noi.md

Modificările fiscale, anunţate de ministrul Finanţelor Natalia Gavriliţa la 23 iulie, la aproape două săptămâni după încheierea unei misiuni a Fondului Monetar Internaţional, ne dă frisoane reci. Cele nouă modificări, care se preconizează a fi aplicate de la 1 ianuarie 2020, au fost anunţate cu două zile înainte de a prezenta proiectul spre dezbateri publice şi a provocat un val de critici, din toate direcţiile, fie sindicate, asociaţii ale oamenilor de afaceri, experţi. După întrevederile avute cu sindicatele şi mediul de afaceri şi preşedintele Igor Dodon a încurajat Guvernul să renegocieze cu FMI „unele din condiţionalităţile incluse în program”. „Am informat Executivul şi Parlamentul că nu voi promulga nici un proiect legislativ cu impact regulator, dacă acesta nu a fost supus consultărilor publice cu mediul de afaceri şi sindicatele”, a menţionat şeful statului.

Ce prevede proiectul de modificări?

Ministerul Finanţelor a prezentat, la 25 iulie, spre consultări publice Proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative.

Proiectul prevede:

1. Eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 000 de lei anual. În prezent, aceştia beneficiază de o scutire personală anuală de 24 000 de lei. Aşadar, persoana care are venituri mai mari de 30 mii de lei lunar va achita un impozit suplimentar de 240 de lei. În anul 2018 au avut venituri mai mari de 360 de mii de lei 4891 persoane.

2. Aplicarea impozitării generale la creşterea de capital, 100% pentru persoane juridice, 50% pentru persoane fizice. Veniturile din procurarea şi vânzarea activelor de capital se propune a fi impozitate în modul general stabilit. Respectiv, proiectul are ca scop majorarea de la 20% la 50% a sumei creşterii de capital din suma excedentară a creşterii de capital.

3. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată la cota de 12%. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată urmează să se efectueze la cota de 12% excluzând, astfel, necesitatea calculării suplimentare a impozitului pe venit pentru onorarea completă a obligaţiilor fiscale aferente acestora.

4. Eliminarea scutirii la TVA pentru sectorul HORECA. Revenirea la cota standard TVA de 20 la sută, faţă de 10 la sută cât se aplică în prezent. Potrivit Ministerului Finanţelor, în primele 5 luni ale anului 2019 comparativ cu perioada similară a anului precedent, achitările de TVA de la 782 agenţi economici din sectorul HORECA (hotele, restaurante, cafenele) analizaţi au scăzut cu 22 milioane de lei, deşi volumul de vânzări a crescut cu 30 la sută.

5. Eliminarea scutirii pentru venitul estimat prin metode indirecte. Măsura vine să „contracareze practica frauduloasă aplicată de către contribuabili în cadrul controalelor fiscale efectuate prin metode şi surse indirecte cu scopul de a diminua venitul impozabil estimat de către Serviciul Fiscal de Stat”. În prezent, în cazul în care venitul estimat prin metode şi surse indirecte depăşeşte suma declarată cu mai puţin de 500 mii lei, acesta este scutit de obligaţii fiscale, menţionează Ministerul Finanţelor. Unele persoane îşi ascund veniturile prin contracte fictive de împrumut.

6. Taxe pentru protejarea mediului. Taxele pentru poluarea mediului vor creşte, în special taxa pentru plastic se va majora cu 50 la sută.

7. Anularea amnistiei fiscale. Astfel urmează să fie anulată interdicţia de control fiscal asupra agenţilor economici pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018.

8. Anularea scutirilor la tichetele de masă. Ministerul Finanţelor propune impozitarea sumelor oferite sub formă de tichete. Prin simpla transformare a cardului salarial în tichet de masă, „există riscuri extrem de mari ca în anul 2020, să fie înregistrat un fond de aproape 1 miliard de lei din care nu sunt achitate contribuţii şi prime de asigurări sociale şi medicale, se menţionează în nota informativă la proiectul prezentat spre consultări publice”.

