BEI va oferi Moldovei prima tranșă de 25 mln de euro din creditul de 100 mln de euro pentru realizarea proiectului Deșeuri solide cu valoarea totală de 200 mln euro
Acest lucru este prevăzut de contractul de finanțare dintre Guvernul Moldovei și Banca Europeană de Investiții pentru îmbunătățirea serviciilor de gestionare a deșeurilor solide din țara noastră, semnat vineri de ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Giorgeta Mîncu și șeful reprezentanței BEI în Moldova, Antonio Castillo.
Documentul semnat este un acord important și primul pas pentru soluționarea problemelor acute pentru cetățenii țării în colectarea, transportul, depozitarea, eliminarea gunoiului. Costul total al proiectului este estimat la 200 de milioane de euro, în timp ce Banca Europeană de Investiții va acorda un împrumut de 100 de milioane de euro, care va fi plătit în mai multe tranșe, iar Moldova va primi fondurile rămase pentru implementarea proiectului sub formă de împrumuturi și granturi de la alți creditori și donatori. Este de menționat că, la 21 octombrie 2015, Consiliul Băncii Europene de Investiții a aprobat un împrumut-cadru pentru sprijinirea dezvoltării / implementării Strategiei naționale de gestionare și prelucrare a deșeurilor solide în sumă de 100 mln euro. Conform procedurilor BEI, în termen de 4 ani de la aprobarea împrumutului, a fost necesară semnarea unui acord privind prima tranșă a unui împrumut de 25 de milioane de euro, care va avea ca scop implementarea de măsuri pentru gestionarea deșeurilor solide într-o serie de așezări ale țării. Cu toate acestea, autoritățile anterioare nu au luat măsurile necesare în această direcție.
Creditul BEI va ajuta la implementarea Strategiei de gestionare a deșeurilor 2013-2027. în Moldova, pentru implementarea proiectelor care vizează modernizarea și dezvoltarea sistemelor și instalațiilor pentru gestionarea deșeurilor solide în 8 regiuni ale țării noastre. Proiectele vor pune la dispoziția localităților noi sisteme de colectare, stații de tratare a deșeurilor biologice și materiale și noi depozite sanitare regionale pentru întreaga populație urbană și pentru aproximativ 3 mln rezidenți în zonele rurale.
După alocarea împrumutului BEI pentru implementarea proiectul Deșeuri solide, Moldova va putea, de asemenea, să primească asistență de finanțare din partea UE și a altor donatori pentru dezvoltarea studiilor de fezabilitate care să ofere soluții pe termen lung la nivel regional și sprijin ulterior în implementarea proiectelor regionale.
La 70 de ani s-au apucat de afaceri: Povestea unui cuplu din Ștefan Vodă
Au lansat o afacere în sudul țării în momentul cînd s-au pensionat.
Este istoria soților Malancea din Antonești, care produc paste făinoase din ingrediente bio. Majoritatea grădinițelor și școlilor din regiune cumpără paste de la familia Malancea. Cuplul planifică să exporte marfa și peste hotarele țării.
Despre cum este să lansezi o afacere de succes fiind pensionar, aflăm de la Ana Sîrbu, care a fost la fabrica din raionul Ștefan Vodă. Soții Malancea din satul Antonești, raionul Ștefan Vodă, și-au lansat afacerea în 2002, cînd au devenit pensionari. La moment, femeia a lăsat afacerea pe umerii bărbatului și se află pentru o scurtă perioadă de timp în vizită la nepoții săi în SUA.
După aproape 8 ani de producere a pastelor în una din încăperile propriei case, cuplul a adunat bani și a procurat o încăpere mai mare.
„Ne-am gîndit să facem o afacere mai serioasă, ne-am sfătuit cu toată familia. 80% aproape facem tăiței de casă. sînt mai lați, mai înguști, dar aceștia se întreabă cel mai tare. Moldovenii iubesc tăieții de casă”.
