CE banner 1160x100 NEW

big1Termenul patentei de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul a fost prelungit până la 31 decembrie 2022. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat vineri, 19 iulie, de parlament, în prima lectură, cu votul unanim al deputaților prezenți la ședință, transmite MOLDPRES.

Conform documentului, patenta de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane și din autovehicule va fi extins până la 31 decembrie 2022.

Noile modificări se referă și la comerțul cu produse alimentare și mărfuri ușor alterabile autohtone, cu condiția respectării cerințelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea și comercializarea lor.

Documentul urmează a fi adoptat și în lectura a doua de parlament și va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Termenul patentei de întreprinzător a fost prelungit anterior de mai multe ori.

Conform datelor statistice, în prezent sunt valabile peste nouă mii de patente de întreprinzător în comerțul cu amănuntul.

18cc5e7c9c2cca0bc60ea31b308b6a84Compania de asigurări „Moldasig” risca să fie vândută pe bani mărunți, însă autoritățile au reușit să stopeze procesul. Despre problemele apărute în domeniul asigurărilor s-a discutat ieri la ședința Consiliului Suprem de Securitate, unde reprezentanții Comisiei Naționale a Pieței Financiare au prezentat un raport.

Potrivit șefului statului, au fost încercări de a vinde „Moldasig”-ul cu 15 milioane de lei, în timp ce compania are active de 600 de milioane de lei.

„Atunci când au fost puse sechestre, în contextul fraudei bancare, a fost și Moldasig. În următoarele zile se planifica vânzarea acestei companii de asigurări, emisiei suplimentare, care este foarte mare. Se încerca înstrăinarea cu 15 milioane. A fost sistată această vânzare. A fost luată decizia ca statul să rămână în continuare proprietar, s-o reevalueze și să o vândă la preț real de piață”, a declarat Igor Dodon după ședința Consiliului Suprem de Securitate.

Președintele mai spune că „Moldasig” va fi vândută ulterior la un preț mult mai bun, iar banii încasați vor putea fi folosiți pentru a acoperi furtul miliardului.

tv8.md

p1akltem3d1nao1ccrk9v1ofnk0s711În cadrul şedinţei guvernului de joi, 18 iulie, premierul Maia Sandu a atras atenţia Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor asupra faptului că un grup criminal organizat încearcă să privatizeze ilegal sanatoriul din oraşul Truscoveţ, dar şi sanatoriul „Zolotaya Niva”, oraşul Sergheevca din Ucraina.

„Acestea nu sunt proprietatea statului, ci a Confederaţiei. Şi, în situaţia în care Procuratura doarme, în continuare, şi nu reacţionează la aceste informaţii, nu întreprinde nimic, însă Confederaţia trebuie să întreprindă toate măsurile, să se întrunească în şedinţă şi să oprească aceste abuzuri împotriva cetăţenilor Republicii Moldova”, a subliniat Maia Sandu.

În context, ministrul Afacerilor Interne, Andrei Năstase a îndemnat conducerea Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor să se adreseze la MAI, cu toate probele de care dispun, pentru ca oamenii legii să stopeze ilegalităţile, în limita competenţelor.

epochtimes-romania.com

19005597 big1563459907Cele mai importante proiecte aprobate în cadrul ședinței de Guvern din 18 iulie 2019:

·      Cabinetul de miniștri a decis numirea unui nou secretar general al Guvernului. Funcția va fi ocupată de Andrei Spînu. Totodată, Executivul a decis ocuparea funcției de șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră de către Rosian Vasiloi, iar șefia Agenției Proprietăți Publice va fi ocupată de Eugeniu Moraru. 

·      Cabinetul de miniștri a aprobat cuantumul ajutorului bănesc acordat beneficiarilor de protecție internațională pentru anul 2019 în mărime de 1046 lei.  Guvernul stabilește anual cuantumul ajutorului acordat beneficiarului de statut de refugiat și de protecție umanitară, în funcție de mărimea alocațiilor bugetare prevăzute în acest scop. Pentru a beneficia de  ajutorul bănesc, solicitantul trebuie să depună o cerere la autoritatea competentă pentru străini, care are atribuția de a examina și a decide acordarea ajutorului  financiar  în  funcție  de  situația  materială  reală  a  fiecărui solicitant.  

