Cetățean al României, documentat pentru nedeclararea valutei străine pe care o deținea. Suma a fost depistată de către polițiștii de frontieră din Aeroportul Internațional Chișinău în timpul controlului de securitate pe direcția ieșire din țară, în această dimineață.

Un bărbat în vârstă de 39 de ani urma să ajungă în capitala Franței, însă a fost reținut pentru verificări suplimentare după ce în timpul controlului de securitate angajații Poliției de Frontieră au observat mai multe bancnote în portmoneul personal.

S-a intervenit conform atribuțiilor de serviciu, iar ca urmare despre incidentul respectiv au fost informați angajații Serviciului Vamal din punctul de trecere Aeroport Internațional Chișinău, în competența cărora se înscrie cazul.

newsin.md

Profitul net al băncilor din Moldova în ianuarie-august 2019 s-a ridicat la 1 miliard 597,2 milioane de lei, în creștere cu 31%, comparativ cu aceeași perioadă din 2018.

În același timp, profitul pentru 8 luni curent au inregistrat toate cele 11 bănci, iar circa aproximativ 1 miliard 380,8 milioane lei (86,4% din profitul net total) au revenit la 4 bănci: Moldova-Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank și Mobiasbanca - OTP Group, iar restul de aproximativ 216,4 milioane de lei au au reprezentat câștigul a 7 bănci.

După cum rezultă din datele furnizate de Banca Națională a Moldovei, în ianuarie-august 2019, cel mai mare profit net a fost primit de: Moldova-Agroindbank - 520,52 milioane lei (în ianuarie-august 2018 - 443,8 milioane lei), Moldindconbank - 435,99 milioane (391,6 milioane), Victoriabank - 221,59 milioane lei (135,2 milioane) și Mobiasbanca - OTP Group - 202,65 milioane lei (200,04 milioane). Profit Eximbank pentru 8 luni 2019 s-a ridicat la 54,81 milioane de lei față de pierderile de 92,4 milioane de lei pentru aceeași perioadă cu un an înainte. Următoarele după indicatorii de profit net obținut in ianuarie-august 2019 sunt: FinComBank - 50,32 milioane lei (pentru aceeași perioadă din 2018 - 31,4 milioane), ProCreditBank - 49,02 milioane lei (32,7 milioane lei) , Energbank - 26,39 milioane lei (35,7 milioane), Comertbank - 13,4 milioane lei (13,37 milioane), BCR Chișinău - 12,61 milioane lei (20,96 milioane) și EuroCreditBank - 9,88 milioane lei (7 milioane).

InfoMarket

Un fost director la firma de construcție a drumurilor „Edilitate” ar fi fost numit în funcție în baza unui act falsificat. Despre aceasta anunță Procuratura Generală, care a efectuat percheziții în cadrul instituției.

Potrivit PG, numirea în funcție a unui fost director al firmei a fost în baza unui proces verbal pretins a fi fals. Prin urmare, procurorii urmează să stabilească legalitatea numirii în funcție a fostului director.

În urma perchezițiilor, nu au fost reținuți angajați ai firmei. Însă, au fost ridicate mijloace tehnice care vor fi supuse expertizei, astfel încât să devină cunoscut faptul dacă acestea au fost folosite la falsificarea procesului verbal care a stat la baza numirii în funcție a fostului director.

Dacă vor fi găsite vinovate, persoanele implicate în confecţionarea și folosirea documentelor oficiale, precum și în acordarea declarațiilor false riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 6 ani.

unimedia.info

În primele opt luni ale anului curent, pentru verificarea respectării actelor legislative și normative din domeniul raporturilor dintre angajați și angajatori, inspectorii de muncă au efectuat 1166 controale la unități cu un număr de 61407 salariaţi. În urma acțiunilor de inspecție au fost consemnate 6499 încălcări şi abateri de la prevederile legislației.

