Până la patru granturi în valoare de circa 2,7 milioane de lei vor fi acordate de USAID producătorilor și exportatorilor de prune și struguri de masă în cadrul proiectului Agricultura Performantă în Moldova (APM). Acesta are drept scop implementarea tehnologiilor avansate post-recoltă care vor facilita conformarea cu cerințele specifice ale importatorilor din piața Uniunii Europene și vor contribui la creșterea exporturilor de prune și struguri de masă către această piață.

Astfel în urma implementării noilor tehnologii, agricultorii ar putea beneficia de linii și echipamente specializate pentru ambalarea produselor conform specificațiilor importatorilor, precum:
-Linii de producere a lăzilor de lemn cu bară orizontală;
-Instalații și echipamente necesare integrării în sistemele de tip pooling a lăzilor returnabile de plastic (IFCO, Europool, etc.).

Totodată, sunt acceptate alte tehnologii post-recoltă complementare care pot contribui la sporirea exporturilor de prune și struguri de masă către UE și alte piețe noi, precum pungi MAP, covorașe de absorbție a etilenei, echipamente de înregistrare a temperaturii și umidității relative, etc.

Potrivit Agenției de Dezvoltare Regională Sud, beneficiarii selectați vor primi sume individuale între șase sute de mii de lei și nouă sute de mii de lei. Pentru a demonstra angajamentul față de activitate, solicitantul trebuie să contribuie cu minim 50 la sută din suma totală a activități de grant.

De asemenea cel puțin un grant este rezervat pentru solicitanții din UTA Găgăuzia, Taraclia și localități din raioanele adiacente de-a lungul Drumului European E584, cu condiția corespunderii propunerii cu obiectivele acestei solicitări și a recomandărilor „Studiului de fezabilitate privind necesitățile de modernizare a infrastructurii post-recoltare în UTA Gagauzia și Taraclia” efectuat de către Proiectul APM.

Pe 23 aprilie 2019 a avut loc lansarea proiectului regional EU4Climate în Moldova. Inițiativa va sprijini șase țări din cadrul Parteneriatului Estic în eforturile de atenuare și adaptare la schimbările climatice și dezvoltarea acestora spre o economie cu emisii reduse și rezilientă la schimbările climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris. Proiectul EU4Climate este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, comunică mybusiness.md.

EU4Climate, cu o durată de patru ani, 2019-2022, va sprijini Republica Moldova să adopte măsuri concrete împotriva schimbărilor climatice prin implementarea Acordului de la Paris și să îmbunătățească politicile și legislația din domeniul climei. Ambiția sa este de a limita impactul negativ al schimbărilor climatice asupra vieții cetățenilor și de a face societatea mai rezistentă la acestea.

Evenimentul de lansare națională a proiectului a oferit o oportunitate pentru oficialii guvernamentali și reprezentanții părților interesate de a discuta despre prioritățile și următorii pași ai implementării proiectului EU4Climate în Moldova.

„Țara noastră a recunoscut importanța problematicii complexe a fenomenului schimbărilor climatice în context global și şi-a asumat angajamente ca țară în curs de dezvoltare. Prin prima sa Contribuție Națională Determinată din 2015, Republica Moldova s-a angajat să atingă către anul 2030 ținta necondiționată de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 64% comparativ cu nivelul anului 1990. Angajamentul de reducere respectiv ar putea crește în mod condiționat până la 78%, în cazul oferirii de resurse financiare cu costuri reduse, transferului de tehnologii și cooperării tehnice cu țările industrial dezvoltate, în măsură corespunzătoare cu provocările schimbărilor globale ale climei", a declarat Valentina Țapiș, secretară de stat, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

„Uniunea Europeană este lideră în promovarea durabilității mediului și abordarea schimbărilor climatice. Comisia Europeană și-a publicat recent viziunea, potrivit căreia UE va fi prima economie majoră din lume care să devină neutră din punct de vedere al climei până în anul 2050. Totodată, Parteneriatul Estic are un rol important în eforturile noastre comune de a obține o dezvoltare durabilă verde și de lungă durată. În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a alocat aproximativ 580 de milioane de euro pentru acțiuni legate de mediu, climă, eficiență energetică și energie regenerabilă pentru țările Parteneriatului Estic. Sunt mândru să anunț că UE investește încă 8,8 milioane de euro în proiectul EU4Climate, ceea ce va permite Republicii Moldova să se alăture eforturilor noastre de a crea un viitor mai bun și un mediu mai curat pentru copiii noștri și pentru generațiile viitoare”, a subliniat Peter Michalko, șeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova.