·      Departamentul Trupelor de Carabinieri a fost reorganizat în Inspectoratul General de Carabinieri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Regulamentul, structura și organigrama Inspectoratului General de Carabinieri a fost astăzi aprobată de Guvern. Inspectoratul are misiunea de a apăra drepturile  și  libertățile fundamentale ale persoanelor, de a  asigura și restabili ordinea  publică,  de  a preveni  și descoperi infracțiuni, de a proteja obiectivele de importanță deosebită, de a preveni și combate  terorismul, de a asigura regimul stării de urgență, de asediu sau de război. Astfel, pe timp de pace, instituția exercită atribuții polițienești, iar pe timp de asediu sau de război – atribuții specifice Forțelor Armate. Inspectoratul este condus de Comandantul general, numit în funcție prin hotărâre de Guvern, pe  un  termen  de  5  ani,  la  propunerea  ministrului  Afacerilor Interne. 

·      Guvernul a dat aviz pozitiv asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, ce țin de desfășurarea scrutinelor. Astfel, se propune revenirea la sistemul electoral proporțional, pe liste de partid. Prevederile noi au menirea de a îmbunătăți sistemul electoral, în special: modul de votare în diasporă (votarea pe parcursul a 2 zile și atribuirea în competența CEC de a stabili numărul secțiilor de votare în străinătate); transparentizarea finanțării partidelor și a campaniilor electorale; stabilirea unor proceduri clare la întocmirea listelor de candidați. De asemenea, proiectul mai prevede excluderea certificatelor de integritate; excluderea agitației electorale în ziua alegerilor, dar și acordarea dreptului pentru diaspora de a vota în baza pașapoartelor cu termen de valabilitate expirat și a buletinelor de identitate valabile. 

·      Cabinetul de miniștri a aprobat inițierea negocierilor și aprobării semnării celui de-al nouălea Amendament la Acordul de asistență dintre Guvernul RM și Guvernul SUA pentru Programul de consolidare a instituțiilor statului de drept, dar și pentru Proiectul de susținere a autorităților publice locale. Proiectul are drept scop extinderea termenului de realizare a Acordului, până la 30 martie 2020, în scopul valorificării resurselor financiare rămase ca urmare a implementării acestuia. Astfel, pentru consolidarea instituțiilor statului de drept vor fi utilizate mijloace în valoare de 121 mii de dolari (din cca 8,99 milioane dolari). Iar pentru proiectele de susținere a autorităților publice locale vor fi valorificate încă 74 de mii de dolari, care vor fi utilizate pentru evaluarea performanței activităților în domeniul democrației și guvernării (din 17,245 mil. dolari SUA). Totodată, urmează a fi extins termenul de implementare al proiectelor, în baza Acordului, inclusiv pentru creșterea economică, la fel, până în martie 2020. La acest capitol, vor fi valorificate încă 128 de mii de dolari (din 43,14 milioane de dolari), care vor fi utilizate pentru evaluarea Proiectului de competitivitate.

·      A fost aprobat cuantumul premiilor pentru performanțele obținute la Jocurile Europene, la următoarele ramuri de sport: badminton, box, canoe, ciclism, judo, lupte, sambo, tenis de masă, tir și tir cu arcul. Astfel, pentru deținătorii medaliei de aur se va acorda 220 mii de lei, medalia de argint – 160 mii de lei, medalia de bronz – 120 mii de lei, locul IV – 50 mii de lei și pentru locul V – 30 mii de lei. Pentru implementarea proiectului sunt necesare mijloace financiare în sumă totală de aproximativ 1,7 milioane de lei. 

