Lipsa creșterii economice mărește inegalitatea dintre cetățeni, raport
Lipsa unei creșteri economice sustenabile și nivelul ridicat al economiei informale determină lipsa unei baze impozabile mari, pune presiune pe sistemul de protecție socială și lărgește decalajul dintre diferitele categorii de cetățeni. Este una din concluziile conferinței „Atenuarea inegalităților: precondiție fundamentală pentru creșterea economică durabilă”, organizată de Centrul Analitic Independent „Expert Grup”, transmite IPN.
Potrivit raportului prezentat în cadrul conferinței, ratele anuale de creștere a Produsului Intern Brut s-au stabilizat în jurul nivelului de 4%, fără însă a produce schimbările structurale de care are nevoie economia Republicii Moldova. Cea mai mare parte din PIB, peste 80%, continuă să fie constituită din consumul influențat puternic de remitențe.
„Remiterile devin din ce în ce mai incerte, pe termen lung tind să scadă, iar principalul factor care a atras investiții – forța de muncă ieftină – este afectat de migrațiune, de un sistem educațional ineficient și de creșterea mai rapidă a salariilor decât a productivității”, a spus Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup și coautor al raportului.
„Deși nivelul inegalităților nu este mai ridicat față de țările din regiune, problema derivă din capacitatea limitată a sistemului social de a face față provocărilor pe termen mediu și lung. Cauzele țin de spațiul fiscal și bugetar limitat, de politicile fiscale, de nivelul ridicat al economiei informale, dar și de îmbătrânirea demografică care diminuează populația activ economică și crește categoria pensionarilor”, a spus Iurie Morcotîlo, economist în cadrul „Expert-Grup”.
Prezentă la eveniment, ministrul finanțelor Natalia Gavrilița a declarat că ritmul creșterii stabile de 4% nu este suficient ca oamenii să simtă efecte și să fie eliminate inegalitățile. „Vom propune Parlamentului pentru adoptare un buget al solidarității și alte proiecte pentru a spori veniturile populației. În primul rând, vom aduce creșteri salariale între 6% și 10% în sectorul public. Adițional, vom face corectări în lege pentru a rezolva anumite inechități. Unele categorii, cum ar fi primarii, directorii și directorii adjuncți de școală, pompierii, bucătarii, vor primi creșteri adiționale la cele 6-10 procente de 400 – 2500 de lei”, a spus Natalia Gavrilița.
ipn.md
Federația Rusă va aloca suplimentar 500 de autorizații transportatorilor moldoveni
Federația Rusă a acceptat eliberarea unei cote suplimentare de 500 de autorizații pentru transportatorii moldoveni pentru acest an. Anunțul a fost făcut joi, 7 noiembrie, de Ministerul Economiei și Infrastructurii, după ședința Comisiei mixte moldo-ruse în domeniul transportului rutier internațional, transmite MOLDPRES.
Autorizațiile urmează să ajungă săptămâna viitoare prin poșta diplomatică la Agenția Națională Transport Auto (ANTA), pentru a fi ulterior distribuite transportatorilor locali conform cererilor depuse.
Totodată, în urma discuțiilor s-a decis majorarea numărului autorizațiilor pentru transportul bilateral/tranzit de mărfuri pentru anul 2020 cu o mie de unități. Astfel, contingentul preliminar de autorizații pentru partea moldovenească în anul 2020 va constitui 16 mii de autorizații pentru transportul bilateral/tranzit de mărfuri și 500 autorizații pentru transportul în/din țări terțe.
Transportatorii de mărfuri au protestat astăzi în capitală fiind nemulțumiți că nu pot obține autorizații pentru a-și exporta produsele în Federația Rusă.
Guvernul elimină condițiile de monopol pentru serviciile de dializă
Cabinetul de miniștri a aprobat modificări la Hotărârea de Guvern cu privire la parteneriatul public-privat pentru serviciile de dializă pentru eliminarea monopolului în prestarea serviciilor de dializă în ambulatoriu. Documentul prevede revenirea la termenul iniţial al parteneriatului public-privat pe o perioadă de 12 ani, și nu de 25 de ani, așa cum este în prezent.
Totodată, în scopul liberalizării pieţei, au fost revizuite condițiile și cerințele partenerului privat, astfel încât Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină să i se ofere posibilitatea de a contracta, pentru anul 2020, mai mulţi prestatori de servicii medicale în domeniul dializei în ambulatoriu. Acest lucru va asigura pacienților admiși în sistemul public de asigurări medicale dreptul de alegere a prestatorului de servicii în domeniul dializei.
