Duminică, 07 Iulie 2019 07:17

Băncile şi industria prelucrătoare – atractive pentru investitorii străini

46483

Deşi Republica Moldova are o strategie de atragere a investiţiilor, acestea nu au înregistrat creşteri spectaculoase. Instabilitatea politică, corupţia endemică şi birocraţia sunt principalele bariere în calea plasatorilor de capital. În trimestrul I 2019, investiţiile directe s-au soldat cu intrări nete de capital în valoare de 118,06 mil. USD, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.

Investiţiile directe în economia naţională au înregistrat, pe parcursul trimestrului I 2019, intrări nete de capital în valoare de 119,83 mil. USD, din care investiţiile în capitalul social au reprezentat 57,13 mil. USD (intrări – 65,13 mil. USD, ieşiri de capital – 8,00 mil. USD). Venitul reinvestit a înregistrat o valoare netă de 53,62 mil. USD (din care sectorul bancar a reinvestit 13,26 mil. USD, iar alte sectoare – 40,36 mil. USD).

Sectoarele cele mai atractive din economia naţională pentru investitorii străini sunt băncile cu aproape 30% şi industria prelucrătoare cu o pondere de 22,4%. Economiştii explică acest lucru prin faptul că investiţiile în bănci sunt mai puţin riscante decât în alte sectoare, industria prelucrătoare vizează în mare parte producţia în lohn.

Ultimul raport Doing Business 2019, arată că Republica Moldova ocupă locul 47 din 190 de ţări, în scădere cu 3 poziţii comparativ cu 2018 când ocupa locul 44. Din cei 10 indicatori evaluaţi, Republica Moldova a înregistrat progrese doar în ceea ce priveşte “iniţierea afacerii” – locul 14, în urcare cu 7 poziţii faţă de anul 2018. Restul indicatorilor din clasament s-au înrăutăţit: obţinerea autorizaţiilor de construcţie (de pe locul 165 în 2018 – pe locul 172 în 2019), accesul la energie electrică, înregistrarea proprietăţii, accesul la credite, plata impozitelor, executarea contractelor.


Surpriză: bulgarii, în topul investitorilor din bănci

Din punct de vedere a ţării de provenienţă, olandezii şi bulgarii se află în fruntea clasamentului privind investiţiile din bănci cu câte 101,4 mil. dolari SUA şi 99,7 mil. dolari SUA. Apariţia bulgarilor în topul investitorilor străini din bănci se datorează faptului că Doverie-Invest a achiziţionat 77,62% din capitalul Moldindconbank. În luna septembrie 2017, „Doverie United-Holding AD” a mai obţinut o permisiune prealabilă a BNM pentru achiziţionarea a 50,01% din „Victoriabank”. Potrivit portalului Seenews.com, grupul bulgar a anunţat ulterior că se retrage din discuţiile privind procurarea acţiunilor din Victoriabank, din motiv că nu s-a ajuns la niciun acord asupra parametrilor tranzacţiei.

Guvernul doreşte să orienteze economia în direcţia activităţilor de producţie destinate exportului şi să valorifice mai eficient potenţialul ţării în calitate de punct natural de tranzit între Est şi Vest. Totodată, conform Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012–2020, se optează pentru schimbarea paradigmei de dezvoltare a economiei şi anume, necesitatea renunţării la modelul de creştere bazat pe consumul alimentat de remiteri în favoarea unui model dinamic bazat pe atragerea investiţiilor străine şi locale, precum şi dezvoltarea industriilor exportatoare de bunuri şi servicii.

Existenţa unor acorduri de comerţ şi de liber schimb la nivel mondial şi regional, presiunea fiscală redusă, forţa de muncă relativ ieftină şi calificată, amplasarea geografică strategică a ţării, solul, clima favorabilă, existenţa tradiţii­lor în industria prelucrătoare, în special în cea a produselor agroalimentare constituie, indiscutabil, elemente definitorii cu o puternică amprentă pozitivă asupra competitivităţii investiţionale a Republicii Moldova.


Climatul investiţional nu este un atu pentru Republica Moldova

Impactul investiţiilor străine asupra economiei unei ţări este incontestabil: lanţul de efecte pe care le creează se răsfrâng atât asupra producţiei de bunuri şi servicii, cât şi asupra consumului, motivând simultan cererea şi oferta. Investiţiile reprezintă stimulentul ce generează noi activităţi economice şi are ca finalitate obţinerea de bunuri şi servicii indispensabile unei economii viabile, prospere.

