Porcii, când se stresează, mănâncă și nu se îngrașă. De asta, la o fermă inițiată dintr-un grant oferit de UE prin intermediul PNUD, uneori răsună muzică, animalele se joacă și au tot timpul acces la hrană și apă.A pornit afacerea cu 120 de porci și a ajuns acum la o fermă cu 1500 de capete

„Nu e încă totul european aici, dar spre asta mergem”, ne-a spus un muncitor de la ferma lui Vitali Radulov.

Originar din Parcani, Vitali și-a înființat gospodăria în satul Speia din stânga Nistrului. De fapt, pe un deal de lângă sat, în clădirea părăsită a unei ferme vechi.

Construcția arată tot așa ca acum 30 de ani, numai gardul este nou. Vitali spune că l-a ridicat ca să țină departe câinii vagabonzi care ar putea aduce tot felul de boli. Mai ales acum, când bântuie pesta porcină africană.

De la poartă nu-ți dai seama că acolo cresc porci — nu se aude gălăgie și nu se simte mirosul la care te-ai aștepta să-ți strâmbe nasul.

Porcii de la Speia se îngrașă în ajun

Din coridorul de la intrare ajungi în depozitul de cereale. Lângă grămezile de grâu și orz se află o râșniță electrică în care muncitorii încarcă cerealele împreună cu făină de soia, bogată în proteine. Toate sunt fărâmițate și transformate într-un amestec cu care sunt hrăniți porcii.

Vitali afirmă că folosește pentru animale doar produse naturale. Cerealele sunt crescute pe câmpurile din preajmă de fermierii locali, iar soia este importată din Ucraina. Muncitorii confirmă — carnea porcilor de la ferma este, așa cum e la modă să spui acum, organică, și ei tot o mănâncă fără nicio grijă.

E importantă compoziția, dar și cât de mărunt e furajul. Dacă e prea mășcat, va afecta digestia animalelor; dacă e prea fin, porcii se îneacă și tușesc. Vitali a descoperit că astea, pe lângă temperatura nepotrivită, lipsa mâncării și a apei, sunt factori de stres pentru porci.

Oamenii de la țară, care mai cresc câte un porc în gospodărie, nu au timp de propriile stresuri, cu atât mai mult de starea psihologică a animalelor. Vitali Radulov însă a remarcat că porcii „supărați” mănâncă și nu adaugă în greutate atât cât ar trebui. În medie, „ratează” câte 20 de grame pe zi. Ținând cont de numărul de capete și de zilele în care ar trebui să ajungă la greutatea optimă pentru vânzare — 1500 de porci și 100 de zile — vorbim despre 3 000 de kilograme sau circa 4 000 de euro.

Ca să nu piardă acești bani, fermierul are grijă ca animalele să fie tot timpul calme. A automatizat procesul de alimentare cu hrană și apă, menține o temperatură constantă în încăperile ventilate, și spală periodic podeaua care are orificii speciale.

Din când în când, chiar le pornește muzică sau le organizează jocuri. A inventat un fel de fotbal pentru animalele hiperactive. Ca să nu se ia la harță cu cele din jur, le aruncă sticle din plastic umplute cu pietricele pe care porcii le aruncă dintr-o parte în alta cu râturile, până obosesc și se liniștesc.

Două dintre încăperile în care se află câte 250 de animale urmează după depozitul cu cereale și are fiecare cate circa 250 de metri pătrați. Când am ajuns la fermă, și porcii tineri și cei care au ajuns la vârsta și greutatea optimă se odihneau. 

„Știți vorba „boala porcului”? Animalele așa ar trebui să comporte în mod normal — să mănânce și să bea pe săturate, apoi să doarmă și să adauge în greutate”, ne-a spus Vitali.

Soția lui vinde carne la piață, dar spune că e mai degrabă pentru publicitate. Cei mai mulți porci îi livrează direct de la fermă și are suficientă cerere încât să nu caute să colaboreze cu fabrici de mezeluri. Se gândește, totuși, într-o zi să ajungă să vândă carne și pe malul drept al Nistrului. Aceste planuri merg mână-n mână cu intenția de a mări ferma până la 2500–3000 de capete.

Porci aproape fără grăsime

Vitali crede că, în parte, succesul lui se datorează rasei de porci pe care a ales-o. Din grantul inițial de 10 000 de euro, obținut de la Uniunea Europeană prin intermediul programului „Măsuri de promovare a încrederii”, implementat de PNUD, a cumpărat din Olanda porci care au puțină grăsime. Cu banii câștigați a adus alții și tot așa.

