Portul Giurgiulești ar putea fi preluat de anumiți investitori ruși, potrivit unui interviu acordat de președintele Igor Dodon portalului rus Kommersant.

În cadrul interviului, acordat în urma forumului economic moldo-rus, Dodon a fost întrebat de interesul unor investitori ruși de a preluat Aeroportul și Portul Giurgiulești. „Este foarte important ca aeroportul să revină în proprietatea deplină a statului și lucrăm la aceasta. Cred că avem o șansă bună de a realiza acest lucru. După aceea, statul trebuie să ia o decizie: fie păstrează acest activ, fie demarează un nou concurs. Pentru noi, prioritară este readucerea în gestiunea statului. În ceea ce privește portul Giurgiulești, acesta este un proiect complet privat, există investitori privați. Știu că ei căutau investitori, căutau parteneri. Cred că apariția unui investitor rus acolo în viitorul apropiat este destul de reală”, a răspuns Igor Dodon.

Portul Giurgiulești este deținut în prezent de compania Danube Logistics.

noi.md

Într-o scrisoare oficială adresată Premierului Moldovei, Maia Sandu, de către directorul CYMI M. Rodriguez, se spune că, compania CONTROL Y MONTAJES INDUSTRIALES CYMI SA înregistrată la Madrid, Spania, are o experiență vastă și fundal în construcția civilă, mecanică și electrică a conductelor de petrol și gaze cu reprezentare pe toate continentele și cu o cifră de afaceri totală mai mult de 400 milioane de euro.

Compania a participat la toate ofertele lansate de Vestmoldtransgas SRL, înregistrată în Moldova și filiala companiei Transgaz SA - România pentru construirea conductei Ungheni-Chișinău de la bun început de la 28 septembrie 2018.

”Din păcate, poziția noastră a fost ignorată de Vestmoldtransgas SRL și Transgas România și am început procedura de soluționare a litigiilor la Curtea Republicii Moldova. Compania CYMI SA are preocupări legitime cu privire la corectitudinea și legalitatea procedurilor de achiziții; transparența deciziilor prin ignorarea și ne invitarea la faza negocierilor directe; respingerea garanțiilor financiare emise de o bancă internațională cu rating AAA. Mai mult, Vestmoldtransgas SRL a anunțat semnarea contractelor pentru toate cele 7 loturi la sfârșitul lunii aprilie 2019, dar avansurile până acum au fost practic inexistente”, se spune în scrisoare.

În același timp, M.Rodriguez susține că în ciuda disputelor existente, compania pe care o conduce își reiterează disponibilitatea și promptitudinea de a prelua întregul proiect și de a construi conducta Ungheni-Chișinău cu resurse umane și tehnice proprii într-un timp cât mai scurt posibil. ”Înțelegem că securitatea energetică și diversificarea surselor de energie pentru Republica Moldova este crucială acum”, susține oficialul. În această privință, M.Rodriguez se declară pregătit să viziteze Moldova pentru clarificări suplimentare, dacă este nevoie și pentru a arăta capacitatea CYMI SA de a participa și implementa proiecte infrastructurale în sectoarele energiei sau transporturilor.

InfoMarket

Republica Moldova va fi principalul partener în cadrul unui proiect vinicol. WINET este primul parteneriat transfrontalier din regiunea Bazinului Mării Negre, ce va cuprinde, inițial, trei țări: Moldova, România și Bulgaria.

Acesta are ca scop intensificarea comerţul transfrontalier, modernizarea agriculturii şi sectorului vitivinicol.

Potrivit organizatorilor, din Republica Moldova vor fi implicate peste 100 de companii vinicole, 22 autorități publice naționale, locale și regionale, 17 grupuri de interese şi ONG-uri, 10 organizații de susținere a afacerilor, printre care şi Oficiul Național al Viei și Vinului.

Perioada implementării proiectului este prevăzută până în aprilie 2021. În acest timp urmează să fie create mai multe platforme online şi o aplicaţie mobilă pentru a vinde vinurile din cele trei ţări la nivel mondial. De asemnea, platforma va mai conține și hărți turistice interactive, ce vor spori turismul vitivinicol.

publika.md

Agenții economici și populația au constituit, în luna august, depozite la termen în lei moldovenești în sumă de 1,43 miliarde de lei, în timp ce depozitele noi atrase în valută străină a fost în sumă echivalentă cu 1,33 miliarde de lei, informează MOLDPRES.

