Republica Moldova s-a plasat pe locul 58 printre 129 de ţări în noul Clasamentul global al inovaţiei (Global Innovation Index, GII), coborând 10 poziţii faţă de anul 2018.

Potrivit agenţiei INFOTAG, GII reprezintă un studiu global al țărilor lumii după nivelul de dezvoltare a inovaţiilor. Clasamentul este realizat începând cu anul 2007 de specialiștii de la Universitatea Cornell (SUA), ai şcolii de Afaceri INSEAD (Franța) și ai Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale. La evaluare sunt luaţi în calcul 80 de parametri, care oferă o imagine completă a dezvoltării inovatoare, inclusiv o imagine de ansamblu a situației politice, a situaţiei educației, a nivelului de dezvoltare a infrastructurii și afacerilor.

Astfel, după toţi indicatorii, Moldova a primit un indice de 35,52 din 100 de puncte posibile.

România se află pe locul 50 în clasament, Ucraina – pe 47, Rusia – pe 46.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova

Capacitatea României de a atrage fonduri europene lasă de dorit.

1.132 euro/locuitor, devansând doar Bulgaria (1.024 euro/locuitor). La polul opus, șapte dintre cele unsprezece state analizate au alocări de peste 2.000 euro/locuitor, cele mai ridicate valori fiind înregistrate de Estonia (2.659 euro/locuitor), Slovacia (2.526 euro/locuitor), Lituania (2.279

Primul lot de probă, de caise şi cireşe, livrat de către două companii din satul Olănești, raionul Ștefan Vodă, a ajuns, în această săptămână, în Germania. Fructele au fost importate de către o cooperativă, organizație specializată în achiziția, procesarea, comercializarea fructelor și legumelor proaspete, cu o cifră anuală de afaceri de peste 60 de milioane de euro, dintre care 20 de milioane de euro constituie comerțul cu prune și cireșe, transmite MOLDPRES.

Potrivit lui Iurie Fală, directorul executiv al Asociației "Moldova Fruct", pentru ca exportul să fie posibil, a fost nevoie de mai mult timp, astfel încât pe parcursul unui an s-au dus tratative cu cooperativa din Germania. „Piața din Germania este o piață importantă pentru producătorii din Republica Moldova, astfel  ne-am concentrat asupra identificării unui grup care ar fi interesat să importe fructe autohtone. După o perioadă în care am discutat mai mult telefonic, reprezentanții Cooperativei OGA/OGV NORDBADEN EG -BRUCHSAL au venit în Moldova și au vizitat mai mulți membri ai Asociației "Moldova Fruct", unde au văzut produsele, condițiile de păstrare, ambalajele, sortimentul. Totodată, s-a discutat și despre cerințele și parametrii de calitate, cantitatea de reziduuri maxim admisibilă”, a explicat Iurie Fală.

Cele două companii autohtone şi-au propus să producă fructe de calitate, pentru că aspectul comercial al acestora contează foarte mult, să respecte tehnologia de producție. „Ca urmare, pe 15 iulie, cireșele și caisele moldovenești au ajuns în rețelele de comercializare din Germania. Administraţia cooperativei ne-a spus că fructele noastre sunt foarte bune. A fost expediat un tir cu şase tone de cireșe și 2,5 tone de caise", susține directorul executiv al Asociației "Moldova Fruct".

Iurie Fală a îndemnat producătorii din țară să identifice potențialii clienți și să stabilească un parteneriat de durată, să nu le fie frică de experiențe și piețe noi. Germania este o piață destul de deschisă pentru cireșe, prune și caise moldovenești, cu condiţia să fie de calitate.

Parlamentul a instituit vineri, 19 iulie, moratoriu asupra procedurilor în derulare referitoare la privatizarea, concesionarea, încheierea parteneriatelor publice-private cu privire la bunurile publice, transmite MOLDPRES.

Hotărârea a fost aprobată cu votul majorității deputaților prezenți la ședință. Moratoriul va fi valabil până la prezentarea și aprobarea de către parlament a concluziilor Comisiei de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizărilor publice începând cu anul 2013.

Potrivit deputaților Vlad Bătrîncea și Vladimir Țurcan, care sunt autorii proiectului, unele procese de privatizare și parteneriate publice-private au fost inițiate de fosta guvernare în regim de urgență, într-un mod suspect, la finalul mandatului. „Pentru a bloca acele procese suspecte, este justificată suspendarea excepțională a tuturor proceselor respective până la finalizarea activității Comisiei de anchetă, astfel încât să nu se ajungă la finalizarea unor proceduri ce vor crea obstacole juridice pentru restituirea bunurilor publice în proprietatea Republicii Moldova”, susțin autorii proiectului.