Despre granturi a auzit de la niște săteni din Speia, care au obținut finanțare pentru un tractor. Vitali Radulov a căutat mai multă informație, și-a elaborat un plan de afaceri, s-a înscris în concurs și a mers până la capăt atunci când colegi de-ai săi au renunțat. 

„A fost nevoie de un anumit efort, dar a meritat, cu siguranță”, spune fermierul, care după ce a primit banii a frecventat toate sesiunile de informare și instruirile în afaceri organizate în cadrul proiectului.

Continuă să se informeze făcând schimb de experiență cu colegi de pe malul drept al Nistrului și din Ucraina. Și speră să ajungă la ferma din Olanda de la care a cumpărat primii porci. L-au invitat proprietarii, numai că nu are timp, deocamdată. Aproape in fiecare zi e la ferma sa din Speia fiind convins că doar prin implicare personală o afacere poate crește.

Uniunea Europeană, prin intermediul programului „Măsuri de promovare a încrederii”, implementat de PNUD, a ajutat peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului să deschidă afaceri și să creeze circa 350 de locuri de muncă. Pentru beneficiarii de granturi au fost organizate seminare de instruire în management și promovare.

Prim-ministra Maia Sandu spune că există riscul ca de la 1 ianuarie 2020 Republica Moldova să rămână fără gazul rusesc, dacă Ucraina va interzice tranzitarea acestuia pe teritoriul său. Șefa cabinetului de miniștri spune că este o situație serioasă, dar că Guvernul se pregătește pentru aceasta și are soluții tehnice. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „În profunzime” de la postul de televiziune PRO TV Chișinău, transmite IPN.

„Avem soluțiile cum să asigurăm țara cu gaze naturale. Una dintre ele este să depozităm gaze naturale în Ucraina, să le cumpărăm mai devreme, la un preț mai mic pentru că în iarnă va fi mai mare. Discutăm inclusiv identificarea resurselor financiare pentru că va fi nevoie de resurse financiare substanțiale ca să facem acest lucru”, a afirmat Maia Sandu.

Potrivit ei, mai există și alte opțiuni, dar acestea depind de faptul dacă celelalte țări care trebuie să finalizeze anumite proiecte vor reuși până la sfârșitul anului. „Discutăm inclusiv cu UE. Toată lumea înțelege că situația este complicată și cu siguranță vom avea aceste soluții tehnice, doar că va fi o situație complicată pentru noi: vom avea nevoie de bani suplimentari. Nu vom rămâne fără gaz”, a continuat șefa cabinetului de miniștri.

Totodată, prim-ministra spune că gazoductul Iași-Chișinău este o alternativă doar pentru trei raioane. Adică, dacă ar funcționa la capacitate deplină, s-ar putea asigura trei raioane din Republica Moldova cu gaz. „Pe partea Republicii Moldova proiectul va fi gata până la sfârșitul acestui an. Din păcate, pe teritoriul României proiectul va fi gata doar la mijlocul anului viitor. În ianuarie nu cred că putem să-l folosim”, a menționat premierul.

Șefa cabinetului de miniștri a mai menționat că recent au fost transmise documente la Fondul Monetar Internațional care demonstrează că Republica Moldova a îndeplinit toate condițiile pentru ca să se deburseze următoarea tranșă de împrumut. „Asta înseamnă că vom avea acces la banii FMI și, la fel de important, aceasta ne oferă acces la banii din asistența macrofinanciară a Uniunii Europene, un lucru extrem de important pentru că asta presupune peste un miliard de lei, bani pe care îi obținem în această toamnă pentru ca să putem să plătim salarii, pensii și să facem alte cheltuieli absolut necesare”, a declarat șefa executivului.

De asemenea, prim-ministra Maia Sandu a declarat ferm că blocului ACUM îl are în calitate de candidat pentru alegerile locale în municipiul Chișinău pe președintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase. Maia Sandu spune că decizia a fost luată mai mult timp în urmă.

ipn.md

În Republica Moldova există riscul de supra-creditare a populației, mai ales în cazul așa-numitei multiple creditări. Persoanele fizice ar putea lua mai multe credite și astfel să se pomenească în imposibilitatea de a le rambursa. Opinia a fost exprimată de jurnalistul Vlad Bercu în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, transmite IPN.

