Anunţul a fost făcut de către președintele Consiliului de administrație al SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, într-un interviu pentru „Capital Market”, menționând că această datorie a fost formată ca urmare a datoriilor întreprinderilor din sectorul termoenergetic al Moldovei (mai mult de 2,7 miliarde de lei), diferențe negative de curs valutar, pierderi operaţionale ale SA „Moldovagaz” și a întreprinderilor sale din cauza reglementărilor tarifare și alți factori.

Referitor la nivelul de plată a consumatorilor finali în 2019, șeful Moldovagaz a spus că, potrivit datelor din 10 septembrie, 95,6% din consumatorii casnici şi 92,2% din agenţi economici au achitat pentru gazul natural. 

InfoMarket

Încă 54 de proiecte investiționale vor beneficia de susținere financiară în sumă de 13,54 mln de lei prin Programul de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”, dedicat lucrătorilor migranți sau rudelor de gradul întâi ale acestora. Contractele de finanțare nerambursabilă au fost semnate marți, 1 octombrie, la Chișinău, transmite MOLDPRES.

Potrivit estimărilor Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), în urma implementării celor 54 de proiecte investiționale vor fi create și menținute circa 200 locuri de muncă, iar investițiile cumulative în economia națională vor constitui 32,39 mln de lei.

Întreprinderile beneficiare sunt localizate în 21 raioane ale țării. 14,8% dintre acestea își desfășoară activitatea în municipiile Chișinău și Bălți, iar 85,2% – în mediul rural.

Conform datelor ODIMM, cei 54 de beneficiari vor investi în afacerile lor remitențele provenite din 16 state: Belgia, Danemarca, Federația Rusă, Franța, Germania, Irlanda, Israel, Italia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Republica Cehă, România, SUA, Turcia și Ucraina.

Directorul general al ODIMM, Iulia Costin a declarat astăzi că Pare 1+1 este unul dintre cele mai solicitate și mai longevive programe. Pentru a primi banii din partea statului, beneficiarii vor trebui să demonstreze o investiție de până 250 mii de lei, bani primiți sub formă de remitențe de peste hotare. „Aveți șase luni la dispoziție pentru îndeplinirea investiției. Dacă veți reuși să faceți acest lucru în trei zile și ne aduceți documentele confirmative, atunci noi vă transferăm rapid grantul pe care trebuie să-l primiți. Dar, în primul rând este obligația dvs., ca cei 250 mii de lei care ați declarat că sunt munciți și atrași de peste hotare sub formă de remitențe trebuie să se regăsească pe contul întreprinderii create. De acolo, din numele companiei, trebuie să faceți toate achizițiile. Ulterior, aduceți la ODIMM documentele necesare și atunci noi ne onorăm foarte rapid obligațiunea, pentru că banii pentru contractele dvs. sunt deja la ODIMM”, a precizat Iulia Costin.

Programul „PARE 1+1” este implementat de ODIMM din 2010 și are drept scop mobilizarea resurselor umane și financiare ale moldovenilor aflați la muncă peste hotare în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova. Programul este finanțat din bugetul de stat și suplinit din fondurile Uniunii Europene. Acesta va fi extins până în anul 2021.

moldpres.md

Potrivit legislaţiei, de la 1 martie 2020, Moldova va renunţa la semnalul tv analogic și va trece complet la semnalul digital.

Anunţul a fost făcut joi, la un briefing, de către președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Adrian Lebedinschi. Potrivit agenţiei infotag, el a spus că, în acest sens, Ministerul Economiei și Infrastructurii va solicita Consiliului Audiovizualului să recomande instituţiilor media să promoveze spoturi publicitare pregătite prin care să informeze cetățenii despre necesitatea de a trece la televiziunea digitală.

„Au fost procurate 9 mii de echipamente de recepție a serviciului de televiziune digitală, care, prin intermediul Ministerului Economiei, vor fi repartizate persoanelor cu venituri mici și persoanelor social-vulnerabile. Echipamente de recepție suplimentare vor fi cumpărate, dacă va fi o cerere crescută, pentru a maximiza pînă în martie accesul cetățenilor la informațiile digitale”, a spus deputatul.

El a spus că în cadrul discuțiilor între autoritățile responsabile, s-a ajuns la înţelegerea de a extinde multiplexul „A” de la 15 la 18 canale de televiziune. Aceasta înseamnă că persoanele care au acces gratuit la televiziunea digitală vor putea viziona mai multe canale decît era prevăzut anterior. Inițial, tranziția la televiziunea digitală în Moldova și renunţarea la televiziunea cu semnal analog a fost planificată pentru 1 ianuarie 2018.

noi.md

În anul curent, producătorii moldoveni vor obține o recoltă de mere de circa 670 mii de tone, cantitate practic similară cu cea de anul trecut, conform prognozelor Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe din Moldova „Moldova Fruct”, informează MOLDPRES.

