Dacă am întreba o mie de moldoveni ce este criptomoneda, cel mai probabil se va găsi doar doi-trei să-ţi dea un răspuns.
În schimb, bitcoinul şi alte criptomonede dau frisoane reci pe spinarea instituţiilor noastre financiare. Chiar săptămâna trecută, într-o şedinţă la Ministerul Finanţelor, s-a afirmat că fenomenul criptomonedei ar putea ameninţa securitatea naţională a Republicii Moldova. Şi chiar s-ar putea întâmpla. Cum avem noi, moldovenii, un talent deosebit la a ne tăia creanga de sub picioare, unii s-ar putea pomeni în mreaja celor care promit profituri de milioane. Asta, chiar ştiind la ce am ajuns cu unele „piramide financiare” în trecut.
Este sigur cineva că am învăţat acea lecţie amară care i-a lăsat pe mulţi fără nici o leţcaie în buzunare şi i-a purtat pe dumuri şi în instanţe în speranţa că vor recupera banii pierduţi?
„Reieşind din amploarea şi impactul riscurilor şi consecinţelor negative aferente tranzacţiilor cu criptomonede, Viorica Pricop, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor, a accentuat importanţa intervenirii autorităţilor şi instituţiilor de rigoare în vederea luării de atitudine şi întreprinderii măsurilor ce se impun în raport cu fenomenul criptomonedei, fapt ce ar asigura securitatea naţională a Republicii Moldova”, se menţiona într-un comunicat emis după şedinţa de la Ministerul Finanţelor care a vizat tranzacţiile cu aşa-numitele criptomonede.
Deşi nu se oferă multe detalii în comunicatul ministerial, mai ales despre amploarea fenomenului, mesajul este clar, „în cadrul discuţiilor s-au identificat potenţiale soluţii şi măsuri necesare de întreprins în vederea reglementării fenomenului criptomonedei în Republica Moldova, în scopul prevenirii şi evitării riscurilor de evaziune fiscală, de spălare a banilor şi finanţare a terorismului”.
Despre importanţa ce se dă fenomenului “criptomonedei” în Republica Moldova au menţionat şi instituţiile reprezentate la discuţie, în special Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Justiţiei, Banca Naţională a Moldovei, Inspectoratul General de Poliţie, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Serviciul Fiscal de Stat.
Avertismentul BNM: Implică riscuri înalte
Deja de doi ani, Banca Naţională a Moldovei ne avertizează că investiţiile în criptovalute sunt riscante.
„În contextul utilizării tot mai frecvente a unor scheme de monedă virtuală (Bitcoin, Litecoin, Ethereum, precum şi altele), atât pe piaţa internaţională, cât şi pe piaţa serviciilor de plată din Republica Moldova”, Banca Naţională a Moldovei a precizat, în câteva rânduri, că moneda virtuală este o reprezentare digitală a valorii şi nu este emisă sau garantată de către o bancă centrală sau o autoritate publică. Nu este în mod obligatoriu ataşată unei monede naţionale, dar este utilizată de persoane fizice sau juridice ca alternativă a mijloacelor băneşti. Aceasta poate fi transferată, stocată sau tranzacţionată în mod electronic.
Utilizarea monedelor virtuale nu este reglementată în Republica Moldova. Acestea nu reprezintă o formă de monedă electronică în sensul Legii nr. 114 din 18.05.2012 privind serviciile de plată şi moneda electronică, iar activitatea privind emiterea şi tranzacţionarea lor nu este supusă supravegherii de către organul abilitat. Din aceste considerente, utilizatorii monedelor virtuale sunt expuşi la o serie de riscuri, ne prevenea BNM.
Care sunt, totuşi, riscurile?
“Criptovalutele nu sunt potrivite pentru a fi utilizate ca mijloc de plată şi prezintă un grad de investiţie extrem de speculativ. Investitorii în aceste active sunt expuşi unui risc ridicat de pierdere a mijloacelor investite, fără nicio garanţie sau protecţie a acestora”, susţine BNM.
