La finalul lunii iunie 2019, autoritățile Române și cele din Republica Moldova au semnat patru contracte de finanțare pentru proiectele mari de infrastructură care vor primi finanțare prin Programul Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020.

Proiectele vor fi derulate în parteneriat între autoritățile din România și cele din Republica Moldova și vizează următoarele domenii:

- îmbunătățirea schimbului de informații între cele două state partenere, prin dezvoltarea infrastructurii de comunicații. Proiectul “Infrastructura de comunicații” (COMINF), având un buget total de 7,9 milioane de euro (din care 5 milioane fonduri europene);        

- creșterea securității granițelor estice ale Uniunii Europene, prin reabilitarea stațiilor de poliție din zona de frontieră, achiziția de echipamente și formarea personalului de poliție. Proiectul “Cooperare Regională pentru Prevenirea şi Combaterea Criminalității Transfrontaliere România –Moldova” (THOR) are o valoare totală de 12,5 milioane de euro (din care 6,4 milioane de euro fonduri europene);

- îmbunătățirea structurii de operare „SMURD” (SMURD 2). Proiectul urmărește creșterea siguranței populației prin dezvoltarea capacității de intervenție în situațiile de urgență și are o valoare totală de 10 milioane de euro (din care 6,4 milioane finanțare europeană);

- creșterea calității serviciilor autorităților vamale, prin reconstrucția, reabilitarea și dotarea birourilor vamale din zona de graniță româno-moldoveană de la Albița-Leușeni, Sculeni-Sculeni, Giurgiulești-Giurgiulești. Bugetul total al proiectului este de 10 milioane de euro, din care fonduri europene 6,4 milioane de euro.

Activitățile celor patru proiecte vor fi realizate în termen de 36 de luni de la data semnării contractelor de finanțare. Aceste proiecte totalizează 30% din fondurile europene alocate Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020.

Europol a anunţat luni că 3,8 milioane de produse dopante şi medicamente contrafăcute au fost confiscate şi 234 de persoane au fost arestate, în cadrul unei operaţiuni care s-a desfăşurat în 33 de ţări, printre care și Republica Moldova, conform unui comunicat publicat pe site-ul instituţiei.

La operaţiunea Viribus, coordonată de Europol şi poliţia italiană în colaborare cu Interpol, Centrul Comun de Cercetare UE (JRC), Oficiul European Antifraudă (OLAF) şi Agenţia Mondială Anti-Doping (WADA), au participat 33 de ţări, 23 dintre acestea fiind state europene, scrie zf.ro.

În urma operaţiunii au fost destructurate 17 grupuri de crimă organizată implicate în producerea şi traficarea medicamentelor şi produselor dopante. Nouă laboratoare ilegale de pe teritoriul ţărilor europene, în care erau produse medicamentele şi steroizii, au fost descoperite şi închise de către autorităţi.Autorităţile s-au concentrat şi pe monitorizarea evenimentelor sportive, în cadrul cărora au efectuat 1.357 de verificări pentru a depista sportivii care utilizează astfel de produse pentru a-şi îmbunătăţi performanţa.

Europol a anunţat că a ordonat arestarea a 234 de suspecţi, a deschis 839 de dosare penale şi a identificat aproape 1.000 de indivizi responsabili de producerea, comercializarea sau utilizarea substanţelor ilegale.

Printre ţările din UE care au participat la această operaţiune se numără şi România, Marea Britanie, Franţa şi Germania. De asemenea, au fost implicate alte zece ţări care nu aparţin Blocului comunitar, printre care Statele Unite, Republica Moldova şi Columbia.

Operaţiunea Viribus a fost cea mai mare operaţiune de acest fel din istorie.

cotidianul.md

Persoanele care desfășoară activitate independentă nu sunt obligate să calculeze și achite taxa pentru amenajarea teritoriului, susține Serviciul Fiscal de Stat.

Potrivit instituției, subiecți ai impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului sunt persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei și persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător conform Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, care dispun de bază impozabilă.

Astfel, persoanele fizice rezidente, care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul fără a constitui o formă organizatorico-juridică nu sunt subiecți ai impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului.

