Toți profesorii și personalul auxiliar angajați la Liceul „Prometeu-Prim” au demisionat in corpore, luni, 19 august. Începând cu 3 septembrie dânșii vor fi angajați la Liceul „Prometeu Pro-Talent” – o nouă entitate creată de Aurelian Silvestru ca alternativă Liceul „Prometeu-Prim”. Declarații în acest sens au fost făcute de Aurelian Silvestru, demis din funcția de director la începutul lunii iulie, de cei doi asociați ai săi, transmite IPN.

Potrivit lui Aurelian Silvestru, noua instituție de învățământ își va continua activitatea cu aceiași copii, cu aceleași cadre didactice, doar fără cei doi asociați „care încearcă să pună bețe în roate”. Procesul de învățământ se va desfășura în aceleași spații de școlarizare din strada Nicolaie Iorga, 1 și Nicolae Iorga, 2. Noua instituție are avizul privind înregistrarea statutului și confirmarea înregistrării în Registrul de Stat.

„Trebuie să aveți toată încrederea că strategia fundamentală pe care noi am pus-o la temelia acestei instituții va fi promovată în continuare”, a spus Aurelian Silvestru în fața părinților.

Directorul liceului susține că cei doi asociați ai săi au decis să-l elibereze din funcția de director, deși mandatul pe care-l deține expiră la 18 martie 2023. Tot ei „au destabilizat situația” și „au organizat un concurs ilegal pentru suplinirea unui post care nu e liber”.

Avocatul Victor Munteanu a menționat că Aurelian Silvestru a acționat în judecată Centrul Experimental „Prometeu” în persoana administratorului Ștefan Cioclea, pentru rechemare ilegală din concediul anual și pentru demitere ilegală din funcție. Dânsul spune că a sperat până în ultimul moment ca părțile să ajungă la mediere, însă partea pârâtă a refuzat categoric. Totodată, potrivit lui, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a venit cu un aviz, unde, conform prevederilor statutare, Aurelian Silvestru este în continuare director al instituției, începând cu 18 martie 2018, pe un termen de cinci ani.

Roman Nicu, unul din fondatorii Liceului „Prometeu-Prim” și actualmente director interimar al liceului spune că acțiunile sale s-au încadrat perfect în limitele legii și au fost în concordanță cu actele normative precum Codul Civil, Codul Educației, Statutul Instituției Private de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”. Acesta a sugerat că la începerea anului școlar elevii și părinții ar putea găsi ușile liceului închise.

Părinții și profesorii prezenți la eveniment au votat practic unanim un demers prin care adoptă noul statut al liceului, prin care se solidarizează cu Aurelian Silvestru și condamnă acțiunile celorlalți doi fondatori.

Prin același demers părinții și profesorii au cerut Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, precum și altor organe de resort din țară să verifice legalitatea înregistrării noului statut al Liceului Prometeu-Prim, dar și legalitatea desfășurării concursului pentru postul de director al liceului.

La 13 august a fost organizat un concurs pentru ocuparea funcției de director la Liceului „Prometeu-Prim”, la care au participat trei candidați. Concursul a fost câștigat de Tatiana Verdeș, prorector pentru activitatea științifică la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” și profesoară de limbă română la Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare”. Atunci, mai mulți profesori de la Liceu au afirmat că concursul nu este nimic altceva decât „un spectacol foarte urât”.

Liceul „Prometeu” a fost înființat la 29 august 1991.

ipn.md

Unitățile de supraveghere a traficului rutier nu vor mai fi amplasate în locuri ascunse, așa cum se întâmpla până acum. Un ordin în acest sens a fost semnat de ministrul Afacerilor Interne, Andrei Năstase.

Conform ordinului cu privire la asigurarea respectării prevederilor actelor normative în domeniul controlului traficului rutier, va fi interzisă oprirea și verificarea vehiculelor în lipsa temeiurilor legale. Totodată, la oprirea vehiculului polițiștii vor fi obligați să informeze conducătorii auto cu privire la nume, funcție și temeiul legal al opririi, și vor prezenta legitimația de serviciu.

De asemenea, unitățile de supraveghere a traficului vor fi amplasate numai în locuri vizibile, fiind interzisă practica anterioară de staționare în spații ascunse conducătorilor auto.

