Joi, 11 Iulie 2019 22:25

BNM taie din elanul consumului populaţiei

bnm03Băncile continuă să atragă depozite de la populaţie, însă soldul de credite acordat este sub nivelul economiilor. Mai ales după ce luna trecută BNM a majorat ratele de politică monetară. Acest lucru a avut loc pe fundalul temperării consumului, dar şi scumpirii monedei naţionale pentru impulsionarea economisirii.

Băncile continuă sa fie profitabile şi bine capitalizate, având totodată suficiente resurse pentru a susţine extinderea activităţii de creditare. După o creştere susţinută în primele 5 luni ale anului, extinderea creditării s-ar putea tempera după ultima decizie de politică monetară care urmăreşte printre altele creşterea ratei de bază până la nivelul de 7% şi ajustarea cu 3 puncte procentuale a normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă pentru a descuraja intermedierea în valută.

După o creştere accelerată a consumului înregistrată pe parcursul anului 2018, dar şi în primele două trimestre ale anului 2019, s-a înregistrat o creştere a inflaţiei. Acest lucru s-a întâmplat pe fundalul creşterii importurilor. Reducerile fiscale, majorările salariale şi creşterea remitenţelor au susţinut o creştere reală a venitului disponibil, ceea ce a dus la creşterea consumului. Datele BNS arată un avans al consumului final al gospodăriilor populaţiei (+1,6%), cu o pondere de 87,0% la formarea PIB şi o majorare a volumului cu 1,7% în primul trimestru al anului 2019.

Totodată, aprecierea reală a monedei naţionale şi creşterea cererii interne au contribuit la creşterea importurilor de materie primă necesară pentru aprovizionarea sectorului de afaceri şi produse destinate consumului populaţiei.

După traiectoria descendentă din primele trei trimestre, spre finele anului 2018, rata anuală a consumului gospodăriilor populaţiei a înregistrat o accelerare semnificativă. În acest fel, ritmul anual de creştere a consumului final al gospodăriilor populaţiei a înregistrat un nivel de 5,5 la sută, fiind cu 3,2 p.p. superior celui din trimestrul III 2018. Dinamica respectivă a consumului populaţiei a fost generată de creşterea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor cu 6,5 la sută şi de majorarea cheltuielilor pentru procurarea serviciilor cu 2,2 la sută. La nivel agregat se atestă un exces de resurse pe termen scurt, circa 53% din active fiind reprezentate de active lichide (VMS, rezerve obligatorii, Certificate ale BNM) şi doar 44% – de credite. De cealaltă parte, la nivel individual pentru băncile mari este caracteristic un nivel ridicat al lichidităţii pe termen scurt în detrimentul celei pe termen lung, în timp ce pentru băncile mici situaţia este una opusă.

Consumul populaţiei este susţinut şi de accesibilitatea creditelor de consum acordate populaţiei. Dobânzile sunt relativ mici, iar acordarea lor a devenit mult mai simplă.

“Deşi Republica Moldova înregistrează o creştere a volumului de credite, totuşi, raportat la PIB, acest indicator este foarte mic şi reprezintă doar 22,5%. Cel mai ridicat indicator a fost în anul 2014 când ponderea creditelor raportate la PIB a atins cota de 40%.

Nivelul redus al creditelor raportat la PIB o constituie incapacitatea economiei de a asimila banii. Astfel, este pusă o presiune fără precedent pe sistemul bancar şi se manifestă prin volumul depozitelor raportat la credite. În prezent, surplusul de bani este de 28,3 miliarde de lei. Până în anul 2014, raportul credite depozite era similar or, după jaful bancar, volumul depozitelor l-a depăşit pe cel al creditelor. În rezultat, BNM este nevoită să sterilizeze 42,5% din banii băncilor”, a spus expertul economic Veaceslav Ioniţă în cadrul emisiunii “15 minute de realism economic”.

Potrivit economistului, băncile au început să recupereze piaţa de la sectorul de microfinanţare. Pe toată perioada, începând cu anul 2014, volumul de credite oferit de bănci a scăzut continuu în timp ce cele oferite de sectorul nebancar a crescut. Dacă la sfârşitul anului 2013 soldul creditelor era 42,2 miliarde de lei, atunci în 2017 el a ajuns la 33,5 miliarde lei. Cât priveşte împrumuturile oferite de sectorul nebancar, dacă în 2013 împrumuturile acordate însumau 3,4 miliarde de lei, atunci la sfârşitul anului 2018, cifra a ajuns la 9,1 miliarde de lei. Pe toată această perioadă companiile de microfinanţare au reuşit să dea la o parte băncile. Explicaţia este că băncile erau concentrate pe companii, iar companiile de microfinanţare s-au reorientat spre persoanele fizice. În prezent, asistăm la recucerirea persoanelor fizice de către bănci. Vom ajunge foarte curând în perioada în care fiecare al doilea leu dat va fi acordat persoanelor fizice.

Ca urmare a concentrării băncilor şi companiilor de microfinanţare pe persoanele fizice, apare indicatorul de îndatorare, care este la un nivel destul de jos comparativ cu statele din regiune. În primele cinci luni, persoanele fizice s-au împrumutat cu 1,5 miliarde de lei şi au ajuns la o cotă de 19 miliarde de lei, iar la sfârşitul anului va fi înregistrat un record de cel puţin 21 miliarde de lei de două ori mai mult faţă de acum trei.

În acelaşi timp, consumul mai mare al populaţiei a fost stimulat şi de remitenţe, care au intrat pe un trend descendent. Acestea au o pondere de 15% din totalul veniturilor populaţiei. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în luna mai 2019, prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 108,35 mil. USD (în scădere cu 14,2% comparativ cu mai 2018).

Conform provenienţei geografice, transferurile în favoarea persoanelor fizice provin din următoarele trei zone: din UE – o pondere de 47,2%, din CSI – o pondere de 21,7% şi din restul lumii – o pondere de 31,1%.

În distribuţia pe state a provenienţei transferurilor în favoarea persoanelor fizice, transferurile din Rusia au o pondere de 20,7% (22,47 mil. USD) din total (în scădere cu 7,2 puncte procentuale comparativ cu mai 2018). Federaţia Rusă este urmată de Israel – 18,1% (19,63 mil. USD), de Italia – 12,9 la sută (13,95 mil. USD), SUA – 8,1% (8,76 mil. USD), Germania – 8,0% (8,65 mil. USD).

Ultimele date statistice disponibile arată că cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei au constituit, în medie, pentru o persoană 2407,9 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 7,0%. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 3,9% mai mult în anul 2018 comparativ cu 2017.

Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată necesarului de consum alimentar – 43,8%. Pentru întreţinerea locuinţei, o persoană a alocat în medie 18,2% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (5,1%), comunicaţii (4,6%), transport (4,0%), dotarea locuinţei (3,8%), învăţământ (0,5%). Deoarece populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum ale acestei categorii de populaţie sunt cu 800,5 lei sau de 1,4 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 41,2% din cheltuielile lunare de consum, iar în mediul rural – 46,6%. Pentru populaţia urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: întreţinerea locuinţei (18,5% faţă de 17,9% în mediul rural), servicii de comunicaţii (4,8% faţă de 4,4%), transport (4,6% faţă de 3,4%), hoteluri, restaurante şi cafenele (3,1% faţă de 0,5%) şi pentru servicii de agrement (2,2% faţă de 0,7%). Totodată, pentru populaţia rurală o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: îmbrăcăminte, încălţăminte (11,4% faţă de 10,0%) şi dotarea locuinţei (4,1% faţă de 3,5%)

Victor Ursu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70