·      Guvernul a aprobat comanda de stat de pregătire a cadrelor de specialitate, cu finanțare de la bugetul de stat, în instituțiile de învățământ superior, pentru anul de studii 2019-2020. Astfel, comanda de stat pentru ciclul I – studii superioare de licență prevede admiterea a 4906 persoane în cadrul a 26 de domenii generale de studii. La studiile superioare de master (ciclul II) se prevede admiterea a 2876 de persoane. Numărul absolvenților studiilor de licență în anul 2019 constituie 12201 persoane (mai mult cu 1670 decât în anul precedent).  La studii de rezidențiat și secundariat clinic se prevede admiterea a 453 persoane (la nivelul anului precedent).  Pentru admiterea la studii a cetățenilor străini se prevăd 200 de locuri finanțate de bugetul de stat. De asemenea, a fost aprobată și comanda de stat de pregătire a cadrelor de specialitate, pe meserii, specialități în instituțiile de învățământ profesional tehnic pentru următorul an de studii.

moldpres.md

1066890 5d305a95ddeceVânzarea companiei de asigurări Moldasig a fost sistată. Potrivit președintelui Igor Dodon, statul va rămâne în continuare proprietarul acesteia, o va reevalua, după care o va vinde. Banii obținuți vor folosiți pentru recuperarea miliardului din sistemul bancar.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă după ședința Consiliului Suprem de Securitate, transmite IPN

Președintele susține că vânzarea companiei urma să aibă loc în următoarele zile, cu 15 milioane de lei, pe când activele ei se ridică la peste jumătate de miliard de lei.

„A fost sistată această vânzare și s-a luat decizia ca statul să rămână în continuare proprietar, să reevalueze și să o vândă la un preț real de piață”, a spus Igor Dodon.

Moldasig a fost supusă sechestrului în contextul fraudei bancare.

ipn.md

demo mePiramida populației pentru 2019 arată clar un model de micșorare a populației la vârsta de 30-54 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii, constată Biroul Național de Statistică în raportul Numărul populaţiei cu reședința obișnuită în Republica Moldova pe sexe şi grupe de vârstă la începutul anului 2019. Acesta cuprinde numărul populației cu reședință obișnuită și include persoanele care au locuit în ultimele 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova (indiferent de absențele temporare).

Estimarea numărului populației are la bază populația cu reședință obișnuită corectată de la Recensământul Populației și al Locuințelor (RPL) din anul 2014, la care s-a adăugat nașterile și s-au scăzut decesele (sporul natural), precum și s-a inclus sporul migrator (migrația netă). Respectiv, numărul preliminar al populaţiei cu reședința obișnuită (populație rezidentă) al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2019 a constituit puțin peste 2,68 mil persoane (fără populația din stânga Nistrului), în scădere cu 48,7 mii persoane (1,8%) faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018.

Această scădere a fost cauzată, în special, de sporul migratoriu negativ al populaţiei. BNS mai constată că, în ultimii cinci ani, rata de creștere anuală a fost negative, constituind circa -1,8% anual. Motivul principal al descreșterii numărului populației rezidente este migrația netă negativă, care a crescut de la -24,6 mii persoane în anul 2014 la -48,6 mii persoane în 2018. Sporul natural a fost pozitiv până în 2016, devenind negativ către anul 2018, însă contribuția acestui indicator la descreșterea populației este nesemnificativă.

La începutul anului curent populaţia masculină a reprezentat 47,8% din populația ţării, comparativ cu 47,6% la 1 ianuarie 2018. Totodată, populaţia feminină a constituit 52,2% și, respectiv, 52,4% din populația țării. Pe parcursul ultimului an, scăderea a fost mai mare pentru populaţia masculină (-28,1 mii persoane), decât pentru cea feminină (-20,6 mii persoane). Raportul de masculinitate constituie 92 bărbaţi la 100 femei. Până la vârsta de 22 ani, numărul bărbaţilor a fost mai mare decât numărul femeilor, consituind 105 bărbați la 100 femei. Însă, începând cu această vârstă, numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor — 116 femei la 100 bărbați.

