunt în prezent, pe fiecare sens de ieșire sau intrare în țara noastră. Deci vor fi create câte trei artere pentru autoturisme, o arteră pentru autocare, o arteră pentru corpul dimplomatic și încă trei artere pentru camioanele marfare, dintre care două vor fi destinate agenților economici autorizați. Noua construcție va include și o clădire administrativă modernă cu birouri pentru angajații agențiilor de control din post, spații pentru controlul bagajelor și călătorilor, precum și încăperi pentru persoanele reținute sau solicitanții de azil", spune Iurie Ceban.

La eveniment au participat și reprezentanți ai României. Ei spun că, în urma procesului de modernizare, punctele de trecere a frontierei vor oferi mai multă siguranță, inclusiv din perspectiva combaterii criminalității organizate.

Potrivit datelor prezentate de Poliția de Frontieră, săptămâna trecută, cele trei puncte vamale care urmează a fi modernizate au fost traversate de peste 130 de mii de oameni.

NTV Moldova

După ce Guvernul Sandu a decis impozitarea tichetelor de masă, premierul Chicu a anunţat astăzi la Forumul Economic creşterea plafonului zilnic pentru un tichet. De la 1 ianuarie 2020, angajaţii din sectorul privat vor primi tichete de masă de 55 de lei, faţă de 45 de lei, cît e valoarea din prezent, transmite NOI.md cu referire la publika.md.

"Această concluzie vine în urma vizitelor în teritoriu şi la agenţii economici. Ei au cerut să revenim la tichete şi să stimulăm în aşa fel menţinerea forţei de muncă în Republica Moldova", a spus premierul, Ion Chicu. Guvernul Maiei Sandu a decis impozitarea tichetelor, pe motiv că nu ar aduce niciun beneficiu angajatorului sau angajatului. Măsura face parte din acordul cu FMI. Astfel că angajatorul plăteşte o contribuţie socială de 18 la sută, iar angajatul de 6%. Tichetul de masă este oferit ca supliment la salariu și poate fi folosit în localuri, cantine sau rețele de magazine. Proiectul de lege privind tichetele de masă a fost iniţiat de fostul preşedinte al Parlamentului, Andrian Candu. Tot astăzi, prim-ministrul Ion Chicu a anunţat că de la anul va fi extins Programul Prima Casă pentru angajaţii din sectorul privat.

"Din păcate, începînd din luna august, guvernarea a dat nişte semnale nu prea încurajatoare privind acest proiect. Ritmurile au scăzut, noi o să revenim la acest program, pentru şi asta este o metodă de a menţine tinerii în Republica Moldova", a menţionat premierul. Programul guvernamental "Prima Casă" a fost lansat la iniţiativa premierului Pavel Filip, în martie 2018.

Potrivit regulamentului, beneficiarii care au pînă la 45 de ani, trebuie să aibă o contribuţie iniţială de pînă la zece la sută din valoarea contractului. Costul maxim al locuinţei poate fi de un milion de lei. Ulterior, programul a fost extins, iar statul oferă compensaţii bugetarilor şi familiilor cu mulţi copii. În acest an, autorităţile şi-au propus să ajute trei mii de oameni să îşi cumpere o locuinţă prin programul "Prima Casă".

noi.md

Curtea Europeană a Dreputilor Omului (CEDO) a pronunțat hotărârea în cauza Roman v. Republica Moldova.

Potrivit circumstanțelor cauzei, în anul 2003 administratorii unui restaurant au efectuat mai multe lucrări de reconstrucție a acestuia, în rezultatul cărora apartamentul reclamantei, amplasat în imediata vecinătate, a fost deteriorat. Reclamanta a depus mai multe plângeri în fața autorităților în legătură cu acest fapt.

Potrivit raportului de expertiză tehnică, expertul tehnic a identificat două cauze posibile ale apariției fisurilor din apartamentul reclamantei. Prima cauză se referă la lipsa unei conexiuni între acoperișul restaurantului și cel al apartamentului reclamantei, iar a doua cauză este legată de reconstrucția neautorizată a apartamentului nr. 6, care avea un perete comun cu apartamentul reclamantei. De asemenea, expertul a concluzionat că starea tehnică a construcției corespundea cu cerințele normelor cu privire la durabilitate și stabilitate, iar lucrările de reconstrucție a restaurantului nu puteau provoca deteriorarea apartamentului reclamantei.

În perioada 2004-2005, reclamanta s-a plâns autorităților cu privire la zgomotul provocat de activitatea restaurantului și nerespectarea orelor de program. Directorul restaurantului a fost sancționat de mai multe ori pentru tulburarea liniștii în timpul nopții, iar primarul orașului Chișinău a decis să stabilească programul de închidere a restaurantului la ora 23:00. Cu toate acestea, reclamanta a susținut că orele de închidere a restaurantului nu au fost respectate, iar autoritățile naționale nu ar fi întreprins măsurile necesare pentru a remedia această problemă.