Solicitat de agenție, directorul Asociației, Iurie Fală, a declarat că din totalul merelor recoltate, 200 – 240 mii de tone vor fi exportate, 370 mii tone vor ajunge la procesare, iar alte 60 mii de tone vor fi destinate consumului intern. Potrivit lui Fală, cele mai multe mere moldovenești sunt exportate în Federația Rusă, Belarus și Kazahstan.

Iurie Fală a precizat că în acest an, din cauza condițiilor meteo, cantitatea merelor destinate procesării va crește. „Avem producție de calitate, dar totuși mai multe mere vor fi destinate procesării, deoarece în unele regiuni livezile au fost afectate de grindină, polenizarea s-a produs în condiții mai friguroase decât de obicei, ceea ce a influențat formarea fructelor, iar ploile din primăvară și de la începutul verii au îngreunat implementarea măsurilor de protecție contra bolilor și dăunătorilor”, a menționat directorul Asociației „Moldova Fruct”.

Iurie Fală a mai adăugat că procesatorii propun un preț tot mai mic de achiziție a merelor, ceea ce-i nemulțumește pe producători, care susțin că ar putea suporta pierderi. În aceste condiții, producătorii și procesatorii de mere s-au întrunit recent într-o ședință la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului la care agricultorii au solicitat un preț de achiziție a merelor la procesare egal cu prețul oferit pe piețele regionale.

Potrivit prognozelor, în acest an, recolta de mere din Uniunea Europeană ar putea scădea cu circa 20 la sută. Totodată, se estimează că Polonia va recolta cu circa 44% mai puține mere.

moldpres.md

Reprezentanţii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) au participat la conferinţa „Dezvoltarea instrumentelor financiare în Republica Moldova”, desfăşurată la Chişinău. Evenimentul a fost organizat sub auspiciul Băncii Naţionale din Moldova în parteneriat cu Asociaţia Analiştilor Financiari Certificaţi.

În adresarea sa de salut către participanţii conferinţei, Valeriu Chiţan, preşedintele CNPF, a specificat următoarele: “În prezent, piaţa de capital autohtonă reprezintă un exemplu mai particular în sensul unei pieţe emergente: număr restrâns de entităţi emitente şi investitori, lichiditate redusă, lipsă de plasamente publice şi investitori instituţionali, nivel scăzut al complexităţii pieţei, iar diversitatea instrumentelor financiare emise şi tranzacţionate pe piaţă se limitează doar la acţiuni ordinare. Spre exemplu, nu putem vorbi de o piaţă a creanţelor corporative, iar tranzacţionarea valorilor mobiliare de stat cu termen de scadenţă mai mare de un an nu se produce prin intermediul mecanismelor pieţei reglementate sau ale sistemului multilateral de tranzacţionare. Apropo, experienţa unor economii în tranziţie arată că dezvoltarea nu se poate rezuma la deschidere economică şi liberalizare, privatizare. Fără pieţe nu te poţi dezvolta, dar trebuie să le şi “învingi” pentru a trece în liga economiilor dezvoltate.

Prin urmare, în pofida acestor slăbiciuni instituţionale, edificarea încrederii şi dezvoltarea unei infrastructuri solide a pieţei de capital constituie un deziderat pentru CNPF şi este fundamentală pentru dezvoltarea R. Moldova pe termen lung.

În calitate de autoritate publică responsabilă de piaţa de capital folosesc acest prilej pentru a mă adresa, cu multă consideraţie, către Banca Naţională, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Infrastructurii – girul cărora în formularea politicilor macroeconomice contează – cu un apel: este imperios necesar să depăşim sindromul autismului şi să cuantificăm punctul de inflexiune. În acest sens, se reclamă regândirea şi punerea în aplicare a unui mix de politici structurale, fiscale şi monetare convergente în crearea unui mediu autentic atractiv apariţiei noilor instrumente tranzacţionate pe piaţa de capital locală, inclusiv prin valorificarea unei sinergii pe măsură. Potrivit Fondului Monetar Internaţional, cheltuielile de capital sub forma investiţiilor constituie o componentă cheie a celor trei locomotive – de rând cu comerţul exterior şi consumul intern – care asigură creşterea economică. Vreau să reţineţi – această concluzie, care a urmat imediat în perioada post-criză acum un deceniu, îi aparţine dnei Christine Lagarde, şefa FMI, exprimată cu ocazia unei vizite la Bucureşti”.