Potrivit datelor prezentate, partenerul privat a obţinut din această activitate un profit net în creștere considerabilă: de la 8 milioane de lei în anul 2015 la circa 14 milioane de lei în primele 9 luni ale anului 2018.
Igor Dodon: „În 72 de ore, ne putem aștepta la căderea Guvernului. Există riscul ca să ajungem la alegeri parlamentare anticipate”
Deși se arată nemulțumit de activitatea unor ministere din cadrul Executivului, președintele țării, Igor Dodon, își dorește ca actuala majoritate parlamentară să-și finalizeze mandatul. Totodată, șeful statului susține că în 72 de ore, Guvernul Sandu ar putea să cadă, în contextul în care deputații nu vor susține inițiativa prim-ministrei privind modificarea legii la Procuratura Generală, asupra căruia astăzi Guvernul și-a asumat răspunderea.
„În calitate de președinte, mi-aș dori ca actuala guvernare să-și continuie activitatea, chiar dacă sunt nemulțumit de activitatea Guvernului. Am înțeles că PSRM a convocat mâine ședința fracțiunii, unde urmează să se discute care va fi poziția mai departe. Cel mai probabil, în zilele următoare vor convoca și ședința Consiliului Republican. Am văzut declarația colegilor socialiști că ei nu vor susține această abordare, ca prim-ministrul să-și asume responsabilitatea, contrar normalor legale, constituționale, pentru numirea procurorului general”, a declarat Igor Dodon în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.
În acest sens, potrivit Constituției, după asumarea responsabilității de către Guvern și după înregistrarea proiectului la Parlament, în termen 72 de ore urmează ca Guvernul să prezinte în plenul Parlamentului respectivul proiect pentru ca deputații să voteze pentru sau împotriva.
„În trei zile, fie Guvernul cade, fie funcționează în continuare. Faptul că doamna prim-minstră a mers la acest pas denotă o situație foarte interesantă, deoarece putea să discute acest subiect cu partenerii din alianță. În acordul semnat între PSRM - ACUM este scris foarte clar care este procedura de înaintare a candidaturii la Procuratura Generală. În opinia mea, PSRM nu poate să accepte așa ceva. Această decizie poate să ducă la căderea Guvernului. Atunci mă întreb de ce Guvernul a mers la acest risc?”, a menționat Dodon.
Șeful statului a mai adăugat că 7 noiembrie, convoacă la Președinție toți ambasadorii acreditați pentru a discuta situația politică creată, „deoarece există riscul ca Guvernul să cadă și să ajungem la alegeri parlamentare anticipate”.
Banca Națională a păstrat prognoza medie a inflației în 2019 la nivel 5%, dar a redus-o pentru 2020 – de la 6,7% la 5,9%
Informația a fost anunțată miercuri la un briefing de presă de către guvernatorul BNM, Octavian Armașu, care a prezentat noul raport asupra inflației. Creșterea inflației medii anuale în 2019 va fi afectată de creșterea prețurilor la produsele alimentare, a inflației de bază și a tarifelor.
Astfel, conform estimărilor Băncii Naționale, în 2019, nivelul inflației de bază va crește până la sfârșitul acestui an, dar după aceea se va aștepta să scadă constant până la sfârșitul orizontului de prognoză. O posibilă modificare a tarifelor reglementate poate contribui la inflație, iar până la al treilea trimestru din 2021 impactul acestora va scădea. Ratele de creștere a prețurilor la produsele alimentare vor crește, reflectând tendințele pe piețele globale și locale. Se așteaptă ca până la sfârșitul anului 2019, prețurile produselor alimentare să crească semnificativ, după care se estimează că vor scădea în 2020, iar până la sfârșitul coridorului proiectat nu se vor schimba în ansamblu. Prețurile carburanților, cu excepția începutului anului 2020, vor scădea.