La fabrica de paste făinoase din Antonești lucrează 8 angajați. Timp de o zi, în fabrică sînt produse peste o tonă de paste.
noi.md
Programul Femei în afaceri nu mai este program-pilot și a fost prelungit până în 2022
O decizie în acest sens a fost luată de guvern la ședința de vineri
Programul va fi implementat până în 2022 și va cuprinde 3 etape de susținere a femeilor de afaceri: etapa de prestart, start și etapa de dezvoltare a businessului. Programul va fi finanțat din contul mijloacelor bugetului de stat, inclusiv primite sub formă de asistență tehnică de la partenerii de afaceri. Potrivit Ministerului Economiei și Infrastructurii, implementarea programului Femei în afaceri a fost prelungită până în 2022 pentru că programul lansat în 2016 și planificat inițial pentru 3 ani s-a dovedit a fi un instrument de stat eficient de dezvoltare a antreprenoriatului femeilor în Moldova. În 2016-2019 408 de femei au primit sprijin în procesul de inițiere a unei afaceri prin instruire și consiliere, care este cu 36% mai mult decât era planificat, iar 179 de femei și-au înregistrat activitatea în primele 6 luni de la finalizarea cursurilor de formare (cu 20% mai mult decât era planificat).
Drept urmare, au fost create 443 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă cu 32% mai mult decât era planificat. Femeile au primit granturi de până la 165 de mii de lei pentru achiziționarea de mașini, echipamente, software și servicii de dezvoltare a afacerilor. Au fost depuse în total 587 de cereri de finanțare gratuită, dintre care 282 de proiecte de investiții au fost selectate pentru finanțare în conformitate cu programul, care este de 2,8 ori mai mare decât valoarea planificată. Valoarea granturilor aprobate a fost de 39,58 mln lei, ceea ce a contribuit la atragerea investițiilor în economie în sumă de 63,08 mln lei. Conform statisticilor, 55% dintre companiile care au primit finanțare lucrează în industria de prelucrare, 36% în sectorul serviciilor, 9% în agricultură și zootehnie.
Bugetul pentru extinderea programului Femei în afaceri până în 2022 se așteaptă să ajungă la 45 de milioane de lei. Fondurile necesare pentru implementarea programului vor fi planificate în cadrul bugetar pe termen mediu pentru 2020-2022.
Organizațiile culturale din țara noastră pot obține granturi din partea UE
Agenția Europeană pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) a lansat procesul de depunere a aplicațiilor pentru proiecte de cooperare la nivel european, în cadrul compartimentului „Cultura” al programului „Europa Creativă”. Termenul-limită de depunere a proiectelor este 27 noiembrie 2019, informează MOLDPRES.
Proiectele prezentate pot avea o durată maximă de 48 de luni. La program vor fi oferite granturi de maximum 200 mii de euro pentru proiectele care implică operatori din minimum trei țări eligibile și de două milioane de euro pentru cele care implică operatori din șase țări eligibile.
La program pot participa toate organizațiile din sectoarele culturale și creative: organizații neguvernamentale, instituții publice sau companii private. Sunt eligibile persoanele juridice stabilite în țările membre UE, Norvegia, Islanda, Liechtenstein, Elveția, țările în curs de aderare, candidate și potențial candidate la statutul de membru UE și țările care fac obiectul Politicii Europene de Vecinătate.
Persoanele fizice nu pot depune aplicații în vederea obținerii de finanțări în cadrul programului Europa Creativă.
Europa Creativă este un program de sprijin financiar al Uniunii Europene pentru sectoarele creative, culturale și audiovizuale. Programul a fost lansat la 1 ianuarie 2014 și prevede două etape de implementare. Pentru perioada 2014-2020 programul dispune de un buget total de 1,46 miliarde de euro. Pentru cea de-a doua etapă, 2021-2027, sunt prevăzute 1,85 miliarde de euro.
Arhitecții moldoveni au proiectat o serie de obiecte importante peste hotare
Arhitecți moldoveni, absolvenți ai Universității Tehnice din Chișinău, au obținut un mare succes peste hotare proiectînd mai multe obiecte importante, inclusiv Satul Olimpic din Soci.
Despre aceasta a declarat profesoara acestei universități, Nina Iamșcicova, vorbind în cadrul emisiunii „Mecanismul de acțiune cu Elena Levițka-Pahomova” de pe canalul NTV Moldova, absolvenții cărei sînt aproape toți arhitecții din Moldova, transmite Noi.md.
