Piaţa cardurilor bancare se dezvoltă cu paşi rapizi, dar moldovenii continuă să facă achitările preponderent cu cash. O parte dintre comercianţi nu deţin post terminale, iar alţii nu şi le-au instalat ca urmare a comisioanelor mari pe care trebuie să le achite băncilor în urma tranzacţiilor electronice. În prezent, moldovenii primesc aproape jumătate din venituri pe carduri, scrie capital.market.md.

Potrivit estimărilor, în 2020 achitările cu cardul vor depăşi 10% din totalul achitărilor, iar în următorii 3-4 ani, mai mult de jumătate din veniturile moldovenilor vor fi primite pe card.

În 2018, volumul plăţilor cu cardul în ţară şi în străinătate s-a cifrat la 12,3 miliarde de lei, iar în 2019, potrivit estimărilor, va constitui 16,7 miliarde de lei. Achitările cash au însumat în 2018 – 113 miliarde de lei, în 2019 – 123,2 miliarde lei.

“Acum zece ani, încasările cetăţenilor pe cardurile bancare aveau o pondere de 25%, iar în prezent acestea ajung la 50% din totalul veniturilor încasate de moldoveni. Cea mai mare pondere a plăţilor oficiale – 80% (indemnizaţii sociale, pensii, alocaţii) se fac pe card”, constată în cadrul emisiunii “15 minute de realism economic”, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.

“În ceea ce priveşte cheltuirea banilor, tradiţia se menţine, moldovenii primesc salariul pe card după care merg la bancomat şi-l scot cash. Altfel spus, casierul de la întreprindere s-a mutat la bancomat. Un detaliu important este că în 2018 totalul plăţilor moldovenilor s-a cifrat la 120 miliarde de lei dintre care cu cardurile bancare au cheltuit 7 miliarde de lei sau 6%. Tendinţa plăţilor cu cardul e în creştere, în anul curent cifra va creşte, iar în 2020 moldovenii vor achita cu cardul 20% din totalul plăţilor”, a spus Ioniţă.

Până în anul 2010, plăţile cu cardul bancar se cifrau la un miliard de lei, iar în 2018 au crescut de 12 ori, la 12 miliarde de lei. În 2019, potrivit prognozei, plăţile vor ajunge la 17 miliarde de lei. Cel mai interesant este că din 2010 până în 2016 moldovenii achitau cu cardul preponderent în străinătate, dar trecerea plăţilor, serviciilor pe filiera electronică a favorizat plăţile electronice în interiorul ţării.

Totodată, în Republica Moldova au fost încurajaţi agenţii economici să achite salariile pe card şi obligaţi prin lege să asigure cetăţeanului serviciul de plată cu cardul. Însă apare o problemă, cei care asigură cu terminale de plată sunt companii – băncile comerciale, iar Guvernul a obligat prin lege agenţii economici să procure de la alt agent economic (băncile) un serviciu. Astfel, statul a obligat agenţii economici să achite comisioane foarte mari băncilor care prestează serviciul. De aceea, tot statul, în condiţiile în care cea mai mare parte a banilor sunt cheltuiţi pe teritoriul Republicii Moldova, are obligaţia de a crea un sistem de plăţi naţional pentru diminuarea comisionului plătit de business, dar şi să reglementeze relaţia dintre bănci şi comercianţi.

În concluzie, Veaceslav Ioniţă a spus că în următorii ani plăţile cu cardul vor ajunge la 25% din totalul plăţilor, iar încurajarea achitărilor cu cardul va duce la diminuarea economiei tenebre şi a evaziunii fiscale.

Plăţile şi încasările cu cardul s-au dezvoltat cu paşi repezi în ultimii ani pe fundalul plăţilor online care au luat amploare, dar şi a reducerii comisioanelor aplicate de către bănci. Potrivit ultimelor date ale Băncii Mondiale din anul 2017, numărul de bancomate raportate la 100 000 de locuitori este de 36,7 unităţi. Ţara noastră este devansată de Guatemala cu 37,1 unităţi şi urmată de Maldive cu 36,6 unităţi. Pe prima poziţie cu cele mai multe bancomate la suta de mii de locui­tori este Canada cu 230,3 unităţi. Statele din regiune, Federaţia Rusă, Ucraina şi România, stau mult mai bine faţă de Republica Moldova: 163,4 unităţi, 96,9 unităţi şi 66,3 unităţi.

