De la începutul lunii aprilie, leul moldovenesc a cunoscut cea mai abruptă depreciere din ultimii ani. Moneda naţională a depăşit pragul psihologic de 20 de lei pentru un euro şi a ajuns la sfârşitul lunii iunie la o cotaţie de 25,73 pentru un euro.
“Leul moldovenesc a cunoscut o evoluţie contradictorie de la începutul anului curent – de la depreciere relativ abruptă până la aprecieri aproape tot atât de semnificative. În prima jumătate a anului 2019 leul moldovenesc s-a depreciat atât faţă de dolarul SUA, cât şi faţă de moneda unică europeană cu aproape 6%”, susţine economistul Ion Tornea.
Cea mai abruptă depreciere din ultimii cinci ani
Potrivit lui Tornea, după ritmul de scădere, este una dintre cele mai semnificative deprecieri ale monedei naţionale, după deprecierile similare din anii 2014–2015, determinate de frauda bancară, dar şi după cea din anul 2009, determinată de criza economico-financiară regională. În lipsa unor fenomene de acest gen, în prezent, este interesant care ar fi cauzele unor asemenea evoluţii? Este evident că cauzele deprecierii sunt de natură internă, aşa cum în aceeaşi perioadă (01 ianuarie-30 iunie 2019), evoluţia raportului dolar SUA/Euro pe pieţele internaţionale a fost relativ stabilă (mai exact, dolarul s-a depreciat doar cu 0,1% faţă de EUR). Iar deja de la începutul lunii iulie asistăm la o tendinţă de apreciere a leului (cu mai mult de 2% faţă de EUR şi 1% faţă de USD).
Potrivit economistului, cauzele principale ale deprecierii monedei naţionale faţă de USD şi EUR au o natură fundamentală şi ţin de evoluţiile cererii şi ofertei interne de valută, amplificate şi de criza politică de după alegerile parlamentare. Din punct de vedere istoric, instabilitatea politică luată separat nu a provocat fluctuaţii majore şi de durată ale cursului de schimb, aşa cum ponderea operaţiunilor cu caracter speculativ pe piaţa valutară este destul de mică. Însă aceasta a creat anumite nervozităţi şi aşteptări negative în rândul vânzătorilor şi cumpărătorilor de valută, care s-a reflectat în evoluţiile cursului de schimb. Pe partea de ofertă, principalele elemente care influenţează cursul sunt intrările de valută din exporturi şi din transferurile de bani de peste hotare de la lucrătorii migranţi. Exporturile moldoveneşti au crescut în primele 4 luni ale anului curent cu cca 8%, în timp ce importurile – aproape dublu (16%).
În acelaşi timp, ritmul lunar de creştere a exporturilor a variat în jurul cifrei de 8%, în timp ce ritmul de creştere a importurilor s-a majorat considerabil către luna aprilie. Astfel, deficitul balanţei comerciale a ţării a crescut de la circa 138 mil. USD în luna ianuarie, până la aproape 300 de mil. USD în luna aprilie.
“Al doilea element major al ofertei de valută – transferurile de bani de peste hotare prin intermediul băncilor s-au redus cu aproape 7% în primele 5 luni ale anului curent sau cu peste 34 milioane USD. Ca şi în cazul balanţei comerciale, cea mai mare involuţie s-a produs către sfârşitul perioadei analizate, mai exact în luna mai, când transferurile s-au redus cu peste 14%. În aceste condiţii, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut în luna mai doar cu 3,3 milioane USD (+1,6%), în timp ce cererea netă de valută din partea agenţilor economici – cu aproape 83 milioane USD (peste 49%). În aceeaşi lună mai a anului curent, gradul de acoperire a cererii de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit mai puţin de 85%, comparativ cu peste 124% în luna aprilie 2019. La fel şi în lunile ianuarie şi februarie 2019, oferta de valută din partea persoanelor fizic a fost mai mică decât cererea din partea agenţilor economici, gradul de acoperire variind în jurul valorilor de 50-55%”, este de părere economistul.