Astfel, în contextul monitorizării modului şi termenelor de achitare a salariilor în sectorul real al economiei, au fost efectuate 8 controale planificate și 24 inopinate la unități care au admis restanţe la plata salariilor în sumă de peste 9,9 mil. lei față de 653 angajați.

În scopul intensificării controlului pentru depistarea evaziunilor fiscale, au fost efectuate 40 controale inopinate și un control planificat la 26 agenți economici și la 15 angajatori-persoane fizice, fiind depistate 71 persoane care activau fără forme legale de angajare, fiind repuse în drepturi 26 persoane. Totodată, pentru contracararea practicii de achitare a salariilor „în plic” și a „muncii la negru”, Inspectoratul de Stat al Muncii, împreună cu Serviciul Fiscal de Stat, au desfășurat în primele opt luni ale anului curent, 19 controale, potrivit informației publicate de ISM.

Inspectorii de muncă au întreprins și vizite de control la 90 unități, ale căror salariați, în perioada 2016 – 2018, au beneficiat de indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă cauzate de boli obișnuite, accidente nelegate de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor, îngrijirea copilului bolnav etc. Ca rezultat al controalelor, au fost depistate abateri la calcularea indemnizațiilor indicate.

Ca măsură de contracarare a muncii nedeclarate în agricultură, a fost verificată punerea în aplicare, din luna septembrie a anului 2018 a Legii nr. 22 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri. Astfel, începând cu luna septembrie 2018 până în prezent, de către inspecțiile teritoriale de muncă, la solicitarea beneficiarilor, au fost realizate contra cost 1306 Registre de evidență a zilierilor, dintre care 714 în perioada ianuarie–august 2019. De la beneficiarii muncii zilierilor la inspecțiile teritoriale de muncă au parvenit total 618 extrase din Registrele de evidență, 440 fiind prezentate pe parcursul lunilor ianuarie – august 2019. În registre sunt vizate 14566 persoane cu statut de zilier, dintre care 10083 persoane au activat în lunile ianuarie–august 2019.

ISM mai comunică că, potrivit informațiilor prezentate de autorități cu atribuții de control în domeniul siguranței ocupaționale, în perioada ianuarie – august 2019 au fost efectuate 530 controale, dintre care 479 planificate și 51 inopinate la unități cu efectivul de personal de 30763 unități, unde au fost constatate 4274 încălcări.

La data de 30 august se aflau în proces de cercetare 22 cazuri de accidentare în domeniul muncii.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Întreprinderea Apă-Canal Chișinău a fost amendată cu 7.190.453,43 lei, de către Consiliul Concurenței, în urma unei investigații care a durat aproape doi ani.

Sancțiunea a fost aplicată ca urmare a mai multor nereguli depistate la întreprinderea municipală. Potrivit Consiliului Concurenței, Apă-Canal Chișinău „a aplicat diferențiat și arbitrar coeficienții la stabilirea tarifelor diferențiate sau plăților suplimentare”. În același timp, întreprinderea este acuzată că nu a perceput tarife diferențiate sau plăți suplimentare pentru deversarea apelor uzate supraîncărcate.

O altă problemă identificată de Consiliul Concurenței este faptul că în prezent, singurul laborator care poate să aprecieze nivelul de poluare a apelor uzate se află în subordinea Apă - Canal Chișinău, ceea ce trezește îngrijorări privind imparțialitatea acestui laborator și veridicitatea analizelor, întreprinderea municipală fiind interesată direct să obțină încasări cât mai mari.

