Nu de azi, nici de ieri, demult, cei care guvernează ne-au obişnuit cu gândul că pot să emită un act prin care să ne dea un drept, demult râvnit, sau să ne ia un drept. Că la orice schimbare de Guvern se produce şi o revizuire a unor reguli pentru mediul de afaceri, dar şi cetăţeanul simplu. Aşa a fost de la declararea independenţei încoace. Iar mediul de afaceri şi contribuabilul simplu vrea reguli clare şi stabile.
Modificările fiscale, anunţate de ministrul Finanţelor Natalia Gavriliţa la 23 iulie, la aproape două săptămâni după încheierea unei misiuni a Fondului Monetar Internaţional, ne dă frisoane reci. Cele nouă modificări, care se preconizează a fi aplicate de la 1 ianuarie 2020, au fost anunţate cu două zile înainte de a prezenta proiectul spre dezbateri publice şi a provocat un val de critici, din toate direcţiile, fie sindicate, asociaţii ale oamenilor de afaceri, experţi. După întrevederile avute cu sindicatele şi mediul de afaceri şi preşedintele Igor Dodon a încurajat Guvernul să renegocieze cu FMI „unele din condiţionalităţile incluse în program”. „Am informat Executivul şi Parlamentul că nu voi promulga nici un proiect legislativ cu impact regulator, dacă acesta nu a fost supus consultărilor publice cu mediul de afaceri şi sindicatele”, a menţionat şeful statului.
Ce prevede proiectul de modificări?
Ministerul Finanţelor a prezentat, la 25 iulie, spre consultări publice Proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative.
Proiectul prevede:
1. Eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 000 de lei anual. În prezent, aceştia beneficiază de o scutire personală anuală de 24 000 de lei. Aşadar, persoana care are venituri mai mari de 30 mii de lei lunar va achita un impozit suplimentar de 240 de lei. În anul 2018 au avut venituri mai mari de 360 de mii de lei 4891 persoane.
2. Aplicarea impozitării generale la creşterea de capital, 100% pentru persoane juridice, 50% pentru persoane fizice. Veniturile din procurarea şi vânzarea activelor de capital se propune a fi impozitate în modul general stabilit. Respectiv, proiectul are ca scop majorarea de la 20% la 50% a sumei creşterii de capital din suma excedentară a creşterii de capital.
3. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată la cota de 12%. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată urmează să se efectueze la cota de 12% excluzând, astfel, necesitatea calculării suplimentare a impozitului pe venit pentru onorarea completă a obligaţiilor fiscale aferente acestora.
4. Eliminarea scutirii la TVA pentru sectorul HORECA. Revenirea la cota standard TVA de 20 la sută, faţă de 10 la sută cât se aplică în prezent. Potrivit Ministerului Finanţelor, în primele 5 luni ale anului 2019 comparativ cu perioada similară a anului precedent, achitările de TVA de la 782 agenţi economici din sectorul HORECA (hotele, restaurante, cafenele) analizaţi au scăzut cu 22 milioane de lei, deşi volumul de vânzări a crescut cu 30 la sută.
5. Eliminarea scutirii pentru venitul estimat prin metode indirecte. Măsura vine să „contracareze practica frauduloasă aplicată de către contribuabili în cadrul controalelor fiscale efectuate prin metode şi surse indirecte cu scopul de a diminua venitul impozabil estimat de către Serviciul Fiscal de Stat”. În prezent, în cazul în care venitul estimat prin metode şi surse indirecte depăşeşte suma declarată cu mai puţin de 500 mii lei, acesta este scutit de obligaţii fiscale, menţionează Ministerul Finanţelor. Unele persoane îşi ascund veniturile prin contracte fictive de împrumut.
6. Taxe pentru protejarea mediului. Taxele pentru poluarea mediului vor creşte, în special taxa pentru plastic se va majora cu 50 la sută.
7. Anularea amnistiei fiscale. Astfel urmează să fie anulată interdicţia de control fiscal asupra agenţilor economici pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018.
8. Anularea scutirilor la tichetele de masă. Ministerul Finanţelor propune impozitarea sumelor oferite sub formă de tichete. Prin simpla transformare a cardului salarial în tichet de masă, „există riscuri extrem de mari ca în anul 2020, să fie înregistrat un fond de aproape 1 miliard de lei din care nu sunt achitate contribuţii şi prime de asigurări sociale şi medicale, se menţionează în nota informativă la proiectul prezentat spre consultări publice”.
9. Revizuirea tratamentului fiscal al mărfurilor transportate prin servicii poştale internaţionale. Vor fi impozitate tranzacţiile prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale de până la 200 euro, faţă de 300 euro în prezent.