Cea mai ridicată pondere în populaţia totală, de 8,2%, o deţin persoanele din grupa de vârstă 30-34 ani, urmată de grup de vârstă 55-59 ani cu o pondere de 7,5%. În contrast, adolescenții de 15-19 ani deţin o pondere semnificativ mai mica – doar 5,2% în totalul populaţiei cu reședința obișnuită.

Copiii de 0-14 ani constituie 506,5 mii persoane, reprezentând 18,9% din totalul populaţiei. Populaţia cuprinsă între 15-59 ani (1 616,8 mii persoane) reprezintă 60,3% din populaţia totală. Populaţia vârstnică (de 60 ani şi peste) deţine 20,8% din populaţia totală, în cifre absolute – 558,4 mii persoane. Populația vârstnicilor „mai bătrâni” (de 75 ani și peste) este mai bine reprezentată în rândul populaţiei feminine: 3,2% în numărul total al populației. Proporția bărbaților vârstnici din același grup constituie 1,6%.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Biroului Naţional de Statistică al RM

a374be08f5fe5ce1506c16c8c5d1995cDreptul de proprietate comună în devălmășie a soților asupra bunurilor imobile se va înregistra conform unor noi reguli. În Monitorul Oficial din 12 iulie au fost publicate mai multe modificări la Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor.

Astfel, Instrucțiunea a fost completată cu un nou punct, care prevede că înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie a soţilor asupra bunurilor imobile se efectuează potrivit actului justificativ pe care se întemeiază înregistrarea, în care sunt indicaţi ambii soţi ca titulari ai dreptului sau în care este indicat expres că bunul se dobândeşte în devălmăşie cu celălat soţ.

Cererea de înregistrare se depune de către soţul indicat în actul justificativ, în cazul în care bunurile sunt deţinute în devălmăşie, sau de fiecare din soţi, în cazul în care bunurile sunt deţinute pe cote-părţi.

În cazul în care în actul justificativ este indicat ca titular doar unul din soţi, înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie, dacă bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei, se va face la cererea scrisă a soţului, indicat în act.

Dacă dreptul a fost înregistrat doar în folosul unuia dintre soţi, înregistrarea dreptului de proprietate în devălmăşie se va putea face la cererea celuilalat soţ, cu prezentarea consimţământului autentificat notarial sau exprimat în declaraţia semnată în faţa registratorului a soţului al cărui drept este înregistrat.

Registratorul va decide înregistrarea dreptului comun sau rectificarea, cu consimţământul soţului dreptul căruia este înregistrat, dacă din conţinutul certificatului de căsătorie, corelat cu situaţia juridică a dreptului, rezultă că dreptul de proprietate s-a dobândit în timpul căsătoriei, iar conform legii nu urmează a fi atribuit la categoria bunurilor personale a soţului, indicat în actul justificativ.

În dosarul cadastral se va îndosaria copia certificatului de căsătorie, legalizată notarial sau confirmată de către registrator precum că, corespunde originalului.

Dacă în Registru un soţ este înregistrat ca unic titular al dreptului înregistrat, dar este notată calitatea de bun comun, înstrăinarea sau grevarea acelui drept se va înregistra numai cu acordul celuilalt soţ (art. 428 alin. (3) Cod civil). Registratorul va verifica ca acordul celuilalt soţ să fie cuprins în actul juridic de dispoziţie sau se va prezenta acordul cuprins într-o declaraţie autentificată notarial sau semnată în faţa registratorului.

1491198018 708609981Exportatorii de mărfuri pot utiliza procedura simplificată de documentare a originii preferențiale a mărfurilor exportate în țările membre ale Uniunii Europene, țările CEFTA și Turcia, prin obținerea certificatului de exportator aprobat. Acesta este eliberat gratuit de Serviciul Vamal și este valabil pe termen nelimitat, transmite MOLDPRES.

Facilitarea permite operatorilor economici exportatori să declare originea preferențială pe propria răspundere, indiferent de valoarea mărfurilor, prin completarea unei declarații de origine pe factură sau pe alt document comercial. Mărfurile însoțite de declarație pe factură beneficiază de scutire de taxe vamale la importul în țările UE, CEFTA și Turcia.