Principiul „poluatorul plătește" este un concept conform căruia, poluatorul trebuie să plătească pentru poluarea mediului. Acesta trebuie respectat de toate persoanele, atât juridice, cât și fizice, care desfășoară activitate de întreprinzător, a căror activitate economică este generatoare de poluanți și aplicat în mod echitabil de către operator. Conform legislației naționale în vigoare, principiul „poluatorul plătește" impune obligația ca respectivul agent economic să suporte cheltuielile pentru luarea măsurilor de prevenire a poluării sau să plătească pentru pagubele provocate.

unimedia.info

Industria, sector care reprezintă peste 15 la sută din economia moldovenească, a înregistrat în luna iulie a acestui an o creştere a producţiei cu 5,9 la sută, faţă de perioada similară a anului precedent, susţinută de creşterile industriei prelucrătoare și a producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze și apă caldă, potrivit datelor făcute publice joi, 19 septembrie, de Biroul Național de Statistică (BNS), informează MOLDPRES.

Statisticele oficiale mai relevă că producția în industria prelucrătoare a crescut cu 6,6 la sută, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 4 la sută. Totodată, s-a consemnat o descreștere în industria extractivă de 9,7 la sută.

Producția industrială a fost, în primele șapte luni ale anului, mai mare cu 1,9 la sută decât în perioada corespunzătoare a anului precedent, ca urmare a creșterii producției în industria extractivă cu 8,7 la sută, în industria prelucrătoare cu 2,0 la sută și a producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 0,8 la sută.

Ministerul Economiei și Infrastructurii prognozează pentru anul 2019 o creștere în industrie cu 4,0 la sută, iar în anii ce urmează se anticipează ritmuri de creștere puțin mai accelerate cuprinse între 4,2- 4,5%. La fel ca în ultimii doi ani, creșterea sectorului industrial va fi susținută de ramura industriei automotive, ca urmare a extinderii activității investitorilor străini din cadrul Zonelor Economice Libere. Totodată, evoluțiile pozitive așteptate de la sectorul agricol, creșterea cererii interne față de produsele autohtone, precum și valorificarea oportunităților oferite de acordurile de cooperare economică internațională vor constitui factorii care vor stimula dezvoltarea sectorului, notează Ministerul Economiei. Pe de altă parte, „riscul de reducere a cererii externe poate influența negativ evoluția sectorului industrial”.

Industria a contribuit, în prima jumătatea anului 2019, cu 15,3 la sută la formarea produsului intern brut al Republicii Moldova.

moldpres.md

Moldova IT Park a fost recunoscut de Uniunea Internațională de Telecomunicații (UIT) ca fiind una dintre cele mai bune practici mondiale de promovare și dezvoltare a ecosistemului IT. Premiul a fost înmânat în cadrul unui evenimentul care a avut loc la Budapesta, Ungaria, comunică mybusiness.md.

Uniunea Internațională de Telecomunicații a apreciat abordarea complexă în promovarea antreprenoriatului în domeniul tehnologiei informației și dezvoltarea oportunităților de business. În mod special, privind mediul favorabil creat pentru oamenii de afaceri, capacitatea de a schimba starea lucrurilor în domeniu și potențialul de a crește.

În total, UIT a desemnat opt practici mondiale care urmează să fie promovate și în alte țări pentru a susține companiile IT și crearea locurilor de muncă bine plătite.

Moldova IT Park a fost creat în data de 1 ianuarie 2018 și înregistrează peste 500 de companii rezidente, dintre care 122 cu capital străin. Investițiile provin din 32 de țări, preponderent din Statele Unite ale Americii, România și Marea Britanie.

Pe parcursul primului semestru, companiile rezidente au generat venituri în sumă totală de peste 1,58 miliarde lei, iar venitul total prognozat pentru anul curent depășește 2,8 mlrd lei. Majoritatea veniturilor, 81 la sută, provin din export, iar restul 19 la sută din vânzări locale. La sfârșitul lunii iunie, numărul total de angajați ai rezidenților parcului a depășit 8,5 mii persoane, dintre care circa 7,5 mii sunt implicate direct în domeniul IT. Salariul mediu lunar în cadrul companiilor rezidente, în trimestru II al anului 2019, a fost de 28.656,61 lei.