La 14 martie 2004, reclamanta a inițiat o acțiune în judecată, solicitând despăgubiri pentru prejudiciul material provocat locuinței sale în rezultatul efectuării lucrărilor de reconstrucție a restaurantului, precum și pentru prejudiciul moral provocat de nivelul ridicat de zgomot în timpul activității restaurantului.

La 19 decembrie 2005, Judecătoria Centru, mun. Chișinău a admis acțiunea reclamantei și a dispus încasarea în beneficiul acesteia a prejudiciului material și moral solicitat.

La 25 aprilie 2006, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul declarat de către directorul restaurantului, a respins apelul reclamantei, a casat integral hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre prin care acțiunea reclamantei cu privire la recuperarea prejudiciului material și moral a fost respinsă.

La 11 octombrie 2006, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia instanței de apel din 25 aprilie 2006, menționând că, potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică, starea tehnică a construcției corespundea cerințelor normelor cu privire la durabilitate și stabilitate, iar lucrările de reconstrucție a restaurantului nu puteau provoca slăbirea casei de locuit a reclamantei. Instanța de recurs nu a motivat plângerile reclamantei cu privire la zgomotul provocat de activitatea restaurantului.

În fața Curții, reclamanta s-a plâns în baza Articolelor 6, 8 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția), invocând că deciziile Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2006 și a Curții Supreme de Justiție din 11 octombrie 2006 nu fuseseră motivate suficient și că autoritățile naționale nu au întreprins măsurile necesare în vederea contracarării incidentelor de tulburare a liniștii pe timp de noapte în urma activității restaurantului.

Guvernul a contestat plângerea reclamantei în baza Articolului 6 § 1 din Convenție, menționând că deciziile instanțelor naționale de judecată fuseseră motivate suficient.

În opinia Curții, instanțele naționale au examinat în mod corect toate probele reclamantei, ultima nereușind să-și justifice acțiunea. Ținând cont de circumstanțele cauzei, Curtea a conchis că deciziile instanțelor naționale nu păreau să fi fost arbitrare, declarând acest capăt de cerere inadmisibil, în conformitate cu Articolul 35 §§ 3 (a) și 4 din Convenție.

Cu referire la plângerea reclamantei în baza Articolului 8 din Convenție, Guvernul a susținut că autoritățile naționale nu au rămas pasive la plângerile reclamantei și au întreprins toate măsurile necesare în vederea protecției dreptului reclamantei la viața privată și de familie.

Astfel, Curtea a constatat că inconvenientele suferite de către reclamantă cu privire la activitatea restaurantului au fost suficient de serioase, impunând autorităților naționale obligația de a adopta măsuri pentru respectarea dreptului reclamantei la viața privată și de familie. Prin urmare, Curtea a conchis că autoritățile naționale nu și-au îndeplinit obligațiile pozitive în baza Articolului 8 din Convenție.

În consecință, ea a hotărât că a avut loc o încălcare a Articolului 8 din Convenție, acordându-i reclamantei 4.500 euro pentru prejudiciul moral și 1.685 euro pentru costuri și cheltuieli. Ținând cont de constatarea încălcării Articolului 8 din Convenție, Curtea a conchis că nu este necesar să se pronunțe separat asupra plângerii reclamantei în baza Articolului 13 din Convenție.

În prezent, hotărârea este disponibilă în limba franceză și poate fi accesată pe pagina web a Curții.

Rezumatul hotărârii a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

bizlaw.md

În Republica Moldova se va desfășura, în premieră, ”Loteria Fiscală”, informează MOLDPRES.

Fondul total de câștiguri pentru desfășurarea Loteriei fiscale se ridică la 1 000 000 de lei, iar câștigători vor fi desemnate persoanele care vor achita cu cardul în unitățile comerciale sau unitățile de prestare a serviciilor. Concursul va fi organizat în patru etape de către Serviciul Fiscal de Stat, suplimentar fiind desfășurate două ediții speciale cu ocazia sărbătorilor de Paști sau a sărbătorilor de iarnă, potrivit Regulamentului privind desfășurarea concursului „Loteria fiscală”, aprobat astăzi de Guvern.

Organizarea concursului urmărește „combaterea evaziunii fiscale prin limitarea achitărilor efectuate prin numerar. Desfășurarea Loteriei fiscale are scopul de a contribui la sensibilizarea cetățenilor privind efectuarea achitărilor fără numerar prin utilizarea card-urilor bancare. La concurs pot participa deținători de card bancar emis de o bancă comercială licențiată emitentă din Republica Moldova, care au efectuat tranzacții de achitare a bunurilor/serviciilor.