Taxa de amenajare a teritoriului este o taxă locală, care reprezintă plată obligatorie efectuată la bugetul local. În 2019, această taxă variază între 100 și 300 de lei, în funcție de localitate. În unele localități, taxa este stabilită per persoană angajată.

profit.ro

O filială a unei bănci comerciale a fost jefuită noaptea trecută în sectorul Buiucani al Chișinăului. Din camera de păstrare a băncii, unde mai mulți beneficiari își păstrau bunuri de preț, acte și bani, au dispărut mai multe boxe. Surse din cadrul Inspectoratului de Poliție Buiucani au menționat pentru TV8 că jaful a fost comis de oameni foarte bine pregătiți, care nu au lăsat urme. 

Potrivit sursei citate, jaful a avut loc în jurul orei 04.00 dimineața, însă cazul a fost depistat abia pe la ora 09.00 de către lucrătorii băncii. Au fost furate boxele în întregime din camera de păstrare. „Au spart acea cameră de păstrare, au scos ghișeele, au avut tehnică, au fost bine pregătiți. Nu a lucrat niciun semnal, nicio alarmă, absolut nimic. Nimeni pe drum n-a observat, nimeni nimic n-a văzut”, a menționat sursa TV8.

În plus, camerele de supraveghere au fost deconectate. „Noi am chemat toți proprietarii, am făcut audieri, dar suspecți deocamdată nu-s”, a menționat sursa.

O beneficiară a băncii a menționat pentru TV8 că deși banca a fost jefuită noaptea trecută, ea a fost anunțată abia în jurul orei 17.00 după amiază, printr-un SMS. Femeia spune că a depus o declarație la Poliție în care a indicat ce deținea la bancă.

Beneficiara spune că reprezentanții băncii nu le-a oferit explicații clare despre ce se întâmplă. „Ei au știut de dimineață, dar ne-au lăsat să așteptăm. Noi am vrut să le spunem că este de responsabilitatea dânșilor (n.r. reprezentanților băncii) ceea ce s-a întâmplat”, a declarat femeia.

Potrivit ei, deocamdată reprezentanții băncii nu le-au spus deponenților dacă le vor recompensa bunurile pe care le aveau în camera de păstrare. „Din câte am înțeles, au fost atacate mai mult boxele care aveau bani”, a menționat sursa.

Femeia ne-a spus, plângând, că un grup de beneficiari ai băncii vor să se adreseze după ajutor către președintele țării.

tv8.md

Deşi Republica Moldova are o strategie de atragere a investiţiilor, acestea nu au înregistrat creşteri spectaculoase. Instabilitatea politică, corupţia endemică şi birocraţia sunt principalele bariere în calea plasatorilor de capital. În trimestrul I 2019, investiţiile directe s-au soldat cu intrări nete de capital în valoare de 118,06 mil. USD, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.

Investiţiile directe în economia naţională au înregistrat, pe parcursul trimestrului I 2019, intrări nete de capital în valoare de 119,83 mil. USD, din care investiţiile în capitalul social au reprezentat 57,13 mil. USD (intrări – 65,13 mil. USD, ieşiri de capital – 8,00 mil. USD). Venitul reinvestit a înregistrat o valoare netă de 53,62 mil. USD (din care sectorul bancar a reinvestit 13,26 mil. USD, iar alte sectoare – 40,36 mil. USD).

Sectoarele cele mai atractive din economia naţională pentru investitorii străini sunt băncile cu aproape 30% şi industria prelucrătoare cu o pondere de 22,4%. Economiştii explică acest lucru prin faptul că investiţiile în bănci sunt mai puţin riscante decât în alte sectoare, industria prelucrătoare vizează în mare parte producţia în lohn.

Ultimul raport Doing Business 2019, arată că Republica Moldova ocupă locul 47 din 190 de ţări, în scădere cu 3 poziţii comparativ cu 2018 când ocupa locul 44. Din cei 10 indicatori evaluaţi, Republica Moldova a înregistrat progrese doar în ceea ce priveşte “iniţierea afacerii” – locul 14, în urcare cu 7 poziţii faţă de anul 2018. Restul indicatorilor din clasament s-au înrăutăţit: obţinerea autorizaţiilor de construcţie (de pe locul 165 în 2018 – pe locul 172 în 2019), accesul la energie electrică, înregistrarea proprietăţii, accesul la credite, plata impozitelor, executarea contractelor.