„PNUD este un avocat neobosit pentru susținerea proiectelor de mediu și de combatere a efectelor schimbării climatice, având în vedere impactul nefast asupra oamenilor, comunităților, țărilor și durabilității planetei. Având zeci de ani de experiență la nivel mondial, regional și național, PNUD sprijină țările să pună în aplicare măsuri ambițioase privind schimbările climatice și să depună eforturi pentru un viitor rezilient, incluziv și durabil pentru toți, în conformitate cu Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, Cadrul de la Sendai și Acordul de la Paris. Din anul 2008, PNUD a investit în regiunea Europei și CSI peste 278 de milioane de dolari în domeniul schimbărilor climatice", a menționat Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova. „Lansarea proiectului EU4Climate oferă un imbold și deschide noi oportunități de acțiuni climatice în regiune. Este un proiect important și de mare valoare pentru țările din Parteneriatul Estic, inclusiv Republica Moldova", a declarat Dima Al-Khatib.

Proiectul EU4Climate va contribui la ajustarea legislației naționale la standardele UE în domeniul climei, inclusiv la Tratatul Energetic, la integrarea climei în politicile sectoriale și la implementarea cadrelor juridice și de politici din domeniul schimbărilor climatice, adoptate în ultimii cinci ani. EU4Climate va susține implementarea unui sistem riguros de raportare a volumului redus de emisii de gaze cu efect de seră, în condițiile în care schimbările climatice pot provoca daune grave economiei, business-ului și agriculturii.

Inițiativa va mai sprijini fortificarea capacităților de mobilizare de fonduri pentru sectorul climatic de la partenerii de dezvoltare, fondurile globale de mediu și schimbări climatice și alte surse. Proiectul va efectua o analiză a cheltuielilor publice în câteva instituții publice, pentru vedea în ce măsură acestea contribuie la combaterea schimbărilor climatice.

Proiectul EU4Climate (cu un buget total de 8,8 milioane de euro) include Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.

EU4Climate mizează pe realizările programelor anterioare de cooperare, cum ar fi Programul UE ClimaEast, care a sprijinit atenuarea și adaptarea la schimbările climatice în țările din Parteneriatul Estic, precum și pe proiectele, parteneriatele și inițiativele în derulare, pe expertiza UE și PNUD la nivel regional în elaborarea politicilor climatice și guvernanța de mediu.

Republica Moldova a semnat Acordul de la Paris în 2016 și l-a ratificat în 2017. Moldova s-a angajat ca până în anul 2030 să reducă emisiile de gaze cu cel puțin 64% față de anul 1990. Pentru a realiza acest lucru, Moldova trebuie să mobilizeze peste 8,6 miliarde USD până în anul 2030. În Moldova, energia, transportul, clădirile, industria, deșeurile și agricultura sunt sectoarele care generează cele mai multe emisii.

Oprirea sau staționarea unităților de transport cu intrarea parțială sau în întregime pe trotuar este admisă doar în locurile special amenajate, marcate prin indicatorul rutier „Parcare” sau „Parcare rezervată”. De asemenea, și prin marcajul rutier „Linia îngustă continuă”. De luni, 22 aprilie, intră în vigoare prevederea care obligă șoferii să respecte o distanță minimă de 1,5 metri pe trotuar pentru circulația pietonilor, transmite IPN.

Potrivit Inspectoratului Național de Patrulare, oprirea sau staționarea mijloacelor de transport pe alte porțiuni de drum, care nu sunt marcate corespunzător, chiar și cu respectarea distanței de 1,5 metri, este interzisă. Sancțiunea pe care o riscă șoferii care opresc sau staționează neregulamentar este amendă de până la 1500 de lei și patru puncte de penalizare.

Vehiculele staționate nu trebuie să blocheze accesul la scări, rampe sau planuri înclinate de bordură, destinate persoanelor cu cerințe speciale.