În concluzie, dl Chiţan a remarcat: “Rezum, prin a exprima convingerea că prezentul For va avea parte de dezbateri exploratorii, cu abordări complexe, prin care se vor identifica soluţii aferente remedierii deficitului de preocupări consacrate şi sistemice, pentru restartarea instrumentelor financiare”.

În cea de-a doua parte a conferinţei, Nina Dosca, vicepreşedintele CNPF, şi Vladimir Rusnac, şeful Direcţiei generale participanţi profesionişti piaţa de capital în cadrul CNPF, au prezentat principalele aspecte ale cadrului de reglementare a instrumentelor financiare pe piaţa de capital, caracteristicile pieţei de capital locale, inclusiv ultimele amendamente privind facilitarea şi punerea în circulaţie a instrumentelor financiare.

În context, Nina Dosca s-a referit la rolul autorităţii de reglementare şi al participanţilor profesionişti în dezvoltarea pieţei de capital, precum şi necesitatea promovării educaţiei financiare în rândul consumatorilor.

La conferinţa „Dezvoltarea instrumentelor financiare în Republica Moldova” au participat şi au ţinut discursuri reprezentanţii permanenţi ai Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale şi Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – Volodymyr Tulin, Anna Akhalkatsi şi Angela Sax. Evenimentul i-a reunit pe reprezentanţii de la Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Finanţelor, alte autorităţi publice, analişti financiari externi, bancheri, oameni de afaceri, experţi economici ş.a.

capital.market.md

Potrivit Ministerului Finanțelor din Moldova, creșterea datoriei de stat totale în ianuarie-august 2019 s-a datorat creșterii atât datoriei interne, cât și datoriei externe, exprimată în lei. În special, în perioada menționată din 2019, datoria internă a crescut cu 47,3 milioane lei, sau 0,2%, de la 23 miliarde 058,6 milioane lei (la sfârșitul lui decembrie 2018) la 23 miliarde 105,9 milioane de lei (la sfârșitul lunii august 2019). În același timp, datoria externă în MDL pentru aceeași perioadă a crescut cu 366,1 milioane lei, sau 1,3% - de la 28 miliarde 954 milioane lei la 29 miliarde 320,1 milioane lei. În același timp, ponderea datoriei interne în totalul datoriei de stat a Moldovei a scăzut de la 44,3% la 44,1%, în timp ce ponderea datoriei externe a crescut în aceeași proporție - de la 55,7% la 55,9%. În general, ponderea datoriei totale în PIB a scăzut de la 27,1% la sfârșitul lui 2018 la 25,3% la sfârșitul lunii august 2019.

În același timp, potrivit rezultatelor anului 2018, PIB-ul s-a ridicat la 192 miliarde 278 milioane lei, iar pentru 2019 este prevăzut la nivelul de 207,3 miliarde lei. Ministerul Finanțelor a menționat că, la sfârșitul lunii august 2019, pondrea datoriei care urmează să fie achitată timp de un an se ridica la 17,2% din total, în ciuda faptului că Programul „Gestionarea datoriei publice pe termen mediu (2019-2021)" prevede parametri de 15-25% (maxim). Ponderea specifică a datoriei interne în valoarea totală a datoriei de stat este de 44,1% (parametrii aprobați anterior: 35% (minim) - 50%), ponderea specifică a datoriei externe într-o anumită monedă în volumul total al datoriei externe la sfârșitul lunii august 2019 este de 30,5 % (parametri aprobați: 20-40% (maxim). Ponderea datoriei de stat cu o rată a dobânzii variabile în volumul total al datoriei de stat la sfârșitul lunii august a acestui an este de 27,8% cu parametri de 25-40% (maxim). Amintim ca datoria de stat totală a Republicii Moldova în 2018 a crescut cu 352,2 mil lei, sau cu 0,7%, constituind la finele lunii decembrie 52 de miliarde 012,6 mil lei.

În același timp, datoria internă în 2018 a crescut cu 480,1 milioane lei, sau 2,1% - de la 22 miliarde 578,5 milioane lei (la sfârșitul lui decembrie 2017) la 23 miliarde 058,6 milioane lei ( la sfârșitul lunii decembrie 2018). În același timp, datoria externă în MLD în aceeași perioadă a scăzut cu 127,8 milioane lei, sau 0,4% - de la 29 miliarde 081,8 milioane lei la 28 miliarde 954 milioane lei. Maximul istoric al datoriei totale a Moldovei s-a ridicat la 54 de miliarde 380,9 milioane de lei la sfârșitul lunii iunie 2019.