Există riscuri şi pentru integritatea sistemului financiar şi anume riscurile de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, cele referitoare la crime financiare: utilizarea monedelor virtuale pentru vânzarea bunurilor interzise.
„Monedele virtuale şi metodele de schimb aferente nu sunt supuse reglementării pe teritoriul Republicii Moldova. Respectiv, fondurile utilizatorilor nu sunt protejate. Conform legii, pentru a integra orice valută electronică în economia ţării, regulatorul trebuie să o înregistreze. Orice alte cazuri sunt decizii individuale ale persoanelor fizice, care îşi asumă riscurile legate de criptomonedă. Adică ele nu pot aştepta din partea statului nicio protecţie contra escrocilor. În acest caz, persoanele fizice nu pot fi protejate şi trebuie să înţeleagă asta”, atenţiona şi expertul în economie Sergiu Gaibu.
„Maşina” de „criptomenede” din regiunea trasnistreană
Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a făcut publică în săptămâna trecută investigaţia despre „afacerea cu criptomonede din regiunea transnistreană”. Aceasta, potrivit autorilor, are ca beneficiar principal holdingul Sheriff şi un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Federaţiei Ruse.
Compania Tehnopark îşi are sediul în Centrul de afaceri „Rossia”, una dintre cele mai moderne clădiri din Tiraspol. Potrivit autorilor investigaţiei, câteva mii de computere stau îngrămădite în şapte containere lungi de circa 10 metri fiecare. Fiecare container vine echipat complet cu computerele necesare mining-ului (producerii criptomonedelor – n.r.). „Prin aceste fire, curentul este transportat spre transformator, care oferă energie de joasă tensiune computerelor. Calculatoarele minează zi şi noapte, aşa funcţionează ferma (maşina de criptomonede – n.r.)”, explică unul din responsabilii companiei.
Oricine vrea să investească în producerea de criptovalută în Transnistria trebuie să ajungă mai întâi la Tehnopark OJSC. De aici, potenţialul investitor este preluat de directorul Veaceslav Cernikevici, care se ocupă de toate diligenţele. Mai precis, această companie de stat intermediază vânzarea de curent electric produs de Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan (Moldavskaya GRES), deţinută de compania rusă Inter-Rao, şi centrala Sheriff-ului, Tirotex-Energo.
„Pe gazul furnizat de Moldovagaz, pe datorie, Tiraspolului, autorităţile autoproclamate de la Tiraspol spun potenţialilor investitori că oferă „cele mai bune condiţii din lume” pentru minare de criptovalută. „Investitorii pot să lucreze individual aici sau să colaboreze cu agenţii noştri locali. E important că această activitate poate să fie desfăşurată fără deschiderea unei entităţi juridice pe teritoriul republicii noastre”, declară reprezentantul Tehnopark.
Minining-ul este permis pe tot teritoriul RMN. Zona economică liberă pentru această activitate – blockchain – este toată republica. Veaceslav Cernikevici declara, în octombrie 2018, în cadrul unui forum investiţional organizat la Tiraspol, că în Transnistria funcţionează şapte ferme (de producere a criptomonedei – n.r)– la Râbniţa, Bender şi Tiraspol – deţinute de şapte investitori străini şi alţi doi locali. Toate acestea aveau atunci 32 de angajaţi. Acum, în domeniul mining-ului sunt angajaţi 50–60 de muncitori.
Tiraspolul a legalizat minarea de criptomonede în ianuarie 2018, după adoptarea Legii cu privire la dezvoltarea tehnologiei blockchain, se mai arată în investigaţia realizată de „Expert-Grup”. La acest lucru a contribuit şi Igor Ceaika, fiul procurorului general al Rusiei – Iuri Ceaika – în calitate de ambasador al Uniunii Antreprenorilor din Rusia „Delovaia Rossia” în Moldova şi Transnistria. După adoptarea Legii despre dezvoltarea tehnologiilor informaţionale în aşa-numita republică moldovenească nistreană, la 31 ianuarie 2018, într-un interviu pentru publicaţia rusească „Kommersant”, Ceaika a afirmat că cinci-şase investitori ruşi şi-au exprimat interesul faţă de acest proiect, apreciind faptul că în stânga Nistrului există toate condiţiile pentru mining: internet rapid şi energie electrică ieftină.