O analiză a INP arată că majoritatea conducătorilor auto obișnuiesc să oprească, staționeze sau să parcheze în locurile unde le este comod, în fața magazinului, în intersecții, pe trecerile pietonale, dar practic și pe scările blocului unde locuiesc sau lucrează. Aceasta creează obstacole pentru accesul pompierilor, ambulanțelor și polițiștilor, atunci când fiecare minut contează pentru salvarea unei vieți, pentru persoanele cu dizabilități locomotorii și părinții cu copiii în cărucioare, care sunt nevoiți să circule pe partea carosabilă punându-și viața în pericol.

Piaţa cardurilor bancare se dezvoltă cu paşi rapizi, dar moldovenii continuă să facă achitările preponderent cu cash. O parte dintre comercianţi nu deţin post terminale, iar alţii nu şi le-au instalat ca urmare a comisioanelor mari pe care trebuie să le achite băncilor în urma tranzacţiilor electronice. În prezent, moldovenii primesc aproape jumătate din venituri pe carduri, scrie capital.market.md.

Potrivit estimărilor, în 2020 achitările cu cardul vor depăşi 10% din totalul achitărilor, iar în următorii 3-4 ani, mai mult de jumătate din veniturile moldovenilor vor fi primite pe card.

În 2018, volumul plăţilor cu cardul în ţară şi în străinătate s-a cifrat la 12,3 miliarde de lei, iar în 2019, potrivit estimărilor, va constitui 16,7 miliarde de lei. Achitările cash au însumat în 2018 – 113 miliarde de lei, în 2019 – 123,2 miliarde lei.

“Acum zece ani, încasările cetăţenilor pe cardurile bancare aveau o pondere de 25%, iar în prezent acestea ajung la 50% din totalul veniturilor încasate de moldoveni. Cea mai mare pondere a plăţilor oficiale – 80% (indemnizaţii sociale, pensii, alocaţii) se fac pe card”, constată în cadrul emisiunii “15 minute de realism economic”, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.

“În ceea ce priveşte cheltuirea banilor, tradiţia se menţine, moldovenii primesc salariul pe card după care merg la bancomat şi-l scot cash. Altfel spus, casierul de la întreprindere s-a mutat la bancomat. Un detaliu important este că în 2018 totalul plăţilor moldovenilor s-a cifrat la 120 miliarde de lei dintre care cu cardurile bancare au cheltuit 7 miliarde de lei sau 6%. Tendinţa plăţilor cu cardul e în creştere, în anul curent cifra va creşte, iar în 2020 moldovenii vor achita cu cardul 20% din totalul plăţilor”, a spus Ioniţă.

Până în anul 2010, plăţile cu cardul bancar se cifrau la un miliard de lei, iar în 2018 au crescut de 12 ori, la 12 miliarde de lei. În 2019, potrivit prognozei, plăţile vor ajunge la 17 miliarde de lei. Cel mai interesant este că din 2010 până în 2016 moldovenii achitau cu cardul preponderent în străinătate, dar trecerea plăţilor, serviciilor pe filiera electronică a favorizat plăţile electronice în interiorul ţării.

Totodată, în Republica Moldova au fost încurajaţi agenţii economici să achite salariile pe card şi obligaţi prin lege să asigure cetăţeanului serviciul de plată cu cardul. Însă apare o problemă, cei care asigură cu terminale de plată sunt companii – băncile comerciale, iar Guvernul a obligat prin lege agenţii economici să procure de la alt agent economic (băncile) un serviciu. Astfel, statul a obligat agenţii economici să achite comisioane foarte mari băncilor care prestează serviciul. De aceea, tot statul, în condiţiile în care cea mai mare parte a banilor sunt cheltuiţi pe teritoriul Republicii Moldova, are obligaţia de a crea un sistem de plăţi naţional pentru diminuarea comisionului plătit de business, dar şi să reglementeze relaţia dintre bănci şi comercianţi.

În concluzie, Veaceslav Ioniţă a spus că în următorii ani plăţile cu cardul vor ajunge la 25% din totalul plăţilor, iar încurajarea achitărilor cu cardul va duce la diminuarea economiei tenebre şi a evaziunii fiscale.