InfoMarket

Poliţia Capitalei a sporit activităţile la compartimentul protejării drepturilor consumatorilor şi traficului ilicit de mărfuri cu executarea măsurilor legale ce se impun, privind identificarea şi documentarea persoanelor implicate în scheme frauduloase de acest gen.

În cadrul măsurilor demarate de către Poliția Capitalei orientate spre prevenirea și combaterea cazurilor de comerț ilicit stradal, ofiţerii de investigare a fraudelor economice din cadrul Direcţiei de Poliţie a mun. Chişinău au documentat activitatea frauduloasă a unui bărbat în vârstă de 28 de ani. Astfel în rezultatul măsurilor special de investigație, a fost stabilit că acesta transporta și comercializa în adiacentul pieții ,,Tiraspol” , lenjerie de pat, fără acte ce ar atesta originea și proveniența legală mărfurilor.

Pe data de 18 septembrie angajații din cadrul Direcției de Poliție a mun. Chișinău au efectuat cercetări la fața locului, atât la depozitul improvizat amplasat pe str. D. Cantemir, cât și în automobilul de model ,,Mercedes”ce aparținea bărbatului și cu care erau transportate mărfurile. Valoarea estimativă a bunurilor materiale depistate și ridicate, constituie aproximativ 25000 lei.

Polițiștii continuă efectuarea măsurilor speciale de investigații în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și identificării membrilor rețelei de comerț și furnizorilor de materie primă.

Conform legislației în vigoare, persoanele găsite vinovate riscă amenzi până la 15 000 lei.

politiacapitalei.md

Comisia parlamentară care investighează frauda bancară urmează să prezinte un nou raport pe marginea furtului miliardului la mijlocul lunii octombrie. În acest raport vor fi prezentate nume noi din lista de beneficiari ai fraudei bancare. Declarația aparține deputatului Lilian Carp, membru al comisiei parlamentare și a fost făcută în platoul Jurnal TV. Potrivit lui, actualmente aceste nume sunt verificate de către comisie, precum și legăturile dintre persoanele respective cu cele trei grupuri cunoscute spațiului public: grupul Șor, grupul Filat și grupul Plahotniuc, transmite IPN.

Lilian Carp spune că din lista de beneficiari care a fost prezentată anterior de această comisie mai fac parte și alte nume pe care membrii comisiei le verifică. „Lista este mult mai mare. Noi am menționat câteva nume care sunt cunoscute spațiului public și care, de fapt, au organizat procesul de devalizare a banilor”, spune parlamentarul. Lilian Carp spune că acum se verifică conexiunea acestora cu grupurile care au fost în lista de beneficiari: grupul Șor, grupul Filat și grupul Plahotniuc. „O bună parte dintre ei nu sunt nume cunoscute opiniei publice”, a explicat deputatul. Un nou raport al comisiei urmează să fie prezentat în jurul datei de 15 octombrie.

Expertul economic Veaceslav Negruța consideră că strategia de recuperare pe care au prezentat-o procurorii în anul 2018 nu a fost nimic altceva decât „o oală în care s-au adunat toate fraudele bancare, începând de prin 2007 și până în prezent și această strategie mai mult se referea la creditele neperformante. În această strategie lipsea focusarea pe furtul miliardului”.

Potrivit lui Veaceslav Negruță, comisia care a fost creată în Parlament pentru investigarea furtului miliardului este de mare ajutor pentru întreaga societate. „Unele lucruri care au fost ascunse, au apărut. Odată cu schimbarea guvernării, am văzut și niște acțiuni ale procurorilor privind așa-zise sechestre sau blocaj pe anumite active chiar dacă acestea deja erau vândute sau cu alți proprietari în spate. Prin inacțiunea procurorilor, dar de fapt aceasta este o crimă pentru că ei au avut toată informația la dispoziție de mulți ani, dar au creat acest coridor pentru ca oamenii să plece sau să-și schimbe interesele, proprietățile, astfel creând obstacole majore pentru o investigație veritabilă și pentru a avea măcar o șansă de recuperare a fondurilor extrase din Republica Moldova”, a notat expertul.