Surpriză: bulgarii, în topul investitorilor din bănci

Din punct de vedere a ţării de provenienţă, olandezii şi bulgarii se află în fruntea clasamentului privind investiţiile din bănci cu câte 101,4 mil. dolari SUA şi 99,7 mil. dolari SUA. Apariţia bulgarilor în topul investitorilor străini din bănci se datorează faptului că Doverie-Invest a achiziţionat 77,62% din capitalul Moldindconbank. În luna septembrie 2017, „Doverie United-Holding AD” a mai obţinut o permisiune prealabilă a BNM pentru achiziţionarea a 50,01% din „Victoriabank”. Potrivit portalului Seenews.com, grupul bulgar a anunţat ulterior că se retrage din discuţiile privind procurarea acţiunilor din Victoriabank, din motiv că nu s-a ajuns la niciun acord asupra parametrilor tranzacţiei.

Guvernul doreşte să orienteze economia în direcţia activităţilor de producţie destinate exportului şi să valorifice mai eficient potenţialul ţării în calitate de punct natural de tranzit între Est şi Vest. Totodată, conform Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012–2020, se optează pentru schimbarea paradigmei de dezvoltare a economiei şi anume, necesitatea renunţării la modelul de creştere bazat pe consumul alimentat de remiteri în favoarea unui model dinamic bazat pe atragerea investiţiilor străine şi locale, precum şi dezvoltarea industriilor exportatoare de bunuri şi servicii.

Existenţa unor acorduri de comerţ şi de liber schimb la nivel mondial şi regional, presiunea fiscală redusă, forţa de muncă relativ ieftină şi calificată, amplasarea geografică strategică a ţării, solul, clima favorabilă, existenţa tradiţii­lor în industria prelucrătoare, în special în cea a produselor agroalimentare constituie, indiscutabil, elemente definitorii cu o puternică amprentă pozitivă asupra competitivităţii investiţionale a Republicii Moldova.

Climatul investiţional nu este un atu pentru Republica Moldova

Impactul investiţiilor străine asupra economiei unei ţări este incontestabil: lanţul de efecte pe care le creează se răsfrâng atât asupra producţiei de bunuri şi servicii, cât şi asupra consumului, motivând simultan cererea şi oferta. Investiţiile reprezintă stimulentul ce generează noi activităţi economice şi are ca finalitate obţinerea de bunuri şi servicii indispensabile unei economii viabile, prospere.

Cu toate acestea, în comparaţie cu alte ţări din regiune, climatul investiţional nu este un atu pentru Republica Moldova. Faptul acesta îl denotă atât poziţia Moldovei în ratingurile internaţionale, cât şi comparaţia directă a indicatorilor macroeconomici şi de performanţă privind atragerea ISD între ţări. Un alt moment important se referă la faptul că aşa cum ISD îşi au originea în afara ţării noastre, prin intermediul acestora se produce un proces de internalizare a situaţiei economice din ţările investitoare în economia şi societatea naţională. Analiza stocului şi a fluxului de ISD pe perioada ultimilor 15 ani denotă o creştere constantă a stocului de investiţii străine directe (peste 3,9 miliarde dolari SUA în anul 2014), de peste 4 ori mai mult comparativ cu anul 2004. Totodată, începând cu anul 2008, se atestă o evoluţie general descendentă a fluxurilor de ISD. Ca urmare a crizei mondiale, fluxurile de ISD orientate în economia naţională au scăzut brusc. Criza economică şi financiară a redus puternic încrederea investitorilor străini în capacitatea de relansare a economiilor în tranziţie, printre care se află şi Republica Moldova. La multe proiecte de investiţii s-a renunţat, fie au fost amânate.

Gradul de pătrundere a capitalului străin în economie este evidenţiat într-o manieră sugestivă de nivelul stocului de ISD pe locuitor. Datele empirice cu privire la acest indicator relevă discrepanţe accentuate existente între statele din regiune, iar Republica Moldova înregistrează un nivel scăzut al acestui indicator – 1052 dolari SUA. Comparativ cu alte ţări ex-sovietice din regiune, Ucraina, spre exemplu, a acumulat un stoc de 1696.0 dolari SUA per capita, iar România – 3899.0 dolari SUA per capita.