Pe lângă Tirastel GmbH, cu afacerea cu criptomonede se ocupă şi alţi actori ruşi. La 24 ianuarie 2018, un offshore din Insulele Virgine Britanice, Goweb International LTD, a semnat un contract de livrare de echipament pentru mining, în valoare de aproape 8.700.000 de dolari, întreprinderii transnistrene Tirsteklo. Tranzacţia a fost efectuată prin intermediul băncii letone ABLV Bank AS, implicată în „furtul miliardului” şi alte scheme mai largi descrise în afacerea „Landromatul rusesc”.
Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Guvernului Republicii Moldova a precizat că activitatea de mining în Transnistria se află sub atenta supraveghere a autorităţilor de resort de la Chişinău.
Ce este criptomoneda?
Criptomoneda sau criptovaluta este un tip de monedă digitală, virtuală, o monedă surogat, nebancară, folosită ca mijloc de plată, (Bitcoin, Ethereum, Bitcoin Cash, Ripple, Litecoin, Dogecoin, Anacoin).
Denumirea de criptomonedă indică faptul că acest mijloc de plată utilizează criptografia şi este descentralizat pentru a controla tranzacţiile şi preveni dubla cheltuială, o problemă curentă pentru valutele digitale.
Plafonul pieţei de criptare a fost proiectat să atingă până în 2007 un nivel de 1-2 trilioane de dolari.
Un portofel digital este, în general, echivalentul unui cont bancar: permite primirea de criptomonede, stocare şi trimitere către alte conturi. Portofelele stochează parola privată necesară pentru a accesa adresa bitcoin. Fiecare utilizator instalează o aplicaţie software, care este un fişier portofel digital, pe calculator, pe telefonul mobil sau de pe o pagină web. Folosindu-se de acest portofel digital, utilizatorul poate să trimită sau să primească criptomonede de la alţi utilizatori.
Criptomoneda poate fi cumpărată, dar şi creată. Procesul de creare a monedei se numeşte „minerit”. Participanţii în reţea sunt cunoscuţi sub numele de mineri. Aceştia verifică, datează tranzacţiile şi le partajează într-o bază de date publică, numită blockchain (lanţ de blocuri).
Operaţiunea de minerit este deosebit de complexă şi este foarte dificil de realizat pe cont propriu, de un singur utilizator. Astfel, s-au dezvoltat grupuri de mineri, numite mining pools. Un grup de mineri combină puterea lor de procesare pentru rezolvarea algoritmilor producători de criptomonede. Mineritul de criptomonedă presupune folosirea puterii de calcul a sistemelor PC pentru operaţiunea de mining. Sunt dezvoltate mai multe sisteme dedicate pentru mineritul de criptomonede. Aceste dispozitive se numesc ASIC (Application Specific Integrated Circuit) şi reprezintă nişte circuite integrate cu cipuri programate în mod permanent şi cu o aplicaţie integrată în cipurile respective.
În timp ce procesul de minerit în sine este făcut de hardware, este nevoie de software special pentru a conecta minerii la blockchain şi mining pool. Software-ul poate să ruleze pe aproape orice sistem de operare, cum ar fi Mac OS X, Windows, Linux.
Există mai mult de 700 de criptomonede disponibile pentru comerţul pe pieţele online, dar numai aproximativ 20 dintre acestea au avut capitalizări de piaţă de peste 10 milioane USD.
Activităţile criminale legate de criptomonedă se centrează în general în jurul furtului de capital, a utilizării agenţilor software pentru minerit şi a sponsorizării de activităţi ilicite sau teroriste cu ajutorul criptomonedelor. Anumite ţări consideră că utilizarea acestora în activităţi de pariere este ilegală, iar unele guverne încearcă să le controleze pentru a diminua activitatea infracţională, pentru a proteja consumatorii şi pentru a avea un control asupra capitalului.
Vlad Bercu