Impactul estimat al acestor măsuri asupra bugetului pentru 2020 va constitui 669 milioane de lei
Iată cum explică Ministerul Finanţelor condiţiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ. “În anul 2018, au fost adoptate o serie de modificări în politica bugetar-fiscală care au avut efecte semnificative asupra indicatorilor bugetari. Implementarea concomitentă a reformei fiscale, prin care au fost micşorate cotele de impozitare şi introduse scutiri adiţionale, şi a unui nou sistem de salarizare, care a crescut semnificativ cheltuielile de personal, a creat riscuri adiţionale pentru stabilitatea bugetară. În condiţiile în care pentru anul 2020 nu sunt planificate venituri adiţionale din surse externe, iar costurile pentru cheltuieli de personal vor fi mai mari decât iniţial prognozate, se impune necesitatea adoptării unor măsuri de mobilizare a veniturilor şi asigurare a stabilităţii bugetare. Mai mult ca atât, reformele implementate în 2018 vor avea efecte crescânde în termen mediu şi lung asupra sistemului de asigurări sociale”, se menţionează în nota informativă la proiectul de modificare a unor acte legislative.
De unde vin nemulţumirile?
„Ministerul Finanţelor trebuie să iniţieze consultări publice cu experţii şi societatea civilă. Nu trebuie să uităm de riscurile acestor măsuri pentru mediul de afaceri, clasa de mijloc, imaginea Guvernului, creşterea economiei informale. Sunt multe riscuri asociate cu aceste măsuri controversate”, a declarat Andrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”. De aceeaşi părere sunt şi alţi experţi, dar şi liderii sindicali, oamenii de afaceri. Mai mult, fostul ministru al Economiei, Alexandru Muravschi, care nu o dată a stat la masa de negocieri cu experţii FMI, afirmă că s-a dat dovadă de neprofesionalism şi că ar trebui să se negocieze cu mai multă tărie de caracter.
Un reprezentant al domeniului HoReCa compară modificările care au fost propuse în politica fiscală cu hotărârile luate de un manager de creditare şi nicidecum cu deciziile unor economişti care se gândesc la dezvoltarea ţării.
Şi fostul ministru de Finanţe, actualul consilier al şefului statului, Ion Chicu, afirmă că în România TVA în sectorul HoReCa este de 5 la sută, iar revenirea la cota de 20 la sută, va duce la creşterea preţului pentru consumatorul final cu minim 10 la sută. Deşi, unii economişti se întreabă: Au redus preţurile întreprinderile din acest sector după reducerea TVA?
Potrivit expertului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, miliarde de lei pleacă anual din bugetul de stat pentru că nu avem o monitorizare clară a facilităţilor fiscale „145 de miliarde de lei au plecat din bugetul de stat în ultimii 10 ani pentru a acoperi cheltuielile fiscale, acumulate din cauza aplicării neargumentate şi netransparente a mai multor facilităţi fiscale şi vamale”, spune Ioniţă.
În opinia lui, facilităţile fiscale nu trebuie excluse, ci revăzute, pentru a determina clar unde merg banii din bugetul de stat. O analiză în acest sens apare într-un raport al Curţii de Conturi, care a stabilit în 2016 existenţa a 105 facilităţi fiscale şi vamale, 50 dintre care se aplică de peste 20 de ani.
Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova consideră anularea facilităţilor la utilizarea tichetelor de masă similară anulării Legii cu privire la tichetele de masă. „Tichetele de masă au devenit un important instrument, fezabil din punct de vedere financiar, pentru atragerea, motivarea şi fidelizarea salariaţilor, în special în industriile labour-intensive gen automotive, textile, comunicaţii”, consideră sindicatele.
Ceea ce este clar e că avem cod portocaliu de modificări fiscale. Este greu să crezi că Fondul Monetar Internaţional va face un pas înapoi şi va accepta renegocierea condiţiilor, după ce la încheierea misiunii la 10 iulie şeful echipei de experţi, Ruben Atoyan, constata că „experţii FMI au ajuns la un acord în privinţa măsurilor bugetar-fiscale necesare pentru a neutraliza devierile de la politicile convenite cauzate de adoptarea pachetului de iniţiative fiscale, amnistiei capitalului şi amnistiei fiscale, care au subminat obiectivele programului şi au dus la creşterea presiunilor asupra bugetului de stat. Autorităţile planifică să aprobe o rectificare adecvată a bugetului pentru anul 2019, în vederea reducerii vulnerabilităţilor bugetar-fiscale, fără a fi prejudiciate cheltuielile sociale prioritare”.
Ministerul a iniţiat consultări asupra proiectului de lege privind modificarea unor acte legislative. Mediul de afaceri, sindicatele, experţii trebuie să-şi spună cuvântul. Până în luna septembrie, când consiliul de directori al FMI va dezbate în şedinţă raportul misiunii, mai este timp şi există, probabil, posibilitatea de a mai schimba ceva. Nu poţi să nu fii de acord însă cu acei care spun că nu poţi avea o economie puternică, dacă nu ai un mediu de afaceri favorabil, stabil şi predictibil. Deocamdată nu avem un mediu de afaceri stabil şi predictibil.
Vlad Bercu