9. Revizuirea tratamentului fiscal al mărfurilor transportate prin servicii poştale internaţionale. Vor fi impozitate tranzacţiile prin intermediul trimiterilor poştale internaţio­nale de până la 200 euro, faţă de 300 euro în prezent.
Impactul estimat al acestor măsuri asupra bugetului pentru 2020 va constitui 669 milioane de lei

Iată cum explică Ministerul Finanţelor condiţiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ. “În anul 2018, au fost adoptate o serie de modificări în politica bugetar-fiscală care au avut efecte semnificative asupra indicatorilor bugetari. Implementarea concomitentă a reformei fiscale, prin care au fost micşorate cotele de impozitare şi introduse scutiri adiţionale, şi a unui nou sistem de salarizare, care a crescut semnificativ cheltuielile de personal, a creat riscuri adiţio­nale pentru stabilitatea bugetară. În condiţiile în care pentru anul 2020 nu sunt planificate venituri adiţionale din surse externe, iar costurile pentru cheltuieli de personal vor fi mai mari decât iniţial prognozate, se impune necesitatea adoptării unor măsuri de mobilizare a veniturilor şi asigurare a stabilităţii bugetare. Mai mult ca atât, reformele implementate în 2018 vor avea efecte crescânde în termen mediu şi lung asupra sistemului de asigurări sociale”, se menţionează în nota informativă la proiectul de modificare a unor acte legislative.

De unde vin nemulţumirile?

„Ministerul Finanţelor trebuie să iniţieze consultări publice cu experţii şi societatea civilă. Nu trebuie să uităm de riscurile acestor măsuri pentru mediul de afaceri, clasa de mijloc, imaginea Guvernului, creşterea economiei informale. Sunt multe riscuri asociate cu aceste măsuri controversate”, a declarat Andrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”. De aceeaşi părere sunt şi alţi experţi, dar şi liderii sindicali, oamenii de afaceri. Mai mult, fostul ministru al Economiei, Alexandru Muravschi, care nu o dată a stat la masa de negocieri cu experţii FMI, afirmă că s-a dat dovadă de neprofesionalism şi că ar trebui să se negocieze cu mai multă tărie de caracter.

Un reprezentant al domeniului HoReCa compară modificările care au fost propuse în politica fiscală cu hotărârile luate de un manager de creditare şi nicidecum cu deciziile unor economişti care se gândesc la dezvoltarea ţării.

Şi fostul ministru de Finanţe, actua­lul consilier al şefului statului, Ion Chicu, afirmă că în România TVA în sectorul HoReCa este de 5 la sută, iar revenirea la cota de 20 la sută, va duce la creşterea preţului pentru consumatorul final cu minim 10 la sută. Deşi, unii economişti se întreabă: Au redus preţurile întreprinderile din acest sector după reducerea TVA?

Potrivit expertului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, miliarde de lei pleacă anual din bugetul de stat pentru că nu avem o monitorizare clară a facilităţilor fiscale „145 de miliarde de lei au plecat din bugetul de stat în ultimii 10 ani pentru a acoperi cheltuielile fiscale, acumulate din cauza aplicării neargumentate şi netransparente a mai multor facilităţi fiscale şi vamale”, spune Ioniţă.

În opinia lui, facilităţile fiscale nu trebuie excluse, ci revăzute, pentru a determina clar unde merg banii din bugetul de stat. O analiză în acest sens apare într-un raport al Curţii de Conturi, care a stabilit în 2016 existenţa a 105 facilităţi fiscale şi vamale, 50 dintre care se aplică de peste 20 de ani.

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova consideră anularea facilităţilor la utilizarea tichetelor de masă similară anulării Legii cu privire la tichetele de masă. „Tichetele de masă au devenit un important instrument, fezabil din punct de vedere financiar, pentru atragerea, motivarea şi fidelizarea salariaţilor, în special în industriile labour-intensive gen automotive, textile, comunicaţii”, consideră sindicatele.