Plăţile şi încasările cu cardul s-au dezvoltat cu paşi repezi în ultimii ani pe fundalul plăţilor online care au luat amploare, dar şi a reducerii comisioanelor aplicate de către bănci. Potrivit ultimelor date ale Băncii Mondiale din anul 2017, numărul de bancomate raportate la 100 000 de locuitori este de 36,7 unităţi. Ţara noastră este devansată de Guatemala cu 37,1 unităţi şi urmată de Maldive cu 36,6 unităţi. Pe prima poziţie cu cele mai multe bancomate la suta de mii de locui­tori este Canada cu 230,3 unităţi. Statele din regiune, Federaţia Rusă, Ucraina şi România, stau mult mai bine faţă de Republica Moldova: 163,4 unităţi, 96,9 unităţi şi 66,3 unităţi.

Monika Beck, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Fondului European pentru Europa de Sud (EFSE) declara acum câţiva ani, la lansarea campaniei de promovare a plăţilor fără numerar, că: „Deşi cardul de plată este la moment cel mai cunoscut instrument de plată, iar numărul cardurilor aflate în circulaţie este în permanentă creştere, doar 60,4 la sută dintre acestea sunt carduri active. E de menţionat că 80% din totalul operaţiunilor efectuate în Republica Moldova prin instrumentele de plată respective se reduc doar la extragerea mijloacelor băneşti din bancomate şi doar 19,8% sunt realizate în scop de plată. Cât ţine de valoarea acestora – 94,7 la sută reprezintă retragerile de numerar şi doar 5,3% – operaţiuni de plată. În trimestrul III al acestui an, un deţinător de card emis în RM a efectuat, în medie, doar 1,35 plăţi fără numerar şi a accesat un bancomat de 3,8 ori. Pentru comparaţie, în străinătate utilizarea cardurilor emise în RM pentru efectuarea plăţilor deţine o cotă substanţială şi consemnează 92,2% din numărul total de tranzacţii de acest gen.

“Plăţile fără numerar au cunoscut o explozie rapidă în ultimul deceniu, contribuind la creşterea economiei globale, diminuarea nivelului economiei informale şi combaterea corupţiei. Conform unui raport al Băncii Centrale Europene, numărul tranzacţiilor fără numerar în Uniunea Europeană în 2016 a crescut cu 8,5% faţă de anul precedent, iar numărul cardurilor emise a atins nivelul de 1,6 per locuitor. Pentru comparaţie, numărul cardurilor bancare emise în Moldova la finele anului 2017 a fost de circa 1,7 milioane, reprezentând aproximativ 0,5 carduri per locuitor, ceea ce este de trei ori mai puţin decât media în ţările UE. Pe parcursul anului 2017, cetăţenii deţinători de carduri au efectuat 40 milioane tranzacţii pe teritoriul Moldovei, numărul tranzacţiilor fiind în creştere cu 25% faţă de anul 2016. Este important de menţionat că majoritatea tranzacţiilor cu cardul continuă să constituie retragerile de numerar la bancomate. Deşi proporţia retragerilor de numerar faţă de plăţile fără numerar este de 60:40, valoarea operaţiunilor de retragere a numerarului depăşeşte considerabil valoarea plăţilor fără numerar, proporţia fiind de 90:10. În medie, o operaţiune de retragere a numerarului de la bancomat constituie circa 1,650 MDL, pe când într-o tranzacţie fără numerar sunt cheltuiţi doar 300 MDL. Totodată, numărul tranzacţiilor fără numerar a crescut de la 1,45 tranzacţii per card în 2010 la 9,3 tranzacţii per card în 2017, numărul retragerilor de numerar coborând de la 18,8 la 14 tranzacţii per card. Tendinţele date denotă faptul că oamenii utilizează tot mai des cardurile bancare în operaţiuni zilnice, fie şi de importanţă redusă”, potrivit Expert-Grup.

Anonimitatea numerarului, imposibilitatea de identificare a sursei acestuia şi lipsa de urmă pe care tranzacţiile în numerar o lasă odată rea­lizate, sunt criteriile pentru care beneficiarii corupţiei depind în mod direct de prezenţa şi circulaţia numerarului. În cazul lipsei de numerar, implicarea în tranzacţii de corupţie ar fi mult mai dificilă, fiind posibilă reconstrucţia fiecărei tranzacţii, inclusiv beneficiarii ei, astfel fiind expuse interesele acestora. Diminuarea ponderii înalte a numerarului în fluxurile financiare poate contribui la eradicarea, cel puţin parţială, a fenomenului corupţiei.