Comentatorul politic din România Armand Goșu este de părere că această comisie parlamentară trebuie să vină din punct de vedere politic să valorizeze ceea ce s-a întâmplat și să pună presiune pe Procuratură ca aceasta să se apuce de lucru. „Ei (n.r. membrii comisiei) sunt singurii care mișcă ceva. Procuratura strălucește prin absență. Dacă nu s-ar pune presiune politică în Parlament, dacă n-ar organiza aceste conferințe de presă, dacă Alexandru Slusari (n.r. președintele comisiei) n-ar fi activ pe rețelele de socializare, nu s-ar mișca nimic și frustrarea populației ar crește și mai tare. Este extraordinar ce fac acești oameni acolo”, a declarat Armand Goșu.

ipn.md

Cea de-a XVIII-a ediție a Zilei Naționale a Vinului, organizată în zilele de 5 și 6 octombrie curent, va întruni un număr record de vinării. 68 de producători autohtoni își vor expune vinurile în centrul capitalei. La actuala ediție, vizitatorii vor avea parte de mai multe surprize, iar turiștii străini care vor sosi în țara noastră vor primi pe telefon mesajul „Bine ați venit în Moldova. Sunteți invitați la Ziua Națională a Vinului”, relatează MOLDPRES.

Pe lângă creșterea numărului de participanți, în acest an sărbătoarea va ocupa și un spațiu mai mare, de până la 25 mii de metri pătrați. Aceasta va trece dincolo de Piața Marii Adunări Naționale și va cuprinde în premieră scuarul Catedralei Mitropolitane, ajungând până la strada pietonală Eugen Doga, acolo unde va fi amenajată o scenă pe care vor evolua cei mai îndrăgiți interpreți autohtoni.

La sărbătoare, produsele vinăriilor vor fi amplasate în baza hărții regiunilor cu Indicație Geografică Protejată, iar vizitatorii vor putea achiziționa un Carnet al Degustătorului. Acesta va include informații despre vinăriile prezente la eveniment și vinurile oferite de acestea, 12 tichete pentru degustare, reduceri pentru materialele promoționale, precum și bilete pentru călătoria cu transportul public.

Startul sărbătorii va fi dat la sfârșitul acestei săptămâni de către vinăriile din țară, care își vor deschide ușile pentru oaspeți începând cu 28 septembrie și până pe 13 octombrie.

Organizatorii susțin că numărul vizitatorilor Zilei Naționale a Vinului crește de la an la an. Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Gheorghe Arpentin, a declarat astăzi la Chișinău, că turiștii care vor sosi în țara noastră în primul week-end al lunii octombrie, vor primi pe telefon mesajul „Bine ați venit în Moldova. Sunteți invitați la Ziua Națională a Vinului”. Alături de vinul moldovenesc, vizitatorii vor putea savura și din bucatele tradiționale, care vor fi oferite de 12 restaurante din țara noastră.

Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Georgeta Mincu, a declarat că în mai multe sate din țara noastră viticultura a devenit o afacere de familie, iar autoritățile vor continua să ofere sprijin în  organizarea Zilei Vinului, pentru ca Republica Moldova să rămână pe harta turistică a vinului.  

„Moldova a reușit să păstreze tradiția și să impună standarde de calitate, astfel ca astăzi să ajungă în top 10 exportatori în lume. Oriunde mergem, luăm cu noi un cadou, care este de obicei o sticlă de vin. MADRM va depune eforturi pentru a consolida fondul vitivinicol, care să păstreze cele mai vechi soiuri de viță de vie, care sunt rezistente la frig și secetă. Avem un patrimoniu vitivinicol și este important să-l păstrăm ca pe un tezaur”, a punctat ministrul.

Guvernul va examina revenirea la impozitarea progresivă.

Asta a declarat prim-ministra Maia Sandu, în contextul în care, în curând, vor fi inițiate noi negocieri cu Fondul Monetar Internațional, unde se va discuta despre lărgirea bazei fiscale prin majorarea plătitorilor de impozite. „Cei care au mai mulți bani, să plătească mai mult”, a spus șefa Executivului în cadrul emisiunii „Moldova în direct” la Moldova 1.

„Toată lumea își dorește același lucru – ca toți să plătească impozite. Am avut situații cu diverse companii cu mulți bani, dar care beneficiază de facilități fiscale. Ceea ce ne dorim e ca toată lumea să plătească impozite, fiindcă atunci o să putem să investim mai mult. O să încercăm să mergem pe impozitarea progresivă – cei care au mai mulți bani să plătească mai mult, să-i ajute pe cei cu venituri mai mici. O să examinăm revenirea la această impozitare progresivă”, a declarat Maia Sandu. În prezent, toate persoanele fizice și juridice, cu unele excepții, plătesc un impozit pe venit de 12%.

Amintim că, recent, Guvernul a elaborat noi măsuri fiscale, aprobate de Parlament, care, potrivit Ministerului Finanțelor, urmează să aducă venituri de un miliard de lei la bugetul de stat.

noi.md