Previziunea actualizată a BNM pentru inflație se bazează pe ipoteza unei încetiniri a economiilor din țările din zona euro (1,1% în 2019, 0,9% în 2020) și Rusia (până la 1% în 2019 și 1,8% - în 2020). Raportul dintre euro și dolar în perioada 2019-2020 va fi mai mic decât cel prevăzut anterior și va fi de 1,12 anual (anterior 1,13 și 1,16). Raportul dintre rubla rusească și dolarul american va fi, dimpotrivă, mai mic și va fi în 2019 - 65,1 (anterior 64,7) și 66,1 - în 2020 - (anterior 64,8). Se preconizează că prețurile petrolului la nivel global vor crește la 65,1 dolari pe baril în 2019 (prognoza anterioară de 64,7 USD) și 66,1 USD în 2020 (prognoza anterioară de 64,8 USD). În 2019, prețurile mondiale pentru gazul natural vor crește ușor (până la 231,8 USD pe metru cub), dar vor scădea la 205,3 dolari pe metru cub. Prețurile la produsele alimentare din lume vor scădea în 2019 cu 1,9%, în 2020 - cu 4,4%.
Businessul şi populaţia, în stand by. Ţin valuta la ciorap
Oferta de valută din partea persoanelor fizice s-a redus cu 36,2 milioane USD (-16,3%), iar cererea netă de valută din partea agenţilor economici a scăzut cu 21,9 milioane USD (-10,6%). În rezultat, în luna septembrie 2019, leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 0,1% în raport cu dolarul SUA, până la 17,7586 USD/MDL comparativ cu 17,7395 USD/MDL în luna august 2019. Potrivit valorilor de la finele lunii, leul s-a apreciat cu 0,6% în raport cu dolarul SUA, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.
În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (69,7%). În luna septembrie 2019, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 99,9%, comparativ cu 106,8% în luna august 2019.
Economiştii explică reducerea ofertei din partea persoanelor fizice ca urmare a aprecierii leului faţă de valutele de referinţă, astfel populaţia încercând să-şi securizeze economiile şi să le păstreze în valută. În luna septembrie, cumpărările de valută pe piaţa valutară în numerar s-a redus cu 15% faţă de luna precedentă la echivalentul a 290,9 milioane USD. Totodată, s-au redus şi vânzările de valută străină cu 11,6% la echivalentul a 109,3 milioane USD. Rulajul total al pieţei valutare în numerar a fost de 400,2 milioane USD, cu 14,1% mai puţin comparativ cu luna precedentă.
Euro, cea mai mare pondere în rulajul valutar
În structura rulajului total al pieţei în numerar, tranzacţiilor în euro le-a revenit o pondere de 66,6% (în scădere cu 2,2 p.p.), celor în dolari SUA – 15,9% (în creştere cu 1,1 p.p.). Ponderea rublei ruseşti a fost de 6,9%, a leului românesc – 2,2% şi a hrivnei ucrainene – de 0,4%.
Experţii explică majorarea cumpărărilor de valută străină prin faptul că leul moldovenesc s-a depreciat masiv faţă de principalele valute de referinţă, dolar şi euro. Astfel, populaţia încercând să-şi securizeze economiile şi să scape de leii moldoveneşti.
În ceea ce priveşte reducerea cererii de valută din partea businessului, explicaţia este comprimarea activităţii economice. Economiştii susţin că înviorarea cererii pentru valută se va produce pe măsura achitării resurselor energetice de către furnizorii de energie.
O cerere mai mică de valută are loc şi pe fundalul reducerii importurilor. Până la sfârşitul lunii august acestea au crescut cu 1,8% până la 3,7 miliarde USD. Importurile de mărfuri din ţările Uniunii Europene (UE-28) s-au cifrat la 1887,0 mil. dolari SUA (cu 0,7% mai mult, comparativ cu ianuarie-august 2018), deţinând o pondere de 50,1% în total importuri (50,6% – în ianuarie-august 2018).
Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 917,3 mil. dolari SUA (cu 3,1% mai mult faţă de ianuarie-august 2018), care echivalează cu o cotă de 24,3% în total importuri (24,0% – în ianuarie-august 2018). Ponderea cea mai mare a importurilor o au maşinile şi echipamentele – 24,3%, combustibilii – 15,5% şi produsele alimentare – 10,1%.
Creşte cererea la împrumuturile în lei, dar scade la cele în valută
Un indicator al pieţei valutare este şi soldul creditelor acordate. Datele băncii centrale arată o majorare a cererii pentru împrumuturile în monedă naţională şi o diminuare pentru valută străină. Creditele în valută străină sunt acordate importatorilor.
Soldul cererilor faţă de economie a crescut în luna de raportare cu 175,9 milioane lei (0,4 la sută) ca urmare a majorării cererilor faţă de economie în monedă naţională cu 326,9 milioane lei (1,2 la sută), iar cererile în valută (exprimate în MDL) au scăzut cu 151,0 milioane lei (0,9 la sută).