Decizia corespunzătoare a fost luată în cadrul şedinţei Consiliului Administrativ al Agenției Naționale pentru Reglementarea în Energie din 16 august.

Pentru consumatorii deserviți de compania de stat Furnizarea Energiei Electrice Nord (FEE Nord) și conectați la rețele de tensiune medie (6; 10 kW) tariful este redus cu 1,8% - de la 166 la 163 bani pentru 1 kW / h. În același timp, tarifele pentru distribuția energiei electrice pentru rețelele de joasă tensiune (0,4 kW) au fost stabilite la nivel de 85 de bani pentru 1 kW / h, fără TVA (anterior - 86 de bani), tensiune medie (6; 10 kW) - 27 bani pentru 1 kWh fără TVA (62 bani).

Tarifele vor intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial.

Ajustarea anterioară a tarifelor la energia electrică de către ANRE a fost efectuată pe 15 iunie 2018, când s-a decis, după o dezbatere în cadrul unei ședințe deschise, reducerea de la 212 la 191 de bani pentru kWh a tarifului pentru energia electrică furnizată consumatorilor casnici din nordul țării.

Cea mai mare pensie pe care o primește un cetățean al Republicii Moldova este în valoare de peste 224 de mii de lei, în timp ce peste 350 de persoane se bucură de pensii ce depășesc suma de 20 de mii de lei pe lună.

Potrivit unui document eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale la solicitarea deputatului Iurie Reniță, cea mai mare pensie lunară din Republica Moldova este de 224197,15 lei și aparține unui asigurat care a activat în domeniul financiar-bancar.

De asemenea, 297 de persoane primesc pensii cuprinse între 20 și 30 de mii de lei, iar dintre aceștia, aproape 80% sunt foști judecători sau procurori.

Alți 11 foști judecători se bucură de pensie ce depășește 30 de mii de lei.

cotidianul.md

Valoarea de bilanț a patrimoniului public al Republicii Moldova, conform situației de la 1 ianuarie 2019, constituie 90,82 miliarde de lei, arată date ale Agenției Proprietății Publice (APP).

Balanța anuală a patrimoniului public s-a majorat în comparaţie cu perioada respectivă a anului precedent cu 9,04 miliarde lei, ritmul creșterii fiind de 11,06%, inclusiv valoarea patrimoniului public al unităţilor administrativ-teritoriale s-a majorat cu 3,42 miliarde lei (în creştere cu 9,2%), iar al autorităților publice centrale s-a majorat cu 5,62 miliarde lei, ritmul creșterii fiind de 12,61%, scrie mold-street.

Totodată APP a avizat studiile de fezabilitate pentru 5 proiecte de parteneriat public-privat şi a monitorizat contractele de parteneriat public-privat și concesiuni în derulare, înregistrate în Registrul patrimoniului public.

noi.md

Timp de un an, exporturile în Republica Moldova s-au plafonat la nivelul de 2.750 milioane USD, înregistrându-se o creștere de 0% la exporturi. Opinia aparține expertului economic IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, care a precizat că după criza din 2014, creșterea exporturilor de 1 miliard USD a fost asigurată de 5 ramuri de bază, care au avut o contribuție de circa 65%.

Într-o postare pe blogul său, economistul a venit cu două recomandări în adresa autorităților, pentru a debloca exporturile. O deosebită atenție a atras exporturilor de Grăuncioase și industriei automotive din Zonele Economice Libere (ZEL), care au asigurat 40% din creștere.

„În opinia mea, cel mai mare potențial de creștere a exporturilor moldovenești o are producția de cereale și oleaginoase, însă obstacolul de bază este capacitatea redusă de export. Problema numărul unu a fermierilor nu este producția agricolă, dar dificultățile enorme la exportul lor. Logistica actuală și monopolizarea exporturilor a creat blocaje pe piață”, a scris expertul în economie, Veaceslav Ioniță.

Potrivit acestuia, este necesară consolidarea Zonelor Economice Libere în atragerea investițiilor străine în industrie.

„În opt ani, investițiile în industrie prin Zonele Libere a fost de 280 milioane USD. Astfel, s-au creat peste 18 mii locuri de muncă. Or, în prezent ZEL-urile asigură 21% din totalul exporturilor moldovenești”, a menționat expertul.