Hotărârea parlamentului va intra în vigoare la data publicării.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) propune spre examinare în ședință publică majorarea cu 3,2 la sută, până la 1,85 lei pentru un kilowatt/oră la energia electrică furnizată de Gas Natural Fenosa Furnizare Energie SRL, scrie pe o rețea de socializare Octavian Calmîc, director al ANRE. El face referire la Proiectul de ajustare a tarifelor de distribuție a energiei electrice și a prețurilor reglementate de furnizare a energiei electrice, plasat vineri, 19 iulie, pe pagina oficială a autorității de reglementare, informează MOLDPRES.

Gas Natural Fenosa Furnizare Energie SRL a solicitat tariful de 1,94 lei/kWh sau cu 8,6 la sută mai mult față de tariful în vigoare, respectiv 1,79 lei/kWh.

Potrivit proiectului, ANRE propune spre examinare în ședință publică o majorare cu 14,9 la sută, până la 2,19 lei/kWh a tarifului la energia electrică furnizată de societate SA Furnizarea Energiei Electrice Nord. Compania din nordul Moldovei a solicitat o creștere cu 22,46 la sută a tarifului, până la 2,34 lei/kWh, față de tariful in vigoare de 1,91 lei/kWh

Ajustarea tarifelor este necesară pentru acoperirea majorărilor de preț a energiei electrice importate, costurilor de producție, devierilor financiare negative acumulate pe parcursul anului curent și pentru asigurarea sustenabilității livrărilor și plăților în sector. Pe parcursul anului 2019, cel mai sensibil și nestabil indicator a fost rata de schimb valutar, care a înregistrat cele mai mari fluctuații de apreciere și depreciere din ultimii ani. De aceea, conducându-ne de politica BNM, s-a propus utilizarea cursului valutar stabilit conform Legii bugetului pentru anul 2019, menționează Octavian Calmîc. Bugetul de stat a fost construit pe un curs de 17,2 lei pentru un dolar.

În pofida celor menționate, confruntarea pozițiilor și informațiilor prezentate de operatori din piață și ANRE va avea loc într-o ședință publică la începutul lunii august curent.

De la începutul lunii aprilie, leul moldovenesc a cunoscut cea mai abruptă depreciere din ultimii ani. Moneda naţională a depăşit pragul psihologic de 20 de lei pentru un euro şi a ajuns la sfârşitul lunii iunie la o cotaţie de 25,73 pentru un euro.

“Leul moldovenesc a cunoscut o evoluţie contradictorie de la începutul anului curent – de la depreciere relativ abruptă până la aprecieri aproape tot atât de semnificative. În prima jumătate a anului 2019 leul moldovenesc s-a depreciat atât faţă de dolarul SUA, cât şi faţă de moneda unică europeană cu aproape 6%”, susţine economistul Ion Tornea.

Cea mai abruptă depreciere din ultimii cinci ani

Potrivit lui Tornea, după ritmul de scădere, este una dintre cele mai semnificative deprecieri ale monedei naţionale, după deprecierile similare din anii 2014–2015, determinate de frauda bancară, dar şi după cea din anul 2009, determinată de criza economico-financiară regională. În lipsa unor fenomene de acest gen, în prezent, este interesant care ar fi cauzele unor asemenea evoluţii? Este evident că cauzele deprecierii sunt de natură internă, aşa cum în aceeaşi perioadă (01 ianuarie-30 iunie 2019), evoluţia raportului dolar SUA/Euro pe pieţele internaţionale a fost relativ stabilă (mai exact, dolarul s-a depreciat doar cu 0,1% faţă de EUR). Iar deja de la începutul lunii iulie asistăm la o tendinţă de apreciere a leului (cu mai mult de 2% faţă de EUR şi 1% faţă de USD).

Potrivit economistului, cauzele principale ale deprecierii monedei naţionale faţă de USD şi EUR au o natură fundamentală şi ţin de evoluţiile cererii şi ofertei interne de valută, amplificate şi de criza politică de după alegerile parlamentare. Din punct de vedere istoric, instabilitatea politică luată separat nu a provocat fluctuaţii majore şi de durată ale cursului de schimb, aşa cum ponderea operaţiunilor cu caracter speculativ pe piaţa valutară este destul de mică. Însă aceasta a creat anumite nervozităţi şi aşteptări negative în rândul vânzătorilor şi cumpărătorilor de valută, care s-a reflectat în evoluţiile cursului de schimb. Pe partea de ofertă, principalele elemente care influenţează cursul sunt intrările de valută din exporturi şi din transferurile de bani de peste hotare de la lucrătorii migranţi. Exporturile moldoveneşti au crescut în primele 4 luni ale anului curent cu cca 8%, în timp ce importurile – aproape dublu (16%).

În acelaşi timp, ritmul lunar de creştere a exporturilor a variat în jurul cifrei de 8%, în timp ce ritmul de creştere a importurilor s-a majorat considerabil către luna aprilie. Astfel, deficitul balanţei comerciale a ţării a crescut de la circa 138 mil. USD în luna ianuarie, până la aproape 300 de mil. USD în luna aprilie.