De menţionat că cererile faţă de economie în valută, exprimate în USD, au scăzut pe parcursul perioadei de referinţă cu 3,3 milioane USD (0,4 la sută).
Majorarea soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de creşterea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 94,3 milioane lei (0,8 la sută) şi a soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 338,8 milioane lei (2,5 la sută), în timp ce soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public şi soldul cererilor faţă de mediul financiar nebancar au scăzut cu 2,7 milioane lei (0,4 la sută) şi, respectiv, cu 103,5 milioane lei (13,5 la sută).
Evoluţia soldului cererilor faţă de economie în valută (exprimate în MDL) a fost influenţată de scăderea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 138,0 milioane lei (0,9 la sută) şi a soldului cererilor faţă de mediul financiar nebancar cu 27,7 milioane lei (3,0 la sută), în timp ce soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public şi soldul cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) au crescut cu 7,2 milioane lei (4,7 la sută) şi, respectiv, cu 7,5 milioane lei (1,8 la sută).
Datele BNM arată că împrumuturile acordate în monedă naţională au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate persoanelor juridice (53,7%), inclusiv creditele acordate societăţilor comerciale nefinanciare care deţin o pondere de 46,9% (50,1% revenind comerţului). Creditele în valută au fost solicitate, în principal, de către societăţile comerciale nefinanciare (93,3%), ponderea majoră (70,4%) revenind comerţului.
Plasamentele în valută s-au redus cu aproape 27%
La capitolul plasamente bancare, volumul depozitelor atrase în monedă naţională a constituit 1 514,6 milioane lei (+5,5% faţă de luna precedentă şi -1,8% faţă de septembrie 2018).
Volumul depozitelor atrase în valută recalculat în MDL a constituit 975,9 milioane lei (-26,8% faţă de luna precedentă şi -8,7% faţă de septembrie 2018). Ponderea depozitelor atrase în monedă naţională a constituit 60,8%, a celor în valută – 39,2%.
Rata medie la depozitele noi atrase la termen în monedă naţională, comparativ cu luna precedentă s-a majorat cu 0,15 p.p. Persoanele fizice au plasat depozite cu o rată medie de 5,01%, iar persoanele juridice – cu o rată medie de 3,50%.
Rata medie la depozitele noi atrase la termen în valută s-a micşorat cu 0,14 p.p. comparativ cu luna august 2019. Persoanele fizice au plasat depozite cu o rată medie de 0,90%, iar persoanele juridice – cu o rată medie de 0,87%.
În comparaţie cu perioada similară a anului precedent, rata medie la depozitele atrase în monedă naţională s-a majorat cu 0,18 p.p. (rata depozitelor persoanelor fizice s-a majorat cu 0,30 p.p., iar cea a persoanelor juridice s-a diminuat cu 0,07 p.p.). Comparativ cu aceeaşi perioadă, rata medie la depozitele atrase în valută s-a majorat cu 0,07 p.p. (pentru depozitele persoanelor fizice s-a majorat cu 0,08 p.p., în timp ce rata depozitelor persoanelor juridice s-au diminuat cu 0,12 p.p.).
Depozitele în monedă naţională cu termene de la 6 până la 12 luni, fiind cele mai atractive în luna de raportare, au fost atrase cu o rată medie de 5,01% (depozite ale persoanelor fizice – cu o rată de 5,12%, ale persoanelor juridice – de 4,25%), iar cele în valută – cu o rată de 0,93% (ale persoanelor fizice – cu o rată de 0,93%, ale persoanelor juridice – de 0,84%).
Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în monedă naţională de la persoanele fizice a fost înregistrată la depozitele cu termene de peste 5 ani (5,66%) şi de la 2 până la 5 ani (5,48%), în cazul persoanelor juridice – la depozitele cu termene de la 1 până la 2 ani (4,35%)
Victor Ursu
Ai publicat un anunț pe internet? Poți fi ținta celei mai răspândite escrocherii online a momentului în R. Moldova
În ultimele luni, în Republica Moldova a crescut numărul cazurilor de escrocherie online, care țintesc persoanele ce vând bunuri pe site-urile de anunțuri și rețele de socializare. Schema este simplă. „Infractorii propun avansul sub pretextul că la moment nu se află în țară sau nu se pot apropiat, dar doresc numaidecât să-l procure. Ulterior infractorii solicită de la victimă datele cardului bancar, și anume codul de 16 cifre. După ce victima îl transmite, infractorul încearcă să se logheze în sistemul web-banking a băncii emitente a cardului doar cu codul cardului”, spune Marian Gherman, ofițer de investigații la Centrul pentru Combaterea crimelor informatice al Inspectoratului Național de Investigații al MAI.