Ceea ce este clar e că avem cod portocaliu de modificări fiscale. Este greu să crezi că Fondul Monetar Internaţional va face un pas înapoi şi va accepta renegocierea condiţiilor, după ce la încheierea misiunii la 10 iulie şeful echipei de experţi, Ruben Atoyan, constata că „experţii FMI au ajuns la un acord în privinţa măsurilor bugetar-fiscale necesare pentru a neutraliza devierile de la politicile convenite cauzate de adoptarea pachetului de iniţiative fiscale, amnistiei capitalului şi amnistiei fiscale, care au subminat obiectivele programului şi au dus la creşterea presiunilor asupra bugetului de stat. Autorităţile planifică să aprobe o rectificare adecvată a bugetului pentru anul 2019, în vederea reducerii vulnerabilităţilor bugetar-fiscale, fără a fi prejudiciate cheltuielile sociale prioritare”.

Ministerul a iniţiat consultări asupra proiectului de lege privind modificarea unor acte legislative. Mediul de afaceri, sindicatele, experţii trebuie să-şi spună cuvântul. Până în luna septembrie, când consiliul de directori al FMI va dezbate în şedinţă raportul misiunii, mai este timp şi există, probabil, posibilitatea de a mai schimba ceva. Nu poţi să nu fii de acord însă cu acei care spun că nu poţi avea o economie puternică, dacă nu ai un mediu de afaceri favorabil, stabil şi predictibil. Deocamdată nu avem un mediu de afaceri stabil şi predictibil.

Vlad Bercu

capital.market.md

Serviciul Fiscal de Stat vine cu noi rezultate în domeniul comerțului on-line, în special pe segmentul produselor de patiserie și cofetărie. Astfel, în această săptămână, inspectorii fiscali au efectuat 3 verificări la persoane care comercializează torturi și produse de patiserie, la toate trei fiind constatate abateri de la legislație, comunica mybusiness.md referitor la SFS.

     În rezultatul controalelor, angajații SFS au documentat cazurile pentru activitate ilicită de întreprinzător și au aplicat sancțiuni contravenționale în valoare de 4500 lei.

     De menționat că Serviciul Fiscal de Stat continuă monitorizarea acestui segment de activitate și vine cu o recomandare către toți contribuabilii, indiferent de genul de activitate, să se conformeze legislației în vigoare și să își legalizeze activitatea.

    Totodată, recomandăm consumatorilor să se asigure că procură și consumă produse de proveniență legală!

Protest la un şantier de construcţie de pe strada Coca din Capitală. Oamenii care au venit să-şi exprime nemulţumirea, au fost întâmpinaţi de mai mulţi agenţi de pază. În scurt timp, la faţa locului a ajuns poliţia şi reprezentanţii inspecţiei de stat în construcţii, care au sistat lucrările.

Cei câţiva zeci de locatari care s-au adunat să ceară socoteală agentului economic, spun că acesta intenţionează să ridice un bloc cu 11 etaje, deşi în acte ar fi indicat cu totul altceva.

"Terenul dat prin hotărârea consiliului municipal este un teren pentru o casă privată, nu mai sus de trei nivele. Acum pe aceste şase arii de pământ se construieşte cu 11 etaje."

Oamenii spun că anterior, lucrările pe şantier au mai fost oprite, iar agentul economic a fost dat în judecată. Până la o decizie finală a instanţei, acesta nu ar fi trebuit să continue lucrările, fapt susţinut şi de pretorul sectorului Buiucani, care a venit şi el la faţa locului.

"Avem prescripția inspecţiei de stat în construcţie prin care se dispune stoparea necondiţionată a lucrărilor de construcţie, deoarece construcţia nu a prezentat actele necesare proiectului de execuţie pentru a fi verificat. "

"La ziua de astăzi suntem într-un proces de judecată cu proprietarii acestei construcţii până la examinarea şi pronunţarea unei hotărâri nimeni nu are dreptul să intervină pe acest şantier", a spus pretorul sectorului Buiucani, Vadim Brânzaniuc.