“Al doilea element major al ofertei de valută – transferurile de bani de peste hotare prin intermediul băncilor s-au redus cu aproape 7% în primele 5 luni ale anului curent sau cu peste 34 milioane USD. Ca şi în cazul balanţei comerciale, cea mai mare involuţie s-a produs către sfârşitul perioadei analizate, mai exact în luna mai, când transferurile s-au redus cu peste 14%. În aceste condiţii, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut în luna mai doar cu 3,3 milioane USD (+1,6%), în timp ce cererea netă de valută din partea agenţilor economici – cu aproape 83 milioane USD (peste 49%). În aceeaşi lună mai a anului curent, gradul de acoperire a cererii de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit mai puţin de 85%, comparativ cu peste 124% în luna aprilie 2019. La fel şi în lunile ianuarie şi februarie 2019, oferta de valută din partea persoanelor fizic a fost mai mică decât cererea din partea agenţilor economici, gradul de acoperire variind în jurul valorilor de 50-55%”, este de părere economistul.

Atenuarea disensiunilor politice au stabilizat leul

Aprecierea uşoară a leului de la începutul lunii curente se datorează, în principal, scăderii cererii de valută, precum şi factorului psihologic determinat de încheierea crizei politice. Totuşi, aprecierea curentă ţine preponderent de factorii sezonieri. În acelaşi timp, evoluţia de durată a cursului va depinde de factorii fundamentali. Până la sfârşitul anului, cel mai probabil, piaţa valutară va fi marcată în continuare de scăderea transferurilor de valută de la persoanele fizice de peste hotare, dar şi de creşterea într-un ritm mai accelerat al importurilor, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb al leului faţă de principalele valute străine, cu o uşoară tendinţă de deprecie­re. Această cădere nu va fi însă una abruptă, ci treptată, aşa cum la moment nu există cauze obiective pentru o depreciere bruscă a leului – până la nivelul de 18,5-18,7 lei/1 USD şi 20,8-21 lei/1 EUR.

Experţii FMI, în urma vizitei în Republica Moldova, susţin că strategia BNM de a permite o mai mare flexibilitate a ratei de schimb a monedei naţionale – cu intervenţii care se limitează doar la atenuarea volatilităţii excesive – va conduce la consolidarea credibilităţii regimului de ţintire a inflaţiei.

În opinia lui Veaceslav Ioniţă, economist la IDIS Viitorul, deprecierea leului a fost determinată de creşterea cererii de valută din partea agenţilor economici. În ultimii 1,5 ani, cererea anuală de valută a crescut cu 570 milioane USD şi a atins nivelul de 2,200 milioane USD/anual. În acelaşi timp, oferta de valută a crescut mult mai lent şi în prezent este la nivel de 2,090 milioane USD anual. Dacă acum un an surplusul anual pe piaţa valutară era la nivel de 370 milioane USD, atunci în prezent avem un deficit anual de peste 130 milioane USD. Acest deficit s-a accentuat în ajun de alegeri, când în doar trei luni, decembrie 2018 – februarie 2019, cererea de valută a fost cu 240 milioane USD mai mare decât oferta. Totodată, piaţa noastră valutară este puternic influenţată de ciclurile politice, datorită faptului că agenţii economici, în ajun de alegeri, preferă să-şi securizeze economiile în valută.

Un alt factor care a determinat creşterea cererii de valută este consumul populaţiei neacoperit cu venituri. Mai simplu spus, creditele de consum, care în perioada ianuarie 2018 – mai 2019 au constituit 1,7 miliarde lei, în cea mai mare parte au mers pe piaţa valutară creând un deficit de valută.

Şocurile valutare din aprilie, determinate de menţinerea artificială a monedei naţionale

“Însă şocurile valutare din aprilie şi finele lunii iunie au fost determinate de menţinerea artificială a cursului leului de către BNM în ajun de alegeri. În lunile decembrie 2018 – februarie 2019, când a fost cel mai puternic deficit de valută, leul moldovenesc în loc de depreciere a cunoscut chiar o apreciere. Este foarte greu de argumentat economic această intervenţie excesivă a BNM, cert este că după alegeri, ne-am trezit cu deprecieri bruşte, fapt ce nu trebuie să aibă loc. Or, în opina noastră, rolul BNM nu este de a menţine artificial şi cu orice preţ cursul valutar, dar de a interveni pentru evitarea oscilaţiilor bruşte, dar tocmai asta nu a făcut banca centrală”, a precizat Ioniţă.

În prezent, creşterea cererii de valută s-a temperat, oferta rămâne ridicată, există o probabilitate înaltă de intrări suplimentare de valută sub formă de granturi şi împrumuturi guvernamentale, ceea ce va calma piaţa valutară.

Pentru a nu permite fluctuaţiile bruşte ale monedei naţionale, BNM dispune de rezerve valutare. Ultimele date arată că la sfârşitul lunii iunie, activele oficiale de rezervă au constituit 2,91 miliarde USD, în creştere cu 22,46 mil. USD în comparaţie cu sfârşitul lunii mai, când acestea au însumat 2,89 miliarde USD.

Victor Ursu