„De exemplu, în unele companii dobânda este de 2 la sută pe zi sau 760 la sută pe an, în cazul neplății dobânda e dublă. Și asta se întâmplă în cazul unor credite mici. Atunci când omul vine să ia un credit de 5-10 mii de lei nu se uită atent ce scrie în contract și ulterior se trezește cu lucruri neplăcute și uneori insuportabile”, constată jurnalistul.

Numărul beneficiarilor de credite nebancare a ajuns la aproape 465 de mii de persoane, iar valoarea medie a unui împrumut a constituit peste 18 mii lei. 83 la sută din împrumuturi sunt acordate persoanelor fizice. 44,8 la sută sunt destinate consumului și acest indicator este în creștere.

Potrivit jurnalistului, Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat și a inițiat procedura de promovare a proiectului Legii de modificare a unor acte legislative, scopul de bază al căruia constă în minimizarea riscurilor de supra-îndatorare a consumatorilor-persoane fizice și protejarea beneficiarilor de produse de creditare nebancară.

Proiectul, propus spre dezbatere de CNPF, prevede ca organizațiile de creditare nebancară să aibă dreptul să folosească în activitatea lor doar resursele financiare proprii sau împrumutate de la investitori calificați, instituționalizați, atât din țară, cât și din străinătate. Se interzice acceptarea de resurse de la persoanele fizice. Acesta mai prevede ca organizațiile de creditare nebancară sunt obligate să raporteze la birourile istoriilor de credit, înainte de a oferi creditele, în special unei persoane fizice. De asemenea, se propune ca pentru împrumuturile care se acordă pe un termen de până la doi ani toate costurile suplimentare, care includ dobânda nominală, comisioanele etc., nu pot depăși suma inițială care a fost luată de beneficiar.

Vlad Bercu spune că o creștere puternică a creditelor de consum se înregistrează și în sectorul bancar, în primele șapte luni ale anului băncile au acordat credite de consum în sumă de circa 3,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproape 58 la sută din totalul creditelor contractate de persoanele fizice în această perioadă.

ipn.md

Băncile au intrat într-o perioadă prielnică. Doar în jumătate de an, profitul acestora a ajuns la 1,2 miliarde de lei cu 30% mai mult faţă de perioada similară a anului precedent. Acest lucru se datorează în mare parte impulsionării creditării, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.

Veniturile totale au constituit 3,5 miliarde lei, dintre care veniturile din dobânzi – 61,3% (2,2 miliarde lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 38,7% (1,4 miliarde lei). Concomitent, cheltuielile totale au constituit 2,4 miliarde lei, inclusiv cheltuielile cu dobânzile – 28,7% din totalul cheltuielilor (679,6 milioane lei), iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 71,3% din totalul cheltuielilor (1,7 miliarde lei).

Majorarea profitului este determinată, în mare parte, de creşterea veniturilor neaferente dobânzilor cu 12,7% sau cu 152,9 milioane lei, în special urmare a creşterii veniturilor din onorarii şi comisioane cu 15,9% (122,1 milioane lei). Cheltuielile cu dobânzile au scăzut cu 10,9% sau cu 83,1 milioane lei. Majorarea nesemnificativă a veniturilor din dobânzi cu 0,5% sau cu 11,2 milioane lei s-a produs ca rezultat al descreşterii ratei medii a dobânzii la credite.

La sfârşitului lunii iunie, fiecare leu investit din activele bancare a adus un câştig de 2,60 lei, iar pentru fiecare leu din capital, câştigul a fost de 15,5 lei.

Activele totale au însumat 86,9 miliarde lei, majorându-se pe parcursul semestrului I al anului 2019 cu 4,6% (3,8 miliarde lei). În structura activelor, cea mai semnificativă creştere a înregistrat articolul credite şi avansuri cu 9,5% (3,3 miliarde lei). În şase luni ale anului, soldul brut (prudenţial) al creditelor a constituit 43,4% din totalul activelor sau 37,7 miliarde lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 9,4% (3,3 miliarde lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul primului semestru 2019 s-a majorat cu 22,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

BNM îndeamnă bancherii să împrumute businessul

Datele Băncii Naţionale a Moldovei relevă că băncile dispun de un nivel de lichiditate destul de mare şi de potenţial de creditare. Totuşi, persistă reticenţa în acordarea împrumuturilor businessului. Cele mai mari creşteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului şi la creditele de consum, inclusiv ca urmare a micşorării pe parcursul perioadei de referinţă a ratei dobânzii. Totodată, Banca Naţională continuă să încurajeze băncile să-şi concentreze mai mult eforturile pe finanţarea economiei reale.