Avocata firmei de construcție, Cristina Doga spune că lucrările se fac conform tuturor actelor permisive, dar a refuzat să le prezinte presei.

"Avem toate actele permisibile de a desfăşura construcţia la adresa dată, terenul ne aparţine cu drept de proprietate. De fiecare dată când se desfăşoară careva schimbări, vecinii telefonează şi cheamă poliţia", a spus avocata firmei de construcţie, Cristina Doga.

Veniţi la faţa locului, oamenii legii au ridicat câteva arme pneumatice pe care le deţineau angajaţii serviciului privat de pază.

"3 din cei 15 angajaţi aveau asupra lor nişte arme la care nu au putut prezenta careva permise. Armele au fost imediat ridicate la moment se investighează contravenţia care a fost admisă şi urmează să fie sancţiunea.Sancțiuni sub formă de amendă de la 6 la 30 unităţi contravenționale", a spus şeful de secţie la IP Buiucani, Olega Bârliga.

După mai multe ore de dispute, lucrările de construcţie au fost sistate, iar autorităţile urmează să investigheze cazul.

publika.md

Un număr de 81 de afaceri noi, gestionate de femei din R. Moldova, au primit finanțare în cadrul programului „Femei în afaceri”. Contractele cu beneficiarii au fost semnate marți, 30 iulie, la Chișinău, transmite MOLDPRES.

Beneficiarii celui de-al treilea apel al programului, au obținut granturi în valoare de până la 165 mii lei. Suma totală a granturilor oferite constituie 11 mln de lei. Investițiile prognozate în economia țării ating cifra de circa 15 mln de lei. Cele 81 de întreprinderi finanțate ar urma să asigure 300 de noi locuri de muncă.

Directorul general interimar al Organizației Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), Petru Gurgurov, a declarat că scopul programului este integrarea femeilor în circuitul economic al țării.

Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a afirmat că UE a contribuit suplimentar cu 4 mln de euro pentru susținerea beneficiarilor programului.

Prezent la eveniment, ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, a dat asigurări că instituția pe care o conduce va acorda tot suportul necesar beneficiarilor programului.

În primele două apeluri ale programului „Femei în Afaceri”, 201 de femei din întreaga țară au beneficiat de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor, care au generat 762 de locuri de muncă noi. Suma granturilor aprobate a fost de 28,5 mln lei, care a favorizat investiții în economia țării de 47,7 mln lei. Cele mai multe companii activează în domeniul industriei prelucrătoare – 60%, în prestarea serviciilor – 31%, în agricultură și zootehnie – 9%.

Programul-pilot „Femei în Afaceri" a fost lansat în anul 2016, este gestionat de ODIMM și are o durată de implementare de trei ani. Programul este finanțat din bugetul de stat și suplinit din fondurile Uniunii Europene. La concurs pot aplica întreprinderile noi înregistrate, gestionate de femei.

moldpres.md

Ruslan Flocea este candidatul care a obținut cel mai mare punctaj în urma concursului pentru funcția de director al Centrului Național Anticorupție (CNA). Concursul a fost desfășurat luni, 29 iulie, de Comisia juridică, numiri și imunități a parlamentului, informează MOLDPRES.

Potrivit unui comunicat de presă al parlamentului, pe locul doi s-a situat Cristina Țarnă, iar pe locul trei - Vitalie Verebceanu.

Procesul-verbal al Comisiei juridice, numiri și imunități care reflectă derularea concursului în cauză, inclusiv media punctajului total acordat fiecărui candidat va fi transmis Parlamentului Republicii Moldova, care urmează să ia decizia finală.

Concursul pentru selectarea candidatului la funcția de director al CNA a fost lansat la 27 iunie curent. La acesta și-au depus dosarele 10 candidați.