Monika Beck, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Fondului European pentru Europa de Sud (EFSE) declara acum câţiva ani, la lansarea campaniei de promovare a plăţilor fără numerar, că: „Deşi cardul de plată este la moment cel mai cunoscut instrument de plată, iar numărul cardurilor aflate în circulaţie este în permanentă creştere, doar 60,4 la sută dintre acestea sunt carduri active. E de menţionat că 80% din totalul operaţiunilor efectuate în Republica Moldova prin instrumentele de plată respective se reduc doar la extragerea mijloacelor băneşti din bancomate şi doar 19,8% sunt realizate în scop de plată. Cât ţine de valoarea acestora – 94,7 la sută reprezintă retragerile de numerar şi doar 5,3% – operaţiuni de plată. În trimestrul III al acestui an, un deţinător de card emis în RM a efectuat, în medie, doar 1,35 plăţi fără numerar şi a accesat un bancomat de 3,8 ori. Pentru comparaţie, în străinătate utilizarea cardurilor emise în RM pentru efectuarea plăţilor deţine o cotă substanţială şi consemnează 92,2% din numărul total de tranzacţii de acest gen.

“Plăţile fără numerar au cunoscut o explozie rapidă în ultimul deceniu, contribuind la creşterea economiei globale, diminuarea nivelului economiei informale şi combaterea corupţiei. Conform unui raport al Băncii Centrale Europene, numărul tranzacţiilor fără numerar în Uniunea Europeană în 2016 a crescut cu 8,5% faţă de anul precedent, iar numărul cardurilor emise a atins nivelul de 1,6 per locuitor. Pentru comparaţie, numărul cardurilor bancare emise în Moldova la finele anului 2017 a fost de circa 1,7 milioane, reprezentând aproximativ 0,5 carduri per locuitor, ceea ce este de trei ori mai puţin decât media în ţările UE. Pe parcursul anului 2017, cetăţenii deţinători de carduri au efectuat 40 milioane tranzacţii pe teritoriul Moldovei, numărul tranzacţiilor fiind în creştere cu 25% faţă de anul 2016. Este important de menţionat că majoritatea tranzacţiilor cu cardul continuă să constituie retragerile de numerar la bancomate. Deşi proporţia retragerilor de numerar faţă de plăţile fără numerar este de 60:40, valoarea operaţiunilor de retragere a numerarului depăşeşte considerabil valoarea plăţilor fără numerar, proporţia fiind de 90:10. În medie, o operaţiune de retragere a numerarului de la bancomat constituie circa 1,650 MDL, pe când într-o tranzacţie fără numerar sunt cheltuiţi doar 300 MDL. Totodată, numărul tranzacţiilor fără numerar a crescut de la 1,45 tranzacţii per card în 2010 la 9,3 tranzacţii per card în 2017, numărul retragerilor de numerar coborând de la 18,8 la 14 tranzacţii per card. Tendinţele date denotă faptul că oamenii utilizează tot mai des cardurile bancare în operaţiuni zilnice, fie şi de importanţă redusă”, potrivit Expert-Grup.

Anonimitatea numerarului, imposibilitatea de identificare a sursei acestuia şi lipsa de urmă pe care tranzacţiile în numerar o lasă odată rea­lizate, sunt criteriile pentru care beneficiarii corupţiei depind în mod direct de prezenţa şi circulaţia numerarului. În cazul lipsei de numerar, implicarea în tranzacţii de corupţie ar fi mult mai dificilă, fiind posibilă reconstrucţia fiecărei tranzacţii, inclusiv beneficiarii ei, astfel fiind expuse interesele acestora. Diminuarea ponderii înalte a numerarului în fluxurile financiare poate contribui la eradicarea, cel puţin parţială, a fenomenului corupţiei.

Victor URSU