Pentru logarea în sistemul web-banking, e nevoie și de un cod de unică folosință. Aici escrocii fac următorul pas.
„După ce infractorul a solicitat de la persoană codul cardului bancar, îi spune că dorește să-i transmită acum avansul, dar are nevoie de codul de unică folosință. Persoana, dorind să primească avansul, îi transmite codul de unică folosință”, explică ofițerul de investigații.
Din acest moment, infractorul are acces la sistemul web-banking al victimei și a tuturor cardurilor emise de bancă. Ultimul pas este transferul banilor pe cardurile complicilor sau extragerea de la bancomat.
Pentru a nu deveni victimele escrocilor de anunțuri online, urmați o regulă simplă: nu transmiteți niciodată datele complete ale cardului persoanelor necunoscute.
„Pentru a primi un avans pe contul bancar e nevoie sau de datele contului bancar, sau doar de numărul cardului și numele titularului cardului. Data expirării cardului, CVV-ul și, mai ales, codul de unică folosință, nu sunt necesare pentru efectuarea unei tranzacții”, explică ofițerul de investigații.
O victimă a fost prejudiciată cu 284 de mii de lei
Doar în ultima jumătate de an, polițiștii moldoveni au primit 31 de plângeri de la victime, prejudiciul total ridicându-se la 725 de mii de lei. Numărul real al fraudelor este însă mult mai mare.
„La moment, cel mai mare prejudiciu care i s-a comis unei victime a fost de 284 de mii de lei”, menționează omul legii.
Ați fost păcălit? Acționați imediat!
Odată păcălită, victima are la dispoziție doar câteva minute pentru a preveni sustragerea banilor din contul său.
„Am avut două cazuri în care au fost returnați banii, dar asta datorită faptului că persoana momentan a sunat la bancă și a explicat situația creată, că au fost extrași banii și transferați prin metoda P2P la un cont anumit. Angajatul băncii a depistat contul și l-a blocat automat, iar banii au rămas blocați pe contul infractorii și automat pot fi returnați”, afirmă Marian Gherman.
În lipsa unei reacții rapide, șansele de recuperare a banilor se reduc dramatic, acest lucru depinzând de faptul dacă infractorii s-au folosit sau nu de bani.
Banii lasă urme
Partea bună este că escrocii nu sunt greu de identificat. „Orice acțiune în spațiul internet și, mai ales, cu banii, lasă o urmă. Pentru noi e important să găsim această urmă”, spune polițistul.
În ultima perioadă, băncile și-au informat clienții despre existența schemei.
Noi am mers în stradă și am întrebat trecătorii ce vor face dacă li se vor cere numărul și codul de unică folosință al cardului bancar. Toți trecătorii abordați ne-au spus că nu au de gând să le dea necunoscuților aceste informații.
Ce riscă infractorii
Cele 31 de plângeri ale victimelor escrocheriei de pe anunțurile online sunt obiectul unei investigații penale, care poate dura câteva luni. În funcție de suma furată, infractorii riscă până la 12 de ani de închisoare.
Din 2020, în Republica Moldova se va aplica principiul taxării inverse
Ministerul Finanţelor a organizat o şedinţă de lucru cu reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat, Băncii Naționale a Moldovei, mediului de afaceri, instituțiilor bancare și patronatelor, în cadrul căreia s-a discutat principiul taxării inverse, care va fi aplicat din 2020, conform politicii fiscale și vamale pentru perioada 2020-2022.
Potrivit Minsterului Finanţelor, începând cu anul viitor, suma Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) achitată pentru proprietatea gajată, ipotecată, sechestrată, sau pentru bunurile întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, va fi transferată în mod prioritar bugetului. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, este o practică internaţională, ce va fi aplicată pentru companiile care se află în insolvabilitate, sau în contextul comercializării gajului.