Potrivit Serviciului Vamal, exportatorul aprobat este lipsit de obligativitatea obținerii certificatului de origine EUR.1 pe suport de hârtie, fapt ce îi conferă o serie de avantaje și beneficii, precum ar fi reducerea timpului și cheltuielilor aferente perfectării originii preferențiale a mărfurilor exportate, dar și limitarea contactului direct cu autoritatea vamală.

Totodată, operatorul economic nu mai este obligat să se prezinte personal la ghișeul organului vamal, fiind eliminat termenul de până la trei zile stabilit pentru autentificarea și eliberarea certificatelor de origine. Astfel, prin acest instrument de facilitare, exportatorul este supus mai puțin riscului de depășire a termenelor de livrare a mărfurilor.

airportDespre acest lucru scrie publicaţia rusă Kommersant, menționând că grupul AEON a manifestat anterior un astfel de interes în aeroportul din Chișinău și, după schimbarea puterii în Republica Moldova, a început din nou negocierile privind concesia cu reprezentanții omului de afaceri Ilan Sor, care controlează Avia Invest – concesionarul actual al aeroportului.
După cum menționează ziarul, pana acum părțile nu au convenit asupra prețului, deoarece activul are riscuri politice ridicate. Dar experții în profil califică aeroportul drept un activ promițător: până în 2022-2023. traficul de pasageri se poate dubla - până la 5 milioane de persoane pe an. Despre faptul că co-proprietarul corporației AEON, Roman Troţenko, a intensificat negocierile privind obținerea controlului asupra Aeroportului Internațional Chișinău, au declarat pentru Kommersant surse din industrie. Potrivit acestora, reprezentanții lui Troţenko și Sor s-au întâlnit la sfârșitul lunii iunie - începutul lunii iulie.
Structurile lui Ilan Şor controlează compania de administrare a aeroportului Avia Invest, omul de afaceri însuși este șeful consiliului administrativ al acestuia. Ilan Shor este considerat apropiat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care a părăsit Moldova în iunie după transferul puterii de la Partidul Democrat la coaliția dintre PSRM pro-rus cu blocul pro-european ACUM. Ilan Sor, potrivit interlocutorilor "Kommersant", la fel a părăsit țara. Compania Avia Invest a concesionat Aeroportul Chișinău pe 49 de ani în noiembrie 2013.
În condițiile contractului, compania trebuie să investească în dezvoltarea aeroportului 244,2 milioane de euro și să deducă 1% din venituri la bugetul Republicii Moldova. La sfârșitul anului 2018, concesionarul a investit 87 de milioane de euro. Traficul de pasageri la aeroport în anul 2018 a fost de 2,9 milioane de persoane, fiind generat de migranții de muncă din Moldova în Europa și Rusia, precum și de rezidenții Ucrainei occidentale care doresc să ajungă în Rusia. Potrivit unor surse "Kommersant", în timpul negocierilor, părțile au încercat să convină asupra transferului de control al aeroportului.
Reprezentanții proprietarului, Avia Invest, solicită aproximativ 200 de milioane de dolari, iar potențialul cumpărător consideră prețul prea ridicat. În plus, în situația politică actuală, părțile "nu înțeleg securitatea investițiilor". Roman Trotenko a refuzat să comenteze chestiuni legate de aeroportul din Chișinău. Publicația menționează că Roman Trotenko era interesat de acest activ încă în 2013 și 2015-2016. La începutul lunii iulie, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat pentru TV8 că a fost abordat de potențiali investitori ruși care negociau cu Ilan Sor.
Dodon susține că i-a sfătuit pe ruși să nu cumpere active de la persoane asociate cu fosta guvernare din Moldova, deoarece "aceasta este o proprietate a statului", iar actualul acord cu Avia Invest poate fi reziliat. În legătură cu situația politică din Moldova, viitorul aeroportului nu va fi clarificat până în toamnă, potrivit surselor Kommersant. Sursa Kommersant din cadrul companiei aeroportuare crede că ipotetic întregul complex al Aeroportului din Chișinău, inclusiv terminalele de pasageri și de marfă, ar putea costa 200 de milioane de dolari.
El a menționat că, în urma plecării lui Plahotniuc și a cauzei penale inițiate împotriva lui Sor în cadrul negocierilor pentru aeroportul din Chișinău, "s-a format o piață a cumpărătorilor". Potrivit acestuia, ținând seama de toate riscurile, Roman Trotenko este "singurul care este interesat de activele aeroportuare în fosta CSI și care este în măsură să plătească pentru ei". Andrei Kramarenko, cercetător principal la Institutul de Economie al Politicilor de Transport, consideră că prețul de 200 de milioane de dolari este prea mare.
"În proiect, cel mai probabil, nu se prevede cofinanțarea statului în dezvoltarea infrastructurii de aerodromuri. În plus, terminalul aerian va atinge limita de capacitate în câțiva ani. Investițiile de capital în aceasta vor duce fie la o scădere a ratei profitului, fie la o creștere a tarifelor de aeroport, ceea ce va afecta traficul de pasageri - astăzi o parte semnificativă a pasagerilor din aeroport este transportată decompaniile aeriene low-cost ", spune expertul. În general, Andrei Kramarenko consideră că activul este atractiv.