Astfel, orientarea în continuare spre dezvoltarea mediului de afaceri şi îmbunătăţirea climatului investiţional va avea urmări pozitive asupra competitivităţii Republicii Moldova în direcţia atragerii investiţiilor străine, ce se va exprima prin creşterea exporturilor, majorarea numărului de întreprinderi fiabile, motivate să implementeze inovaţii, capabile să creeze locuri de muncă atractive, să asigure productivitate înaltă şi producţie competitivă orientată spre export. Aceasta, inevitabil, se va reflecta în îmbunătăţirea indicatorilor macroeconomici şi avansarea în continuare a Republicii Moldova în clasamentele internaţionale.

Neîncrederea în justiţie îndepărtează oamenii de afaceri

Expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan, susţine că reticenţa oamenilor de afaceri de a veni în Republica Moldova este generată de lipsa continuităţii, previzibilităţii şi stabilităţii politicilor fiscale. Legislaţia şi normele fiscale sunt în permanenţă obiectul interpretării de către organele cu funcţii de reglementare în domeniile respective, iar aplicarea acestora în practică este neuniformă şi impredictibilă.

În domeniul justiţiei persistă neîncrederea ca urmare a corupţiei din instanţele de judecată. Cazurile de privare de dreptul de proprietate, cu concursul instanţelor de judecată, la care societatea moldovenească a fost martoră pe parcursul ultimilor ani, se pare că au înrădăcinat pentru o perioadă îndelungată sentimentul că în Republica Moldova legea nu funcţionează şi nimeni nu se poate simţi protejat.

“Un procentaj foarte mare al oamenilor de afaceri sunt de părere că în Republica Moldova nu există instituţii judecătoreşti eficiente, care ar ajuta la rezolvarea disputelor comerciale şi că acestea nu aplică legile obiectiv şi nediscriminatoriu”, a spus Viorel Pîrvan.

Agenţii economici percep controalele ca având drept unic scop sancţionarea lor, iar prin frecvenţa şi modul de desfăşurare, controalele creează obstacole în activitatea acestora. “Organele de control şi inspectorii comit devieri de la principiile fundamentale ale controlului, sunt comise abuzuri şi încălcate drepturile agentului economic”.

“Majoritatea absolută dintre oamenii de afaceri consideră că există practici monopoliste şi de concurenţă neloială. Este adus ca exemplu Serviciul Fiscal de Stat, care utilizează controalele asupra unui agent economic ca instrumente de presiune şi ajutor în favoarea unei companii concurente. Printre amendamentele propuse la legislaţia privind protecţia concurenţei, pentru îmbunătăţirea acesteia e necesar separarea politicului de business, inclusiv prin depolitizarea instituţiilor de reglementare din domeniu”, a precizat Pîrvan.

Victor URSU

Veniturile obținute din activitatea agricolă de către micii producători în anul 2018 constituie, în medie, 5565 lei per gospodărie și 14 425 lei la 1 ha, potrivit datelor Biroului Național de Statistică cu referire la activitatea agricolă a micilor producători agricoli în anul 2018. Datele se referă la gospodăriile care dispun numai de loturi pe lângă casă.

Totodată, costul materialelor și serviciilor procurate a fost, în medie, de 3381 lei pe o gospodărie, iar la 1 ha – de 8764 lei. În cazul gospodăriilor care dispun de loturi pe lângă casă și terenuri de fermier, veniturile obținute pe o gospodărie constituie 11 185 lei, iar la 1 ha – 9940 lei. Costul materialelor și serviciilor procurate în acest caz a fost de 5470 lei, iar la 1 ha – de 4861 lei.

Cele mai multe venituri micii producători le-au obținut din vânzarea producției agricole – 93,3%, din prestarea serviciilor către terți au obținut 3,4%, iar 3,3% au constituit alte venituri.

Aceeași situație se constată și în cazul producătorilor care dețin terenuri de fermier, care din vânzarea producției au obținut 94,2% din venituri, 4,2% – din prestarea serviciilor, iar alte venituri au constituit 1,6%.

Totodată, cele mai multe cheltuieli ale producătorilor cu loturi pe lângă casă au mers către nutrețuri – 26,9%, precum și către asigurarea cu tineret de păsări și animale – 24,4%. Cheltuielile pentru plata muncii lucrătorilor au constituit 4,2%, cele pentru executarea lucrărilor agricole – 13,4%, iar 1,5% sunt cele destinate procurării motorinei și benzinei.