La fiecare etapă a Loteriei se va efectua o tragere la sorți pentru tranzacțiile, efectuate cu carduri la POS terminale deservite de băncile comerciale licențiate emitente din Republica Moldova, în valoare mai mare de 30 lei. Informațiile despre tranzacții vor fi prezentate Serviciului Fiscal de Stat de către băncile comerciale licențiate.

Pentru fiecare etapă vor fi acordate 175 de premii a câte 1000 de lei, prin tragere la sorți, iar pentru edițiile speciale 100 de premii a câte 1500 de lei cu ocazia sărbătorilor de Paști și 100 premii a câte 1500 de lei cu prilejul sărbătorilor de iarnă.

Premiile vor fi transferate câștigătorilor pe conturile de card, în lei, în maxim 10 zile după publicarea listei câștigătorilor pe pagina web oficială a Serviciului Fiscal de Stat.

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), peste 55 la sută din numărul operațiunilor cu carduri emise în Republica Moldova efectuate în ţară în nouă luni ale acestui an au reprezentat-o plățile fără numerar. Numărul plăților fără numerar cu instrumente de plată electronică s-a cifrat la 26,4 milioane, dintr-un total de 47,3 milioane.

Datele BNM relevă însă că, în pofida numărului mare de tranzacții, valoarea plăților cu carduri este mult inferioară retragerilor de numerar, deși este în continuă creștere. Piaţa operațiunilor fără numerar efectuate în ţară cu carduri emise în Republica Moldova a atins în nouă luni nivelul de 7,4 miliarde de lei. Achitările cu instrumente de plată electronică la rețelele comerciale, benzinării și alte unități de prestare servicii au avut o pondere de 16,47 la sută din valoarea totală a operațiunilor.

Un număr de circa 19,9 mii POS terminale instalate în rețelele de magazine, benzinării şi alte unități de prestare a serviciilor sau comerț stau la dispoziția posesorilor celor peste 1,96 milioane de carduri aflate în circulație la sfârșitul trimestrului doi al anului 2019. Doar în acest an au fost instalate 1474 de noi terminale.

moldpres.md

Italia, una din cele mai pretenţioase pieţe a produselor de patiserie a fost cucerită cu simplitatea biscuiţilor din Republica Moldova. O fabrică de dulciuri din Chişinău a investit în liniile de producţie dar şi în perfecţionarea angajaţilor şi a reuşit să-şi convingă clienţii de peste tot din lume.

Succesul a fost posibil şi datorită unui credit avantajos oferit de Banca Mondială prin intermediul proiectului de Ameliorare a Competitivităţii, PAC II.

Cea mai mare provocare a fabricii a fost să intre pe piaţa din Italia. Era greu dar nu imposibil. Nu doar gustul biscuiţilor moldoveneşti a fost pe placul italienilor, ci şi preţul scăzut.

„Sunt foarte buni italienii în patiserie, însă calitatea produselor au impresionat. Deci noi avem într-adevăr produse naturale cu seminţe de floarea soarelui, in, susan. Cea ce ne-a permis să fim apreciaţi pe piaţa italiană”, a spus Sergiu Guzun, directorul fabricii

Cel mai uşor a fost să ajungă pe piaţa din România. Produsele din Republica Moldova se bucură de o reputaţie bună, spune directorul fabricii.

„Produsele din R. Moldova pe piaţa din România sunt foarte solicitate, avem un nume foarte bun pe piaţa României fiind considerare ca produse naturale de o calitate medie şi înaltă. Doar că consider că aici ar trebui să lucrăm atât noi producătorii cât şi statul să promovăm imaginea R. Moldova", a menţionat Sergiu Guzun.

La fabrică se investeşte nu doar în utilaje, ci şi în angajaţi. Ei fac periodic cursuri de instruire iar pentru a ajunge la standardele europene, fabrica a luat un credit de la Banca Mondială.

„Linia de credit pe care am luat-o în cadrul proiectului ne-a ajutat foarte mult în promovarea exportului şi anume nu atât procurarea de utilaje cât investiţiile în designul ambalajului, în soluţiile IT pentru controlul mai riguros al calităţii atât pentru instruirea angajaţilor fiindcă noi în continu instruim angajaţii pentru certificarea europeană a producţiei noastre”, a precizat Sergiu Guzun.

„Proiectul Ameliorarea Competitivităţii, oferit de către Banca Mondială, are diferite soluţii pentru antreprenorii din Republica Moldova. Noi ajutăm întreprinderile să acceseze linii de finanţare, dar îi ajutăm financiar şi noi, prin granturi”, a spus ANNA AKHALKATSI,director al Băncii Mondiale.

Lunar, fabrica de dulciuri exportă 20, 25 de tone de produse de patiserie. Cele mai multe produse ajung în România, Ţările Baltice şi Uniunea Europeană.

tvrmoldova.md