Victor URSU

Cele mai multe automobile importate anul trecut în Republica Moldova sunt de marca Toyota, Dacia și Volkswagen. Preferințele moldovenilor au suferit schimbări în comparație cu acum zece ani, când în Top 3 mărci de automobile importate în țară era alcătuit de Mercedes, Volkswagen și Renault. Potrivit datelor Agenției Servii Publice, anul trecut în Moldova au fost aduse 34,7 mii de mijloace de transport, 27 de mii fiind autoturisme. Numărul de autoturisme este mai mare cu peste nouă mii comparativ cu anul 2010.

Într-un răspuns pentru IPN, Agenția Servicii Publice precizează că, la fel ca și acum zece ani, cele mai multe automobile sunt aduse din Germania. Și dacă în 2010 pe locul doi și trei erau Olanda și Italia, anul trecut au fost Elveția și Franța.

Cele mai multe unități de transport importate anul trecut au o vechime de exploatare cuprinsă între șase și zece ani – peste 19 mii de automobile. Cât ține de tipul de combustibil, cele mai multe sunt cu motoare pe diesel. Și dacă acum opt-nouă ani, nu era importat niciun automobil de tip hibrid, anul trecut au fost peste 3400. Primul automobil electric a fost importat în anul 2013. Numărul a crescut constant în următorii ani, iar în 2018 au fost importate 46 de automobile electrice.

Pe parcursul lunilor ianuarie și februarie 2019, la Serviciul Fiscal de Stat au fost înregistrate peste 2200 de contracte de dare în locațiune, chirie sau arendă a bunurilor imobile, informează MOLDPRES.

Totodată, în perioada respectivă au fost identificate 962 de proprietari care dau în chirie imobile. Inspectorii fiscali au efectuat controale de specialitate la 74 persoane care oferă în locațiune bunuri imobile, fiind calculate suplimentar la buget plăți de bază – 66,2 mii de lei, penalități – 3,3 mii lei și amenzi – 12,1 mii lei.

Drept rezultat al acțiunilor întreprinse de SFS, în două luni ale 2019, 763 de persoane fizice s-au conformat la prevederile legislației, bugetul fiind suplimentat cu 66,2 mii de lei plăți de bază.

Pe parcursul anului trecut, la SFS au fost înregistrate aproximativ 11 mii de contracte de locațiune.

Pe data de 18 aprilie, la hotelul Prezident din Chișinău a avut loc cea de-a XVI-a ediție a Vernisajului Vinului „Aroma primăverii tale!”.

Ediția din acest a reunit sub brandul unic de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie” 50 de producători din cele 4 regiuni cu Indicație Geografică Protejată, care au prezentat publicului peste 300 de vinuri albe, rosé și roșii, comunică madein.md.

Evenimentul s-a desfășurat într-un decor floral, iar muzica jazz, swing și tango au creat un fundal sonor distins.

În premieră, la Vernisajului Vinului a fost amenajată o zonă dedicată vinurilor autohtone, premiate la concursurile naționale și internaționale, organizate anul trecut. Toate acestea au fost oferite spre degustare publicului, fiind lansat și „Catalogul de Aur al vinurilor moldovenești – 2018”.

Un chişinăuian, în vîrstă de 30 de ani va fi nevoit să plătească o amendă de 30 de mii de lei, după ce a spart conturile de e-mail ale fostului său partener de afaceri, comunică Noi.md.

noi.md

Primele 21 de intersecții semaforizate din Chișinău au fost modernizate cu semafoare inteligente.

noi.md

Cinci operatori de transport auto au fost autorizați să efectueze curse regulate de pasageri între Republica Moldova și Italia. Cursele urmează să fie lansate în maximum două săptămâni. Alte peste 30 de cereri de la transportatori sunt în proces de examinare.

Intenția de lansare a curselor auto regulate către Italia a fost anunțată de autorități încă acum doi ani. Solicitat de IPN, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Serghei Bucataru, a spus că procedura a fost de durată din cauza unor ajustări necesare la cadrul normativ.

Comisia mixtă moldo-italiană în domeniul transportului rutier internațional, care s-a reunit la Chișinău pe 16 și 17 aprilie, a coordonat procedurile în vederea facilitării deschiderii curselor. Primii cinci operatori autorizați vor efectua curse spre Italia cu autocarul, din Gara Auto Centru, municipiul Chișinău.