Circa 70 la sută din suma totală a depozitelor în lei o reprezintă banii depuși la băncile comerciale în luna august, pe un termen de până la 12 luni.

Persoanele juridice au făcut economii în monedă națională în sumă de peste 300 milioane de lei, în timp ce persoanele fizice au depus în bănci de peste trei ori mai mulți bani, 1,13 miliarde.

Deși dobânzile la depozitele pe termen ale agenților economici sunt într-o ușoară scădere și au coborât la o medie de 3,21 la sută, în luna august, rata medie ponderată a dobânzii la depozitele noi ale populației s-au majorat nesemnificativ, până la 4,89 la sută, cel mai înalt nivel din acest an. Rata dobânzii s-a diminuat odată cu scăderea ratei anuale a inflației, însă în luna august rata anuală a inflației anunțată de Biroul Național de Statistică de 5,5 la sută, a fost peste nivelul ratelor dobânzilor oferite de bănci.

Datele BNM relevă că soldul depozitelor la termen cu dobândă este de circa 16,2 miliarde de lei, iar cele în valută în sumă echivalentă cu 12 miliarde de lei.

moldpres.md

Cetățean al României, documentat pentru nedeclararea valutei străine pe care o deținea. Suma a fost depistată de către polițiștii de frontieră din Aeroportul Internațional Chișinău în timpul controlului de securitate pe direcția ieșire din țară, în această dimineață.

Un bărbat în vârstă de 39 de ani urma să ajungă în capitala Franței, însă a fost reținut pentru verificări suplimentare după ce în timpul controlului de securitate angajații Poliției de Frontieră au observat mai multe bancnote în portmoneul personal.

S-a intervenit conform atribuțiilor de serviciu, iar ca urmare despre incidentul respectiv au fost informați angajații Serviciului Vamal din punctul de trecere Aeroport Internațional Chișinău, în competența cărora se înscrie cazul.

newsin.md

Profitul net al băncilor din Moldova în ianuarie-august 2019 s-a ridicat la 1 miliard 597,2 milioane de lei, în creștere cu 31%, comparativ cu aceeași perioadă din 2018.

În același timp, profitul pentru 8 luni curent au inregistrat toate cele 11 bănci, iar circa aproximativ 1 miliard 380,8 milioane lei (86,4% din profitul net total) au revenit la 4 bănci: Moldova-Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank și Mobiasbanca - OTP Group, iar restul de aproximativ 216,4 milioane de lei au au reprezentat câștigul a 7 bănci.

După cum rezultă din datele furnizate de Banca Națională a Moldovei, în ianuarie-august 2019, cel mai mare profit net a fost primit de: Moldova-Agroindbank - 520,52 milioane lei (în ianuarie-august 2018 - 443,8 milioane lei), Moldindconbank - 435,99 milioane (391,6 milioane), Victoriabank - 221,59 milioane lei (135,2 milioane) și Mobiasbanca - OTP Group - 202,65 milioane lei (200,04 milioane). Profit Eximbank pentru 8 luni 2019 s-a ridicat la 54,81 milioane de lei față de pierderile de 92,4 milioane de lei pentru aceeași perioadă cu un an înainte. Următoarele după indicatorii de profit net obținut in ianuarie-august 2019 sunt: FinComBank - 50,32 milioane lei (pentru aceeași perioadă din 2018 - 31,4 milioane), ProCreditBank - 49,02 milioane lei (32,7 milioane lei) , Energbank - 26,39 milioane lei (35,7 milioane), Comertbank - 13,4 milioane lei (13,37 milioane), BCR Chișinău - 12,61 milioane lei (20,96 milioane) și EuroCreditBank - 9,88 milioane lei (7 milioane).

InfoMarket

Un fost director la firma de construcție a drumurilor „Edilitate” ar fi fost numit în funcție în baza unui act falsificat. Despre aceasta anunță Procuratura Generală, care a efectuat percheziții în cadrul instituției.

Potrivit PG, numirea în funcție a unui fost director al firmei a fost în baza unui proces verbal pretins a fi fals. Prin urmare, procurorii urmează să stabilească legalitatea numirii în funcție a fostului director.

În urma perchezițiilor, nu au fost reținuți angajați ai firmei. Însă, au fost ridicate mijloace tehnice care vor fi supuse expertizei, astfel încât să devină cunoscut faptul dacă acestea au fost folosite la falsificarea procesului verbal care a stat la baza numirii în funcție a fostului director.