Producătorii care dețin și terenuri de fermier au cheltuit cel mai mult pe executarea lucrărilor agricole: prelucrarea solului, însămânțare, recoltare – 26,2%. Pentru tineretul de animale și păsări au mers 16,6% din cheltuieli, pentru plata muncii lucrătorilor – 10,2%, motorina și benzina – 2,4% etc.

Notă: Publicaţia reflectă rezultatele cercetării statistice selective a activităţii agricole în anul 2018 a gospodăriilor populaţiei şi gospodăriilor ţărăneşti, care au în folosinţă terenuri cu suprafaţa mai mică de 10 ha. Cercetarea a fost realizată prin intermediul chestionării gospodăriilor populaţiei şi gospodăriilor ţărăneşti din 106 sate.

Informaţia vizând veniturile şi cheltuielile aferente activităţii agricole se utilizează în calculele indicatorilor macroeconomici pe agricultură: consumului intermediar şi valorii adăugate în agricultură, la elaborarea balanţelor resurselor alimentare și utilizării lor etc.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Biroului Naţional de Statistică al RM

Prima linie de calibrare a cireșelor din Republica Moldova a fost instalată în cadrul companiei Farm-Prod SRL din satul Olănești, raionul Ștefan Vodă. Investiția este de cca 2,5 milioane de lei și a fost posibilă inclusiv suportului financiar al proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova (USAID/APM), care a constituit circa o treime din valoarea totală a echipamentului, comunică mybusiness.md.

Noul echipament permite calibrarea cireșelor în funcție de diametrul acestora și separarea buchetelor de cireșe, ceea ce asigură livrarea fructelor sortate pe mărimi conform cerințelor pieței și cumpărătorilor, contribuind astfel la majorarea prețului de vânzare cu circa 15%.

În anul 2018, Farm-Prod SRL a produs aproximativ 200 de tone de cireșe, iar până în 2020 prognozează o recoltă de până la 380 de tone de cireșe de calitate. Procurarea linie de calibrare a fost fondată de necesitatea de a se alinia la cerințele europene de calitate și pentru a fi competitivi pe piața externă și a penetra noi piețe de desfacere pentru aceste fructe.

Potrivit lui Ion Tulei, directorul Farm-Prod SRL, majoritatea producătorilor de cireșe din lumea modernă au linii de calibrare și clasificare în funcție de diametru, masă sau culoare. Farm Prod SRL este prima companie din Republica Moldova care a instalat această linie.

„Din acest an am început să vindem pentru export cireșele sortate după calibru. În ladă nu avem diferențieri mai mari de 2 mm, sunt lăzi în care avem 26-28 mm și 28-30 mm. Este un standard nou pentru noi și deja avem solicitări de vânzare pe piața din Germania și Cehia”.

Specialistul USAID/APM în siguranța alimentelor și post-recoltare Andrei Cumpanici a subliniat importanța recoltării calitative a cireșelor:„Cireşele sunt fructe care se recoltează la etapa de maturare deplină, atunci când culoarea lor atinge caracteristica soiului respectiv, adică, nu pot fi nici mai deschise nici mai închise. Trebuie să menționăm că o etapă optimă de recoltare permite păstrarea lor prin diferite tehnologii până la 60 de zile.”

Sectorul de producere a cireșelor din Moldova se confruntă cu mai multe problem ce țin de selectarea soiurilor, tehnologiile de producere, inclusiv protecția și echipamentele de calibrare, ceea ce reduce din competitivitatea produsului pe piețele externe. Astfel, în 2015-2017, toate cireșele moldovenești au fost exportate, fie către Rusia, fie către Belarus, deși prețurile mai bune ar putea fi obținute pe piețele UE, dacă ar fi putut fi îndeplinite cerințele cumpărătorilor privind calibrarea lor.

Pentru a depăși aceste constrângeri, USAID/APM acordă asistență complexă și susține investițiile în acest sector, inclusiv prin procurarea a două linii de sortare a cireșelor, una dintre ele fiind instalată la Farm-Prod SRL, iar cea de-a doua - la Fresh Time SRL.