Ea a menționat că acum arhitecții moldoveni, datorită calculatoarelor și conectării la internet, lucrează cu toate țările, ceea ce îi ajută să participe la diferite concursuri și să le cîștige.
„De exemplu, l-am avut pe Stas Necrasov. El a plecat să lucreze în Germania. Mult timp nu i-a reușit. Apoi a fost anunțat un concurs internațional. Și el, sub un alt nume german, a participat la acest concurs și, drept rezultat, întregul sat olimpic din Soci a fost proiectat de Stasic Necrasov”, a subliniat Nina Iamșcicova.
„Sînt mulți băieți de-ai noștri peste hotare, și cele mai frumoase obiectele de-ale lor sînt acolo. Am mers la Praga. Văd acolo, în regiunea Tesla, există o loc atît de interesant, un stadion și alte obiecte frumoase. Spun, cît de frumoase sînt aceste case, personale. Și mie mi se spune că toate acestea sînt proiectele din ultimii ani care au fost realizate de arhitecți moldoveni”, a spus vestita profesoară de la UTM.
noi.md
Auditul energetic poate deveni obligatoriu
Efectuarea auditului energetic de către companiile mari este una din măsurile prevăzute în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2019-2021, elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.
Astfel, autoritățile își propun promovarea obligaţiei de efectuare, o dată la patru ani, a auditului energetic obligatoriu. În acest sens, se preconizează aprobarea cadrului normativ secundar aferent obligaţiei întreprinderilor mari de a efectua auditul respectiv (Regulamentului cu privire la efectuarea auditului energetic de către întreprinderile mari).
Totodată, pentru realizarea acestei acțiuni va fi necesară stabilirea listei entităților care cad sub incidenţa obligaţiei de efectuare a auditului energetic, precum și acțiuni ce țin de notificarea companiilor mari cu privire la obligaţia de efectuare a acestuia. Implementarea acțiunii va fi monitorizată de Agenţia pentru Eficienţă Energetică.
În plan sunt prevăzute măsuri individuale pentru mai multe sectoare: construcții, sectorul public, sectorul industrie şi al întreprinderilor mici şi mijlocii, sectorul de mobilitate și sectorul energetic.
Astfel, autoritățile își propun evaluarea potenţialului de eficienţă energetică a reţelelor de gaze naturale și a reţelelor electrice, dezvoltarea programelor de consultanţă în domeniul energetic, consolidarea capacităţilor managerilor energetici raionali, evaluarea potenţialului naţional de eficienţă energetică, implementarea instrumentului de M&V a economiilor de energie (metoda bottom-up), îmbunătăţirea performanţei energetice a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică etc.
Totodată, se va pune accentul și pe promovarea utilizării vehiculelor electrice, măsura având scopul de optimizare a consumului de carburanţi în sectorul transportului rutier/ terestru. Aceasta urmează a fi finanțată din bugetul autorităţilor administraţiei publice locale pentru anii 2019-2021, bugetul proiectului „Oraşe verzi şi durabile în Moldova — Catalizarea investiţiilor în oraşe verzi şi durabile din Republica Moldova, folosind o abordare holistică de planificare urbană integrată”, inclusiv mijloacele financiare puse la dispoziţie de Fondul pentru Eficienţă Energetică, precum și din bugetul proiectului „Integrarea Transportului public zero CO2" în rutele interurbane ale Moldovei.
În nota proiectului se menționează că planul de acțiuni va fi implementat atât din bugetul național în conformitate cu Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (pentru implementarea politicii statului în domeniul energetic fiind prevăzute 300- 400 mil. lei), din surse oferite de BERD, BIRD, BEI, BM, donatori, precum și din surse ce provin din planurile de investiții ale operatorilor în domeniul energetic și produse financiare dezvoltate de băncile comerciale locale.
Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Guvernul Republicii Moldova
Consiliul Național al Monumentelor Istorice a anulat avizele pentru construcția unui centru multietajat în locul Cafenelei Guguță
Consiliul Național al Monumentelor Istorice a anulat avizele emise companiei Regata Imobiliare pentru construcția unui centru multietajat în locul Cafenelei Guguță. Anunțul a fost făcut de către comunitatea OccupyGuguță pe o rețea socială.
Astfel, această decizie a fost luată în urma demersului pe care OccupyGuguță l-a depus la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
„În demersul depus, am solicitat ca avizul pozitiv al Consiliului Național al Monumentelor Istorice din 17 ianuarie 2019 privind construirea unui edificiu (cu destinație - centru social-cultural și de agrement; regim de înălțime proiectat – 8 niveluri supraterane 2S+D+P+7E) și avizul din 19 iulie 2018 cu același obiect să fie revocate”, se precizează în mesaj.
Potrivit OccupyGuguță „Lupta nu este terminată, dar aceasta a fost o bătălie crucială pe care am învins-o pentru păstrarea integrității Grădinii Publice Ștefan cel Mare. Este un pas important în lupta cu acele decizii și autorizații care vin în contradicție cu Legea Ocrotirii Monumentelor și care atentează la integritatea monumentelor istorice și naturale.”
OccupyGuguță / Sursa:OccupyGuguță/facebookUNIMEDIA amintește că la sfârșitul anului 2015, Judecătoria Centru a decis că firma „Finpar Invest” poate construi un imobil cu 13 etaje în locul Cafenelei „Guguță” din centrul capitalei, însă fără dreptul de a privatiza terenul. Decizia nu i-a mulțumit atunci nici pe reprezentanții municipalității, care doreau interzicerea construcției în centrul istoric, nici pe reprezentanții companiei investitoare, care a cerut și dreptul de proprietate pe terenul adiacent.
Ulterior, „Firma „Finpar Invest", cea care „lupta" prin instanțe pentru dreptul de a construi pentru Plahotniuc un hotel de lux cu multe etaje în locul cafenelei „Guguță" din Gradina Publica „Ștefan cel Mare", nu a depus la primăria Chișinău nicio schiță în acest sens. Acesta a fost răspunsul oficial al Direcției Arhitectura, Urbanism & Relații Funciare a Primăriei Chișinău.
CNPF informează despre situaţia în companiile “Moldova-Astrovaz” SA şi “Klassika Asigurări” SA, aflate în procedură de remediere financiară
Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) reţine atenţia publicului asupra situaţiei în cadrul companiilor “Moldova-Astrovaz” SA şi “Klassika Asigurări” SA, aflate în procedură de remediere financiară, precum şi asupra măsurilor întreprinse de autoritatea de supraveghere în disciplinarea şi responsabilizarea managementului celor două entităţi.
De menţionat că, la 01.07.2019 la “Moldova-Astrovaz” SA a fost introdusă procedura de remediere financiară, urmare a abaterilor şi neregulilor depistate în cadrul controlului, precum şi neeliminării în termen a deficitului semnificativ de active. Potrivit planului de remediere financiară, aprobat de către acţionarul asigurătorului, Compania preconizează să majoreze capitalul social până la finele acestui an, precum şi să întreprindă o serie de măsuri (reducerea cheltuielilor, eliminarea deficitului de active, limitarea subscrierilor “Carte Verde”), scopul cărora este de a stabiliza situaţia economico-financiară a entităţii.
O situaţie gravă se atestă în cadrul “Klassika Asigurări” SA, aflată, din 29 iulie 2019, în procedură de remediere financiară – prin administrare specială provizorie – introdusă din considerentele cuantificării unui pericol iminent de insolvabilitate a Companiei, fiind atestate mai multe operaţiuni dubioase şi suspecte privind extragerea mijloacelor financiare din cadrul entităţii de către foşti factori decizionali ai asigurătorului. Toate materialele aferente controlului au fost remise organelor de drept pentru luare de atitudine potrivit Legii.
CNPF a prescris acţionariatului „Klassika Asigurări” SA să înstrăineze pachetul de acţiuni deţinut în termen de trei luni.