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, susţine că doar în trimestrul doi al anului, portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat o creştere de 2,3 miliarde lei, sumă record din ultimii 5 ani şi jumătate. Precedentul record a fost atins în 2013/T4 când portofoliul de credite în sistemul bancar a crescut cu 3,1 miliarde lei. Această creştere în cea mai mare parte este asigurată de creditarea persoanelor fizice. Timp de 3,5 ani băncile şi-au redus cu 14,8 miliarde lei portofoliul de credite de la 47,2 miliarde în 2014/T3 la 32,4 miliarde lei 2018/T1.

Potrivit lui, din 2018 băncile au început lent să depăşească perioada de criză. În mai puţin de 1,5 ani portofoliul de credite a crescut cu 6,4 miliarde lei, de la 32,4 miliarde lei în 2018/T1 la 38,8 miliarde lei în 2019/T2. Această creştere se datorează în special orientării şi creditării persoanelor fizice de către bănci. Din totalul de 6,4 miliarde lei creştere, 4,1 miliarde lei revine creşterii creditelor oferite persoanelor fizice, iar 2,3 miliarde lei creditelor oferite persoanelor juridice. Drept consecinţă ponderea creditelor oferite persoanelor fizice din întreg portofoliu de credite din sistemul bancar a crescut de la 24,3% în 2018/T1 la 30,8% în 2019/T2.

Cu 12,5 lei din 100 lei băncile împrumută statul

“Investiţiile în valori mobiliare (certificatele Băncii Naţionale şi valorile mobiliare de stat) au înregistrat o pondere de 12,5% (10,9 miliarde lei) din totalul activelor, fiind cu 2,7 p.p. mai mică comparativ cu sfârşitul anului 2018”, se mai arată în datele Băncii Centrale.
Restul activelor, care constituie 44,1%, sunt menţinute de către bănci în conturile deschise la Banca Naţională, în alte bănci şi în numerar.

Pe parcursul perioadei de referinţă, ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase şi compromise) în totalul creditelor s-a redus cu 1,9 p.p. comparativ cu finele anului 2018, constituind 10,6% la 30.06.2019. Această pondere s-a diminuat la majoritatea băncilor, indicatorul menţionat variind de la 4,9% până la 26,0%. În mare parte, băncile îşi menţin tendinţa de diminuare a ponderii creditelor neperformante în totalul creditelor.

Diminuarea ponderii creditelor neperformante în total credite s-a datorat în principal diminuării soldului creditelor neperformante cu 7,3% (323,3 milioane lei), concomitent cu majorarea soldului brut al creditelor cu 9,4% (3,3 miliarde lei).

Populaţia depune banii la bancă, iar businessul îi scoate

În jumătate de an s-a înregistrat o tendinţă de majorare a soldului depozitelor. Conform rapoartelor prudenţiale, acestea s-au majorat cu 3,5% în perioada de referinţă, constituind 65,7 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 67,7% din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 32,0% şi depozitele băncilor – 0,3%). Cel mai mare impact asupra majorării soldului depozitelor a avut-o creşterea depozitelor persoanelor fizice cu 2,8 miliarde lei (6,8%), în timp ce soldul depozitelor persoanelor juridice s-a diminuat cu 677,3 milioane lei (3,1%).

Din totalul depozitelor, 57,4% au revenit depozitelor în lei, soldul acestora s-a majorat nesemnificativ cu 374,8 milioane lei (1,0%), constituind 37,7 miliarde lei la 30.06.2019. Depozitele în valută au constituit 42,6% din totalul depozitelor, soldul acestora a crescut pe parcursul perioadei de referinţă cu 1,9 miliarde lei (7,1%), alcătuind 27,9 miliarde lei. Astfel, au fost atrase depozite în valută, echivalentul a 331,6 milioane lei, totodată, diferenţa de curs valutar a alcătuit +1,5 miliarde lei.