1519651726img efc0f7fa3a34a896b23f1f0f266f1032Volumul total al mărfurilor transportate prin portul Giurgiulești în 2018 a însumat 1,07 milioane de tone, cu 12,6% mai mult decât în 2017.

Potrivit surselor InfoMarket, în 2018 portul Giurgiulești a servit 589 de nave de diferite tipuri, cu 52,5% mai mult decât în 2017. În medie, portul a deservit 1,6 nave pe zi, cu toate acestea, greutatea fiecărei nave a scăzut cu aproximativ 26,3% față de 2017 și a măsurat 1,8 mii tone.
Prin terminalul cerealier au fost transbordate 355,1 mii tone de produse (-9, 5% comparativ cu 2017). Ca și în anii precedenți, toate produsele au fost exportate. În terminalul petrolier al portului Giurgiuleşti au fost transbordate 243 mii tone de produse petroliere (cu 15,8% mai puțin față de 2017), dintre care 24,8 mii tone au fost exportate și 218,2 mii tone (89,7%) importate. Se remarcă faptul că exportul de produse petroliere din port a crescut cu 22,8%, în timp ce importurile au scăzut cu 18,7%. Alte 1,4 mii tone au fost livrate rezindenţilor din zonele libere, ceea ce este de două ori mai mare decât în anul precedent. La sfârșitul perioadei de raportare, 10,2 mii tone de produse petroliere erau depozitate în depozitele terminalului, ceea ce este cu aproximativ 39% mai mic decât la sfârșitul anului 2017.
În 2018, 386,4 mii tone de mărfuri au fost manipulate prin terminalul de bunuri comune, care este de 1,8 ori mai mare decât în 2017. Dintre acestea, 295,8 mii tone au reprezentat bunuri importate (76,5% din total), 90,5 mii tone - exportate. Importurile prin intermediul terminalului comun de mărfuri au crescut de 2,5 ori față de 2017, exporturile au crescut cu 0,9%. Anul trecut, terminalul a primit bunuri precum materiale de construcții, metale, recipiente, produse ambalate etc. De asemenea, a continuat transbordarea uleiului vegetal - în anul 2018 au fost exportate 85,8 mii tone de ulei vegetal, ceea ce reprezintă cu 33,7% mai mult decât în 2017.
În general, anul trecut volumul comerțului cu ridicata prin portul Giurgiulești s-a ridicat la 5,4 miliarde lei, ceea ce este cu 1,8% mai puțin decât în anul precedent. S-a anunţat că investitorul general al portului a asigurat servicii comunale rezidenților pentru 209,5 milioane lei, servicii portuare - pentru 140,2 milioane lei, servicii de transport - 96,7 milioane lei, pentru servicii de brokeraj - pentru 22,5 milioane lei, servicii de închiriere - 20,1 mil lei, servicii de depozitare - 19,6 mil lei.