După ce o perioadă lungă de timp BNM a menţinut rata de bază la 6,5% anual, de la sfârşitul anului 2017 până în iunie 2019, ratele dobânzilor la împrumuturi s-au stabilizat. Între timp, băncile au continuat să atragă depozite fără a se lansa într-un proces de creditare masiv. Acestea au mizat mai mult pe persoanele fizice ale căror venituri au fost în ascensiune şi au început să consume mai mult.Chiar dacă o parte din credite, de exemplu cele imobiliare, sunt acordate în valută cu echivalentul lor în monedă naţională, acestea par mai atractive ca urmare a ratei dobânzii mai mici. Însă acest lucru este pe termen scurt, deoarece fluctuaţiile cursului leului faţă de dolar şi euro pot duce la majorarea dobânzii şi, evident, la creşterea costului creditului. Or, în cazul împrumuturilor în monedă naţională, dobânda este stabilă şi poate creşte ca urmare a politicii monetare mai aspre din partea Băncii Naţionale a Moldovei.
În ultima perioadă, ca urmare a stabilităţii ratei dobânzii a împrumuturilor în lei moldoveneşti, soldul acestora este într-o continuă ascensiune. În mare parte este vorba de împrumuturile acordate persoanelor fizice. În acelaşi timp, dacă anterior o mare parte a împrumuturilor era acordată în valută ca urmare a dobânzilor mai mici, în prezent preferinţa e pentru creditele în lei. Astfel, volumul creditelor acordate în monedă naţională a constituit 2078,0 milioane lei (+10,1% faţă de luna precedentă şi +19,9% faţă de iunie 2018), iar soldul creditelor în valută s-a redus cu 9 la sută până la 752,2 (recalculat în lei) milioane lei faţă de luna precedentă şi cu 13,6 la sută comparativ cu iunie 2018.
De exemplu, potrivit datelor BNM, soldul cererilor faţă de economie a crescut în luna de raportare cu 870,9 milioane lei (2,1 la sută) ca urmare a majorării cererilor faţă de economie în monedă naţională cu 732,1 milioane lei (2,9 la sută) şi a cererilor în valută (exprimate în MDL) cu 138,8 milioane lei (0,8 la sută). Cererile faţă de economie în valută, exprimate în USD, au crescut pe parcursul perioadei de referinţă cu 9,8 milioane USD (1,0 la sută).
Majorarea soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de creşterea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 185,5 milioane lei (1,7 la sută), soldului cererilor faţă de mediul financiar nebancar cu 146,8 mil. lei (26,0 la sută) şi soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 448,8 mil. lei (3,7 la sută), în timp ce soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public a scăzut cu 49,0 mil. lei (5,1 la sută).
Evoluţia soldului cererilor faţă de economie în valută (exprimate în MDL) a fost influenţată de creşterea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 169,9 mil. lei (1,1 la sută) şi soldului cererilor faţă de mediul financiar nebancar cu 0,6 mil. lei (0,1 la sută). În acelaşi timp, soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public şi soldul cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) au scăzut cu 10,2 milioane lei (5,6 la sută) şi, respectiv, cu 21,5 mil. lei (4,9 la sută).
În ceea ce priveşte împrumuturile acordate persoanelor fizice în luna iunie, din totalul de 910,7 mil. lei, 43,8 la sută au fost creditele acordate pentru consum şi 30 la sută pentru procurarea imobilului. În acelaşi timp, 52 la sută au fost creditele acordate comerţului şi 15 la sută împrumuturile acordate industriei uşoare.
Totuşi, se atestă un grad mare de concentrare a sectorului bancar al ţării. La sfârşitul lunii iunie, o singură bancă comercială a fost cel mai important creditor, dintr-un total de 16 ramuri, care au format portofoliul de credite pe sectorul bancar în primul semestru al anului 2019. În cazul a cinci ramuri, ponderea unei singure bănci comerciale în volumul creditelor acordate a fost de peste 50 la sută la finele lunii iunie a anului curent.
Datele BNM arată o concentrare a împrumuturilor în domeniul comerţului, care, de altfel, este şi ramura cu cele mai puţine riscuri faţă de industrie şi construcţii. Acest lucru arată de fapt disfuncţionalitatea economiei Republicii Moldova, care este una orientată spre consum şi mai puţin spre producere şi exporturi. Or, bancherii sunt conştienţi de riscurile celorlalte ramuri şi creditează doar ramurile cu cele mai puţine riscuri pentru obţinerea profiturilor.
Astfel poate fi descrisă competitivitatea redusă a sectorului bancar şi concentrarea pe anumite ramuri. În acest sens, creşte vulnerabilitatea în cazul riscurilor sistemice, dar şi competitivitatea redusă a businessului şi ramurilor din economia naţională. Situaţia respectivă a început după anii 2000 când s-a accentuat migraţia moldovenilor în străinătate şi au început să crească an de an remiterile de valută în ţară. Astfel, importurile au început să crească an de an, iar ulterior a devenit şi ramura preferată a bancherilor. Acest lucru impune găsirea unor soluţii de către autorităţile Republicii Moldova în condiţiile în care remiterile moldovenilor nu sunt o soluţie sustenabilă pe termen lung.
În ceea ce priveşte ratele de dobândă la împrumuturi, pe termen mediu se aşteaptă o majorare a costurilor creditelor după ce la mijlocul lunii iunie, BNM a majorat rata de bază până la 7 la sută, iar rezervele obligatorii în valută – până la 17 la sută de la 14 la sută.
În luna iunie, rata medie la creditele acordate în monedă naţională s-a majorat cu 0,03 puncte procentuale (p.p.) comparativ cu luna precedentă. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 7,41%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 8,66%.
Rata medie la creditele acordate în valută s-a micşorat cu 0,17 p.p. comparativ cu luna mai 2019. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 5,15%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 4,40%.
Comparativ cu perioada similară a anului precedent, ratele menţionate s-au diminuat (în monedă naţională cu -0,61 p.p., în valută cu -0,30 p.p.).
Creditele în monedă naţională cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai atractive în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 8,0% (persoanelor juridice – cu 8,52% şi persoanelor fizice – cu 7,23%). Cea mai mare rată medie la creditele acordate în monedă naţională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 1 lună până la 3 luni (10,98%), unde persoanelor fizice li s-au acordat credite cu o rată de 10,01%, iar persoanelor juridice cu 11,01%.
La capitolul împrumuturi în valută, cele mai atractive credite în valută, cu termene de la 1 până la 2 ani, au fost acordate cu o rată medie de 4,48%, unde persoanelor fizice li s-au acordat credite cu o rată medie de 5,07%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 4,48%.
În luna iunie 2019, depozitele noi atrase la termen au constituit 2 182,8 milioane lei, micşorându-se cu 5,1% faţă de luna iunie 2018. Din perspectiva termenelor creditelor acordate, cele mai atractive rămân a fi creditele acordate pe termene de la 2 până la 5 ani (49,8% din totalul creditelor acordate), unde creditele acordate persoanelor juridice au deţinut ponderea de 33,6% din totalul creditelor acordate. Marja de dobândă la operaţiunile în monedă naţională s-a micşorat cu 0,04 p.p. comparativ cu luna precedentă şi cu 0,63 p.p. faţă de iunie 2018.
Marja de dobândă la operaţiunile în valută s-a micşorat cu 0,26 p.p. comparativ cu luna precedentă şi cu 0,44 p.p. – faţă de iunie 2018.
Victor Ursu