În informaţiile BNM se spune că au intrat în vigoare noile modificări la Regulamentul cu privire la expunerile “mari” şi la Regulamentul privind tranzacţiile băncii cu persoanele sale afiliate, prin care a fost schimbat modul de calcul al expunerilor mari şi al expunerilor faţă de persoanele afiliate, care prevede calcularea expunerilor luând în consideraţie efectul diminuării riscului de credit (micşorarea cu reducerile la aceste expuneri), precum şi menţinerea fondurilor proprii totale pentru excedentul stabilit prin regulament. Astfel, o bancă depăşeşte limita prudenţială de 10% a raportului dintre valoarea expunerii maxime faţă de o persoană afiliată şi/sau un grup de clienţi aflaţi în legătură şi capitalul eligibil, iar două bănci depăşesc limita prudenţială de 20% a raportului dintre indicatorul aferent sumei valorii agregate a expunerilor băncii faţă de persoanele afiliate şi/sau grupuri de clienţi aflaţi în legătură şi capitalul eligibil.

Victor Ursu

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a lansat miercuri, 4 septembrie, portalul certificatelor de concediu medical. Pe acesta vor fi înregistrate datele din certificatele medicale și vor fi transmise Casei Naționale de Asigurări Sociale, care, începând cu 1 iulie 2019, calculează și achită indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, informează MOLDPRES.

Astfel, pacienții vor primi în continuare certificate de concediu medical pe suport de hârtie, pe care îl vor prezenta angajatorului. Datele de pe aceste certificate vor fi introduse pe platformă de instituțiile medico-sanitare, pentru ca ulterior informațiile să poată fi utilizate de CNAS.

Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ala Nemerenco a declarat la lansarea portalului că utilizarea acestuia are drept scop instituirea unui mecanism de evidență și a unui control sistemic asupra modului de plată a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă.

Din 1 iulie 2019, sunt aplicate noi proceduri de calculare și plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Conform acestora, angajatorul va stabili, calcula și achita, din mijloacele financiare proprii, indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de muncă pentru primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă. Începând cu a șasea zi, indemnizația va fi calculată și stabilită de Casele teritoriale de asigurări sociale.

moldpres.md

Un agricultor din Şoldăneşti a implementat o tehnologie eficientă de creştere a cerealelor, care îi asigură o recoltă anuală cu până la 20 la sută mai mare. De mai bine de patru ani, Alexei Micu a renunţat la îngrășămintele chimice şi tratează solul cu fertilizanţi ecologici, pe care îi creşte pe acelaşi teren. Tehnologia a fost prezentată în cadrul unui seminar agricol, care s-a desfăşurat în apropierea satului Olişcani, raionul Şoldăneşti.

Procesul de pregătire a solului începe, de regulă, primăvara, când terenul este semănat cu hrişcă, muştar sau mazăre. La sfârşitul verii, culturile vor fi mărunțite şi transformate în îngrăşământ ecologic.

"Solul este mai bine structurat, iar acum dacă noi avem la soare 32 de grade, aici temperatura este mai mică cu vreo 5 grade. Îl protejează de vânt, de eroziunea vântului, şi este ca un fel de armură, de protecţie", a spus Alexei Micu, agricultor.

Pentru a grăbi procesul de descompunere, agricultorul foloseşte o cantitate minimă de compost.

"Contribuţia acestor culturi este de a îmbogăţi solul cu substanţe organice, de a hrăni microbii din sol", a zis Boris Boinicean, expert în agricultură.

"Pentru cultura următoare, ea se reflectă în roadă. Din experiențele anului trecut, au fost diferenţă cam de 500 de kilograme, cultura de grâu. În procente asta ar fi peste 20 de procente, bonus", a zis Alexei Micu, agricultor.

La seminar au participat mai mulţi adepţi ai agriculturii ecologice, printre care şi Vasile Matiiciuc, care a prezentat o metodă inedită de protecţie a seminţelor, menită să crească productivitatea recoltei.

"În loc de insecticide, care se dau la fabricile de procesare, noi am încercat lutul, împreună cu scoarţa de copac, celuloza. Scopul principal al ambalării în lut este că noi putem semăna mai devreme, lutul să-l protejeze de frig şi să deie un start la creşterea seminţelor", a declarat Vasile Matiiciuc, agricultor.

Evenimentul a fost organizat de către organizaţia nonguvernamentală "People in Need", finanţată de Agenţia Cehă de Dezvoltare, care a investit circa 500 de mii de euro în ultimii ani pentru promovarea agriculturii ecologice în ţara noastră.

"Eu cred că prin intermediul agriculturii ecologice, pe lângă faptul că vom contribui la sporirea sănătăţii poporului moldav, agricultorii din Moldovei vor avea mai multe şanse la exportul producţiei ecologice", a declarat Silvia Bicenco, preşedinte de ţară People in Need.

În prezent, peste 130 de fermieri din ţara noastră practică agricultura ecologică.

publika.md