Stația Von Braun va fi un hotel de lux care va sfida legile gravitației. Investitorii vor să le ofere turiștilor experiențe unice și speră să le ofere posibilitatea să iasă în spațiu și să exploreze alte stații spațiale sau chiar Luna.

Planurile sunt că până în 2025 să construiască primul hotel în spațiu, care se va numi Von Braun Rotating Space Station, scrie robbreport.com.

"Prin acest proiect le oferim turiștilor opțiunea de a alege să călătorească în spațiu, în următoarea vacanță. E la fel că atunci când își aleg să plece în croazieră sau la Disney World", a declarat Tim Alatorre, arhitectul hotelului.

Bazat pe un concept dezvoltat în anii '50 de Wernher von Braun, hotelul spațial va fi, practic, o structura rotundă, rotativă, cu aproape 200 de metri în diametru, care va crea o forță gravitațională similară cu cea simțită pe Luna. Hotelul va folosi o tehnologie asemănătoare cu cea utilizată pe Stația Spațială Internațională, însă gravitația ei artificială va face că sejururile să fie mult mai plăcute.

Stația va avea 24 de module individuale, echipate cu sisteme de suport și spații de dormit. Fundația Gateway se așteaptă că hotelul să fie locuită de circa 400 de oameni și intenționează să vândă modulele că reședințe private, să le închirieze guvernelor pentru programele de cercetare, iar spațiul rămas să îl transforme într-un hotel de lux.

Investitorii spun că stația va avea aceleași servicii precum orice hotel de lux din New York, Tokyo sau Paris. Turiștii vor avea acces la restaurante, baruri, concerte, proiecții de filme și seminarii educative, la fel cum se întâmplă și pe vasele de croazieră. Reprezentanții Fundației au mai transmis că hotelul va putea să gestioneze 100 de vizitatori pe săptămâna.

În plus, hotelul va fi dotat cu spații care sfidează legile gravitației. Concret, turiștii se vor putea antrena pe un teren de baschet unde gravitația va fi foarte mică, vor putea face sărituri la trambulină sau vor putea face escalada în locuri special amenajate.

Pentru o experiență autentică, investitorii spre să le poată oferi turiștilor posibilitatea să iasă în spațiu și să exploreze alte stații spațiale sau chiar Luna.

Hotelul Von Braun este doar prima parte din planul pe care Fundația Gateway vrea să îl dezvolte pentru a găzdui oameni în spațiu. Până în 2030, compania vrea să plaseze pe orbită alte două stații spațiale, care să poată primi circa 10.000 de turiști în fiecare an.

Fundația Gateway nu este singură care vrea să trimită oameni în spațiu. SpaceX, deținută de Elon Musk, și Virgin Galactic, compania lui Richard Branson, au făcut deja progrese în acest sens. Mai mult decât atât, compania lui Musk a semnat deja primul contract cu un civil pe care îl va trimite în călătorie în jurul Lunii. Potrivit informațiilor din media, viitorul turist spațial este un milionar japonez care ar fi plătit în jur de 150 de milioane de dolari.

bani.md

SA Bucuria are alți proprietari, dar deocamdată nu se știe cine sunt. În cadrul unei tranzacții de vânzare-cumpărare, înregistrată în afara pieței reglementate sau MTF, a fost înstrăinat un pachet de 66,46 la sută din acțiunile companiei.

Valoarea nominală a unei acțiuni a fost de 10 lei, iar pentru cele 1.094.227 de hârtii de valoare vânzatorul a primit 24.474.000 lei.

Pachetul vândut pare să aparțină companiei din Federația Rusă, Trade House Valday, care controlează 66,46 din întreprindere. Un alt acționar important este Legenda Invest. Aceasta deține 12,67%.

Bucuria SA este o companie producătoare de patiserie și cofetărie și a fost fondată în anul 1946. Aceasta este cea mai mare întreprindere moldovenească specializată în producerea tuturor tipurilor de produse de cofetărie.

bizlaw.md