Prin introducerea principiului taxării inverse se va evita prejudicierea bugetului de stat. „Având în vedere incapacitatea de plată a vânzătorului, de multe ori suma TVA aferentă bunului vândut nu se achită la buget și în acest sens are loc deducerea sumei TVA care în realitate nu ajunge la buget”, a declarat ministrul Finanțelor. Potrivit principiului taxării inverse, în cazul vânzării bunului de către agentul economic insolvabil (vânzător) unui alt agent economic (cumpărător), acesta din urmă calculează și achită suma TVA la buget, având ulterior dreptul la deducere.
Amintim că, Ministerul Finanțelor a lansat o serie de consultări privind documentul de politici fiscale și vamale pentru următoarea perioadă.
În octombrie 2019, SFS a început verificarea persoanelor fizice sub aspectul corectitudinii onorării obligației de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru anii 2015 – 2018
Serviciul Fiscal de Stat a anunţat printr-un comunicat de presă că, la baza identificării persoanelor fizice a stat unul din trei criterii. Astfel, au fost inițiate acțiuni de verificare a persoanelor care nu au prezentat Declarația CET15/CET18, având obligația privind achitarea impozitului pe venit; persoanelor care au utilizat eronat scutirile; persoanelor care nu au declarat sau au depus declaraţia incompletă a veniturilor obținute (se determină în baza datelor disponibile de Serviciul Fiscal de Stat).
În rezultat, 14,7 mii de cetăţeni au primit scrisori de conformare, prin care sunt invitaţi la sediul Direcției deservire fiscală din aria de administrare cu solicitarea de prezentare a documentelor disponibile cu privire la suma venitului obținut și impozitul pe venit achitat. În cadrul vizitelor, funcționarii fiscali anunță contribuabilii despre circumstanțele ce au stat la baza remiterii scrisorii de conformare și asigură determinarea corectă a obligației fiscale.
La moment, circa 3900 de persoane s-au prezentat la sediul Direcțiilor SFS. În majoritatea cazurilor s-a confirmat faptul onorării incorecte a obligațiilor fiscale la capitolul impozitul pe venit. În funcție de circumstanțele fiecărui caz în parte, contribuabilii sunt îndemnați să prezinte declarația privind impozitul pe venit, să depună declarație corectată și să achite la buget suma obligației calculate suplimentar.
Guvernul SUA va finanţa programe de instruire pentru dezvoltarea forţei de muncă în agricultură
Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), prin proiectul Agricultură Performantă în Moldova (APM), a lansat un apel de granturi pentru desfășurarea activităților inovatoare în vederea implementării parteneriatelor pentru dezvoltarea forței de muncă în sectorul agricol de înaltă valoare. Cererile de participare pot fi depuse până la 23 decembrie, iar finanțarea poate fi solicitată de instituțiile de învățământ, asociațiile industriale, organizaţii neguvernamentale și sectorul privat, transmite MOLDPRES.
Bugetul total pentru acest apel de granturi este de şapte sute de mii de lei, iar suma acordată pentru fiecare grant va varia între 150-350 de mii de lei.
Activitățile care pot fi sprijinite în cadrul acestui apel de granturi trebuie să ţină de inițiative pentru crearea stagiilor de practică și ucenicii sau alte oportunități educaționale integrate, plasând tinerii în companii agricole de producție, companii IT care activează și în domenii aferente agriculturii, furnizori de echipamente și utilaj agricol, etc.; programe de formare, educaționale, startup-uri, incubatoare agrobusiness, Incubator agrobusiness, evenimente pentru tineri, platforme regionale de comunicare ş.a.
Toate aceste activități urmează să contribuie la angajarea și menținerea mai multor tineri în sectorul agricol de înaltă valoare (mere, fructe sâmburoase, struguri de masă, pomușoare, miere, legume de câmp pentru prelucrare) și să îmbunătățească practicile educaționale în baza nevoilor sectorului privat.
În scopul demonstrării angajamentului față de activitate, este necesară o contribuție din partea solicitantului de cel puțin 10% din valoarea totală a activității pentru organizațiile non-profit și instituțiile educaționale, precum şi 30% din valoarea totală a activității pentru companiile comerciale.
Pentru a răspunde la întrebările potențialilor aplicanți și a explica procedurile de aplicare, Proiectul USAID/APM va organiza pe 14 noiembrie o sesiune informativă.
Conform celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică, circa un sfert din cei 397 500 de tineri angajați (persoane cu vârste cuprinse între 15-34 de ani) lucrează în agricultură, care este cel mai mare sector de ocupare a forței de muncă tinere.