Vânzarea terenurilor aferente proprietate publică neutilizate în procesul tehnologic, care la momentul actual pot fi înstrăinate la o plată unică, poate fi interzisă, la fel ca și vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică transmise în arendă. Ultima prevedere va fi aplicată după intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor la Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308/1997. În Parlament este înregistrat proiectul pentru modificarea acesteia.

Documentul prevede și schimbarea modului de vânzare-cumpărare a terenurilor proprietate publică. Astfel, în Lege va fi introdusă prevederea că cumpărătorul va achită, în termen de o lună, suma egală cu preţul pământului prevăzut pentru destinaţia respectivă. În cazul vânzării-cumpărării terenului prin concurs sau la licitaţie, preţul acestuia nu poate fi mai mic decât preţul de piață al pământului, stabilit printr-un raport de evaluare întocmit de către un evaluator, în conformitate cu legislaţia privind activitatea respectivă.

Totodată, autorii proiectului propun completarea Legii cu prevederea că, la expirarea termenului contractului, nulitatea sau rezoluțiunea contractului de arendă, arendașul (persoană fizică sau persoană juridică) are obligația să elibereze pe cont propriu terenul arendat, inclusiv de construcții capitale. Construcțiile capitale pe terenurile proprietate publică transmise în arendă sunt interzise. În caz de neexecutare în termen a obligației privind eliberarea terenului arendat de către arendaș, administrația publică este în drept să elibereze terenul proprietate publică pe cont propriu cu încasarea cheltuielilor de la arendaș. Celelalte terenuri se vor vinde prin concurs sau la licitaţie, cu excepţiile prevăzute de lege.

Suplimentar, proiectul prevede soluționarea situațiilor în care lotul de pământ de pe lângă casă depășește norma prevăzută de legislație. Astfel, în cazul în care, după parametri şi amplasare, terenul ce depășește normele poate fi format ca bun imobil de sine stătător, acesta va putea fi înstrăinat în condiții generale la prețul de piață. Totodată, va fi interzisă înstrăinarea din proprietate publică în proprietate privată a terenului de pe lângă casă până la eliberarea terenului ocupat fără just titlu.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova

"De două persoane. Putem dintîi să culcăm spatele. Îl scoatem. Pot să doarmă doi copii, liber. Chiar şi doi maturi, dacă au nevoie la drum". Automobilul este dotat cu televizor, aparat de ceai şi cafea, climatizor, dar şi cu două frigidere. Baia şi bucătăria sînt amplasate în spatele maşinii. Duşul a fost încorporat în portiera portbagajului, unde, deasemenea, a fost integrat şi rezervorul cu apă, care are o capacitate de 90 de litri. Tot aici, a fost instalat un aragaz, o chiuvetă cu robinet, dar şi o masă pentru prepararea bucatelor.

"Aici avem iarăşi, priză, la 220. Amplificator. Avem robinet. Pot să folosească, ca de exemplu, să gătească mîncare să taie nişte legume, iar dacă e dorinţă tare mare, să servească şi un mic dejun aici". Iar pentru un confort maxim în timpul rulării, mecanicii au făcut modificări şi la suspensia maşinii. Acum înălţimea dintre caroserie şi asfalt, poate fi reglată prin ajustarea compresiei de aer din sistem. Lucrările au costat aproape jumătate de milion de lei. Potrivit specialiştilor, toate detaliile au fost confecţionate manual. Proprietarii maşinii, un cuplu de moldoveni stabiliţi în Germania spun că nu regretă banii investiţi. "Asta a fost un un vis, mai mult a soţului. Da şi a mea. Este a lui ideia. S-a primit superb". După ce şi-au văzut visul împlinit, tinerii spun că în curînd, vor porni într-un tur al Europei, evident cu bijuteria pe patru roţi. "Mergem, dimineaţa ne-am trezit, seara, şi am plecat. Nu contează unde. Ne uităm unde e frumos, mergem acolo şi atît. Noi pînă acum am fost în Croaţia. Dar încă nu am ajuns în Muntenegru, şi mai jos, aşa pornind pe o margine".

noi.md