Dacă vor fi găsite vinovate, persoanele implicate în confecţionarea și folosirea documentelor oficiale, precum și în acordarea declarațiilor false riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 6 ani.

unimedia.info

În primele opt luni ale anului curent, pentru verificarea respectării actelor legislative și normative din domeniul raporturilor dintre angajați și angajatori, inspectorii de muncă au efectuat 1166 controale la unități cu un număr de 61407 salariaţi. În urma acțiunilor de inspecție au fost consemnate 6499 încălcări şi abateri de la prevederile legislației.

Astfel, în contextul monitorizării modului şi termenelor de achitare a salariilor în sectorul real al economiei, au fost efectuate 8 controale planificate și 24 inopinate la unități care au admis restanţe la plata salariilor în sumă de peste 9,9 mil. lei față de 653 angajați.

În scopul intensificării controlului pentru depistarea evaziunilor fiscale, au fost efectuate 40 controale inopinate și un control planificat la 26 agenți economici și la 15 angajatori-persoane fizice, fiind depistate 71 persoane care activau fără forme legale de angajare, fiind repuse în drepturi 26 persoane. Totodată, pentru contracararea practicii de achitare a salariilor „în plic” și a „muncii la negru”, Inspectoratul de Stat al Muncii, împreună cu Serviciul Fiscal de Stat, au desfășurat în primele opt luni ale anului curent, 19 controale, potrivit informației publicate de ISM.

Inspectorii de muncă au întreprins și vizite de control la 90 unități, ale căror salariați, în perioada 2016 – 2018, au beneficiat de indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă cauzate de boli obișnuite, accidente nelegate de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor, îngrijirea copilului bolnav etc. Ca rezultat al controalelor, au fost depistate abateri la calcularea indemnizațiilor indicate.

Ca măsură de contracarare a muncii nedeclarate în agricultură, a fost verificată punerea în aplicare, din luna septembrie a anului 2018 a Legii nr. 22 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri. Astfel, începând cu luna septembrie 2018 până în prezent, de către inspecțiile teritoriale de muncă, la solicitarea beneficiarilor, au fost realizate contra cost 1306 Registre de evidență a zilierilor, dintre care 714 în perioada ianuarie–august 2019. De la beneficiarii muncii zilierilor la inspecțiile teritoriale de muncă au parvenit total 618 extrase din Registrele de evidență, 440 fiind prezentate pe parcursul lunilor ianuarie – august 2019. În registre sunt vizate 14566 persoane cu statut de zilier, dintre care 10083 persoane au activat în lunile ianuarie–august 2019.

ISM mai comunică că, potrivit informațiilor prezentate de autorități cu atribuții de control în domeniul siguranței ocupaționale, în perioada ianuarie – august 2019 au fost efectuate 530 controale, dintre care 479 planificate și 51 inopinate la unități cu efectivul de personal de 30763 unități, unde au fost constatate 4274 încălcări.

La data de 30 august se aflau în proces de cercetare 22 cazuri de accidentare în domeniul muncii.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Întreprinderea Apă-Canal Chișinău a fost amendată cu 7.190.453,43 lei, de către Consiliul Concurenței, în urma unei investigații care a durat aproape doi ani.

Sancțiunea a fost aplicată ca urmare a mai multor nereguli depistate la întreprinderea municipală. Potrivit Consiliului Concurenței, Apă-Canal Chișinău „a aplicat diferențiat și arbitrar coeficienții la stabilirea tarifelor diferențiate sau plăților suplimentare”. În același timp, întreprinderea este acuzată că nu a perceput tarife diferențiate sau plăți suplimentare pentru deversarea apelor uzate supraîncărcate.

O altă problemă identificată de Consiliul Concurenței este faptul că în prezent, singurul laborator care poate să aprecieze nivelul de poluare a apelor uzate se află în subordinea Apă - Canal Chișinău, ceea ce trezește îngrijorări privind imparțialitatea acestui laborator și veridicitatea analizelor, întreprinderea municipală fiind interesată direct să obțină încasări cât mai mari.

Principiul „poluatorul plătește" este un concept conform căruia, poluatorul trebuie să plătească pentru poluarea mediului. Acesta trebuie respectat de toate persoanele, atât juridice, cât și fizice, care desfășoară activitate de întreprinzător, a căror activitate economică este generatoare de poluanți și aplicat în mod echitabil de către operator. Conform legislației naționale în vigoare, principiul „poluatorul plătește" impune obligația ca respectivul agent economic să suporte cheltuielile pentru luarea măsurilor de prevenire a poluării sau să plătească pentru pagubele provocate.

unimedia.info