Conform datelor oficiale, în ultimii ani, investițiile în plantarea soiurilor noi și a tehnologiilor moderne de producere a cireșelor au fost în creștere în țara noastră. În perioada 2016 – 2018, în Republica Moldova au fost plantate anual în medie 300 ha de livezi noi de cireși. În 2017, erau pe rod 3 500 ha de livezi de cireși. Totodată, a crescut volumul exporturilor de cireșe de la 1 700 tone în 2010, până la aproximativ 10 800 tone de cireșe în 2018.

Prețul petrolului se menține la o medie de aproximativ 63 de dolari per baril în ultimele 5 săptămâni. Cu toate acestea, prețul carburanților pe piața din Republica Moldova rămâne practic neschimbat.

La mijlocul lunii mai, prețul carburanților în Republica Moldova a crescut semnificativ, în mediu cu un leu pentru litrul de benzină și cu 70 – 80 de bani pentru litrul de motorină.

Atunci petroliștii își motivau decizia prin faptul că pe piețele internaționale a crescut prețul la petrol. Prețul barilului de petrol Brent la data ultimii scumpiri era de 72 de dolari americani.

Astăzi un baril de petrol Brent, la bursa de la Londra, costă 63 de dolari, cu 9 dolari mai puțin sau aproximativ 12%. Mai mult decât atât, de la începutul lunii iunie și până astăzi au fost perioade în care petrolul a costat chiar și sub 60 de dolari.

Această scădere masivă a prețului la petrol nu s-a resimțit însă și pe piața carburanților din Moldova, unde prețurile au rămas neschimbate.

Este de menționat că la precedenta ajustare a prețurilor carburanților, la 13 martie 2019, barilul de petrol costa 68 de dolari americani. Astfel, la cotațiile de 68 de dolari, un litru de benzină costa la Chișinău aproximativ 18,35 lei, iar un litru de motorină 16,75 lei.

Astăzi, când petrolul este 63 de dolari, cu 4 dolari mai ieftin, benzina costă la Chișinău 19,5 lei, iar motorina 17,2 lei.

În perioada 2015-2018, exporturile totale ale Republicii Moldova în Uniunea Europeană au crescut cu 1,5 mlrd de dolari sau cu 34% față de perioada de patru ani înainte de constituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), fiind o creștere de două ori mai rapidă față de exporturile pe alte piețe, transmite MOLDPRES.

Uniunea Europeană și-a consolidat pozițiile drept principală piață de desfacere pentru exportatorii moldoveni. Circa 40% din această creștere a fost determinată în mod exclusiv de DCFTA. Astfel, efectul net al DCFTA a constituit circa 600 mln de dolari SUA. Datele se conțin într-un studiu al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, semnat de Adrian Lupușor.

Potrivit studiului, exporturile de produse agroalimentare au beneficiat mai mult de DCFTA în comparație cu produsele industriale. Totodată, impactul net al DCFTA asupra exporturilor de produse agroalimentare a fost de circa trei ori mai mare față de impactul asupra exporturilor de produse industriale. Aceasta a spulberat definitiv temerile privind potențialul impact negativ al liberalizării comerțului cu UE asupra sectorului agroalimentar, care este mai puțin competitiv.

Totodată, comerțul dintre Moldova și Uniunea Europeană a devenit mult mai echilibrat grație creșterii rapide a exporturilor pe piața UE și reducerii importurilor de produse industriale din UE. Nivelul de acoperire a importurilor cu exporturi a crescut vizibil de la 47% în medie din 2011-2014, la media de 66% din 2015-2018, în timp ce acest indicator a scăzut dramatic în cazul comerțului cu CSI, iar în raport cu alte state – a crescut de două ori mai lent.

Pe lângă performanțele pozitive ale comerțului extern în contextul DCFTA, autorul studiului relevă că există îngrijorări privind concentrarea exporturilor, fapt ce denotă riscuri privind durabilitatea creșterii de până acum și carențe privind competitivitatea producătorilor autohtoni. În pofida creșterii impresionante a exporturilor, experții constată că peste jumătate din exporturile de produse industriale sunt orientate pe o singură piață (România), iar peste jumătate din exporturile de produse agroalimentare sunt orientate doar pe trei piețe (România, Italia și Marea Britanie). Aceasta relevă o serie de riscuri evidente care derivă din dependența exporturilor de cererea de pe câteva piețe din UE, precum și scoate în evidență nivelul scăzut al competitivității producătorilor autohtoni.