Atenuarea disensiunilor politice au stabilizat leul
Aprecierea uşoară a leului de la începutul lunii curente se datorează, în principal, scăderii cererii de valută, precum şi factorului psihologic determinat de încheierea crizei politice. Totuşi, aprecierea curentă ţine preponderent de factorii sezonieri. În acelaşi timp, evoluţia de durată a cursului va depinde de factorii fundamentali. Până la sfârşitul anului, cel mai probabil, piaţa valutară va fi marcată în continuare de scăderea transferurilor de valută de la persoanele fizice de peste hotare, dar şi de creşterea într-un ritm mai accelerat al importurilor, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb al leului faţă de principalele valute străine, cu o uşoară tendinţă de depreciere. Această cădere nu va fi însă una abruptă, ci treptată, aşa cum la moment nu există cauze obiective pentru o depreciere bruscă a leului – până la nivelul de 18,5-18,7 lei/1 USD şi 20,8-21 lei/1 EUR.
Experţii FMI, în urma vizitei în Republica Moldova, susţin că strategia BNM de a permite o mai mare flexibilitate a ratei de schimb a monedei naţionale – cu intervenţii care se limitează doar la atenuarea volatilităţii excesive – va conduce la consolidarea credibilităţii regimului de ţintire a inflaţiei.
În opinia lui Veaceslav Ioniţă, economist la IDIS Viitorul, deprecierea leului a fost determinată de creşterea cererii de valută din partea agenţilor economici. În ultimii 1,5 ani, cererea anuală de valută a crescut cu 570 milioane USD şi a atins nivelul de 2,200 milioane USD/anual. În acelaşi timp, oferta de valută a crescut mult mai lent şi în prezent este la nivel de 2,090 milioane USD anual. Dacă acum un an surplusul anual pe piaţa valutară era la nivel de 370 milioane USD, atunci în prezent avem un deficit anual de peste 130 milioane USD. Acest deficit s-a accentuat în ajun de alegeri, când în doar trei luni, decembrie 2018 – februarie 2019, cererea de valută a fost cu 240 milioane USD mai mare decât oferta. Totodată, piaţa noastră valutară este puternic influenţată de ciclurile politice, datorită faptului că agenţii economici, în ajun de alegeri, preferă să-şi securizeze economiile în valută.
Un alt factor care a determinat creşterea cererii de valută este consumul populaţiei neacoperit cu venituri. Mai simplu spus, creditele de consum, care în perioada ianuarie 2018 – mai 2019 au constituit 1,7 miliarde lei, în cea mai mare parte au mers pe piaţa valutară creând un deficit de valută.
Şocurile valutare din aprilie, determinate de menţinerea artificială a monedei naţionale
“Însă şocurile valutare din aprilie şi finele lunii iunie au fost determinate de menţinerea artificială a cursului leului de către BNM în ajun de alegeri. În lunile decembrie 2018 – februarie 2019, când a fost cel mai puternic deficit de valută, leul moldovenesc în loc de depreciere a cunoscut chiar o apreciere. Este foarte greu de argumentat economic această intervenţie excesivă a BNM, cert este că după alegeri, ne-am trezit cu deprecieri bruşte, fapt ce nu trebuie să aibă loc. Or, în opina noastră, rolul BNM nu este de a menţine artificial şi cu orice preţ cursul valutar, dar de a interveni pentru evitarea oscilaţiilor bruşte, dar tocmai asta nu a făcut banca centrală”, a precizat Ioniţă.
În prezent, creşterea cererii de valută s-a temperat, oferta rămâne ridicată, există o probabilitate înaltă de intrări suplimentare de valută sub formă de granturi şi împrumuturi guvernamentale, ceea ce va calma piaţa valutară.
Pentru a nu permite fluctuaţiile bruşte ale monedei naţionale, BNM dispune de rezerve valutare. Ultimele date arată că la sfârşitul lunii iunie, activele oficiale de rezervă au constituit 2,91 miliarde USD, în creştere cu 22,46 mil. USD în comparaţie cu sfârşitul lunii mai, când acestea au însumat 2,89 miliarde USD.
Victor Ursu