Ignorarea de către acţionariat a prescripţiilor dispuse a determinat, la 3 octombrie curent, Consiliul de Administraţie al CNPF să suspende pe un termen de şase luni licenţa companiei “Klassika Asigurări”.
Decizia de suspendare a licenţei a fost luată cu scopul de a asigura condiţiile optime de conservare a valorii activelor, precum şi în vederea protejării intereselor şi drepturilor asiguraţilor şi beneficiarilor asigurării.
În sensul celor enunţate, autoritatea de supraveghere îndeamnă participanţii la piaţa de asigurări să-şi onoreze obligaţiile asumate şi menţionează că va continua că implementeze reguli în materie de reglementare şi supraveghere a entităţilor în vederea protejării consumatorilor de practicile abuzive.
În context, CNPF relevă că în vizorul autorităţii de supraveghere sunt şi alte companii de asigurări care, având o capitalizare insuficientă, nu întrunesc pe deplin criteriile în materie de solvabilitate şi rezerve tehnice – pre-condiţii determinante în activitatea unui asigurător.
În scopul diminuării riscurilor persistente şi anticipării situaţiei de insolvabilitate, cu consecinţele eventuale de rigoare, CNPF, în mod constant, de la caz la caz, va recurge la aplicarea, faţă de unele companii, a instrumentelor financiare adiţionale: redresare financiară/remediere financiară şi/sau administrare specială.
Agromașina a finalizat testarea Combinei de recoltare a strugurilor
„Agromașina” S.A. - pilotul industriei inginerești din Moldova pe segmentul producției de mașini pentru lucrul în grădini, podgorii, cîmpii, a finalizat testarea combinei universale de cules struguri SVK-5, scrie Noi.md.
Aceasta este unică în Moldova, fiind singura combină de acest fel produsă în țara noastră. Combina este la fel de eficientă ca analoagele ei de peste hotare, dar se vinde la un preț mai mic. Culege strugurii de pe spalierele verticale pe suprafețe plane, ciorchinele fiind amplasate la o înălțime de cel puțin 20 cm de sol, dar și pe pantele de pînă la 12 grade, ciorchinele fiind amplasate la cel puțin 30-50 cm de sol.
Potrivit specialistului Alexandru Șandrovschii, combina a trecut cu succes testarea pe cîmpurile din țara noastră.
„Combina lucrează foarte bine. Unele detalii le îmbunătățim în timpul lucrului. Pe parcursul unui schimb putem culege pînă la 30 tone de struguri”, spune Șandrovschii. Testarea combinei de recoltare a strugurilor durează deja trei ani, timp în care au fost făcute careva modificări ale vehiculului care vin doar să îl facă mai bun, a spus specialistul. „Combina este foarte confortabilă, iar pe timp de vară șoferul lucrează nu doar într-un salon comod, dar și ferit de temperaturile ridicate de afară pentru că în cabină este instalat și aerul condiționat”, spune Alexandru Șandrovschii.
noi.md
Peste nouă mii de contracte de locațiune au fost înregistrate la Fisc de la începutul anului
În nouă luni ale anului curent, la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) au fost înregistrate peste 9500 de contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Ca rezultat, la buget au fost încasate venituri în sumă de 16 mln de lei, cu 4,8 mln de lei mai mult decât în perioada similară a anului precedent, informează MOLDPRES.
Totodată, pe parcursul lunii septembrie 2019, SFS a continuat acțiunile de conformare și verificare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile. Ca rezultat, în perioada ianuarie – septembrie, au fost identificate 4 122 persoane fizice care dau în locațiune/chirie bunuri imobile fără a fi înregistrate conform legislației.
Inspectorii fiscali au efectuat controale la 520 de persoane fizice care dau în locațiune bunuri imobile, fiind calculate suplimentar la buget: plăți de bază în valoare de 587,4 mii lei, penalități de 29,4 mii lei și amenzi de 89,3 mii lei.
Potrivit legislației, cetățenii care dau în chirie bunuri imobiliare sunt obligați să înregistreze contractele de locațiune la SFS și să achite un impozit de 7% din veniturile obținute. Persoanele fizice care nu își vor onora obligațiile corespunzătoare riscă amenzi și sancțiuni, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.