Cu toate acestea, în comparaţie cu alte ţări din regiune, climatul investiţional nu este un atu pentru Republica Moldova. Faptul acesta îl denotă atât poziţia Moldovei în ratingurile internaţionale, cât şi comparaţia directă a indicatorilor macroeconomici şi de performanţă privind atragerea ISD între ţări. Un alt moment important se referă la faptul că aşa cum ISD îşi au originea în afara ţării noastre, prin intermediul acestora se produce un proces de internalizare a situaţiei economice din ţările investitoare în economia şi societatea naţională. Analiza stocului şi a fluxului de ISD pe perioada ultimilor 15 ani denotă o creştere constantă a stocului de investiţii străine directe (peste 3,9 miliarde dolari SUA în anul 2014), de peste 4 ori mai mult comparativ cu anul 2004. Totodată, începând cu anul 2008, se atestă o evoluţie general descendentă a fluxurilor de ISD. Ca urmare a crizei mondiale, fluxurile de ISD orientate în economia naţională au scăzut brusc. Criza economică şi financiară a redus puternic încrederea investitorilor străini în capacitatea de relansare a economiilor în tranziţie, printre care se află şi Republica Moldova. La multe proiecte de investiţii s-a renunţat, fie au fost amânate.

Gradul de pătrundere a capitalului străin în economie este evidenţiat într-o manieră sugestivă de nivelul stocului de ISD pe locuitor. Datele empirice cu privire la acest indicator relevă discrepanţe accentuate existente între statele din regiune, iar Republica Moldova înregistrează un nivel scăzut al acestui indicator – 1052 dolari SUA. Comparativ cu alte ţări ex-sovietice din regiune, Ucraina, spre exemplu, a acumulat un stoc de 1696.0 dolari SUA per capita, iar România – 3899.0 dolari SUA per capita.

Astfel, orientarea în continuare spre dezvoltarea mediului de afaceri şi îmbunătăţirea climatului investiţional va avea urmări pozitive asupra competitivităţii Republicii Moldova în direcţia atragerii investiţiilor străine, ce se va exprima prin creşterea exporturilor, majorarea numărului de întreprinderi fiabile, motivate să implementeze inovaţii, capabile să creeze locuri de muncă atractive, să asigure productivitate înaltă şi producţie competitivă orientată spre export. Aceasta, inevitabil, se va reflecta în îmbunătăţirea indicatorilor macroeconomici şi avansarea în continuare a Republicii Moldova în clasamentele internaţionale.


Neîncrederea în justiţie îndepărtează oamenii de afaceri

Expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan, susţine că reticenţa oamenilor de afaceri de a veni în Republica Moldova este generată de lipsa continuităţii, previzibilităţii şi stabilităţii politicilor fiscale. Legislaţia şi normele fiscale sunt în permanenţă obiectul interpretării de către organele cu funcţii de reglementare în domeniile respective, iar aplicarea acestora în practică este neuniformă şi impredictibilă.

În domeniul justiţiei persistă neîncrederea ca urmare a corupţiei din instanţele de judecată. Cazurile de privare de dreptul de proprietate, cu concursul instanţelor de judecată, la care societatea moldovenească a fost martoră pe parcursul ultimilor ani, se pare că au înrădăcinat pentru o perioadă îndelungată sentimentul că în Republica Moldova legea nu funcţionează şi nimeni nu se poate simţi protejat.

“Un procentaj foarte mare al oamenilor de afaceri sunt de părere că în Republica Moldova nu există instituţii judecătoreşti eficiente, care ar ajuta la rezolvarea disputelor comerciale şi că acestea nu aplică legile obiectiv şi nediscriminatoriu”, a spus Viorel Pîrvan.

Agenţii economici percep controalele ca având drept unic scop sancţionarea lor, iar prin frecvenţa şi modul de desfăşurare, controalele creează obstacole în activitatea acestora. “Organele de control şi inspectorii comit devieri de la principiile fundamentale ale controlului, sunt comise abuzuri şi încălcate drepturile agentului economic”.

“Majoritatea absolută dintre oamenii de afaceri consideră că există practici monopoliste şi de concurenţă neloială. Este adus ca exemplu Serviciul Fiscal de Stat, care utilizează controalele asupra unui agent economic ca instrumente de presiune şi ajutor în favoarea unei companii concurente. Printre amendamentele propuse la legislaţia privind protecţia concurenţei, pentru îmbunătăţirea acesteia e necesar separarea politicului de business, inclusiv prin depolitizarea instituţiilor de reglementare din domeniu”, a precizat Pîrvan.

Victor URSU

ODIMM logo
280 70