Agenții economici care desfășoară activități agricole (producere primară legate de un lanț valoric de producere a produselor forestiere nelemnoase sau de lider al lanțului valoric (procesator, distribuitor, exportator etc.) în mediul rural, sunt în drept să aplice la Programul Rural de Rezilienţă Economico-Climatică Incluzivă (PRRECI), finanțat de Fondul Global de Mediu (FGM) şi implementat de către Unitatea Consolidata pentru Implementarea Proiectelor (UCIP) IFAD.

Sunt eligibile proiectele ce țin de producerea, recoltarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice din perdelele forestiere de protecție, fânețe sau pășuni restabilite, plantații forestiere sau plantații agricole; a fructelor de pădure, pomușoare, nuci etc., derivate din perdelele forestiere, pășunile restabilite și alte plantații forestiere; a mierii de albini și a altor produse apicole (polen, propolis, lăptișor de matcă); a produselor ecologice; ciupercilor din perdelele forestiere de protecție, plantații forestiere și plantații private etc.

În cadrul Programului vor fi selectați cel puțin trei beneficiari, cărora li va fi oferit un sprijin financiar din partea Fondului Global de Mediu (FGM). Din sursele grantului vor fi achitate 70% din costul investiției, dar nu mai mult de $20 mii per beneficiar.

Dosarul de aplicare cu setul complet de documentele necesare pentru obținerea grantului, se va depune, până la data de 22 aprilie 2019, ora 16:00, la la UCIP-IFAD.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

„Sectorul IT din Moldova este în deplină dezvoltare, iar stimulatorul principal este modelul Parcului IT virtual. Această inițiativă, lansată începând cu ianuarie 2018, a demonstrat potențialul major de poziționare a țării noastre pe harta globală drept destinație IT. În 2019, în cadrul Moldova IT Park, estimăm o creștere cu circa 40% a venitului prognozat comparativ anului precedent, atingând 2,6 miliarde lei, ceea ce confirmă dinamismul pieței tehnologiei informației în Republica Moldova”. Declarația a fost făcută de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, la întâlnirea cu administrația și unii rezidenți ai Moldova IT Park.

În doar un an de activitate, Parcul IT a înregistrat un număr de 339 rezidenți activi, cu un venit din vânzări de circa 2 miliarde lei, depășind venitul prognozat cu aproximativ 77 milioane lei. Astfel, atât exporturile cât și vânzările locale au cunoscut o creștere semnificativă pe parcursul anului 2018, depășind volumele prognozate. Vânzările locale în primul an de activitate a rezidenților în noul regim fiscal au atins valoarea de 373 milioane lei iar exporturile realizate doar de rezidenții Parcului, fiind de circa 4.4 ori mai mari, depășind suma de 1,6 miliarde lei. Totodată, dinamica de creștere se păstrează și pe parcursul primelor două luni ale anului 2019. La ziua de azi, calitatea de rezident al Moldova IT Park o dețin 373companii, dintre care 106 companii cu capital străin.

Potrivit lui Chiril Gaburici capitalul uman este unul din elementele cheie în dezvoltarea sectorului IT. „Am reușit să creăm condiții optime pentru rezidenți, astfel încât să își poată dubla volumul de vânzări, dar și numărul de angajați. În 2019 ne așteptăm la o creștere importantă a numărului de rezidenți,  încurajați de rezultatele companiilor înregistrate până în prezent. Acestea se datorează inclusiv interesului sporit din partea investitorilor străini, ce a rezultat într-un număr de 96 companii cu capital străin înregistrate, din 27 de țări. Originea capitalului străin este preponderent din SUA și Uniunea Europeană”, a menționat ministrul.

Conform datelor, cele mai solicitate și profitabile activități eligibile în cadrul Moldova IT Park, pe parcursul anului 2018 au fost: servicii de realizare a soft-ului la comandă, servicii de prelucrare de date, administrarea paginilor web și activități conexe, precum și alte activități de servicii IT. Printre direcțiile cu potențial de creștere se numără industria creativă, R&D, dar și prototiparea.

Serviciul Fiscal de Stat continuă să desfășoare activități de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile cu scopul de a asigura un nivel înalt de conformare al acestora.

     Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-februarie 2019, SFS a înregistrat 2 263 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile.

    Totodată, pe parcursul lunilor menționate, au fost identificate 962 persoane fizice – proprietari, care transmit în chirie bunuri imobile și au fost demarate acțiuni de conformare. Inspectorii fiscali au efectuat controale de specialitate la 74 persoane fizice care oferă în locațiune bunuri imobile fiind calculate suplimentar la buget plăți de bază – 66,2 mii lei, penalități – 3,3 mii lei și amenzi – 12,1 mii lei.

Locatarii blocurilor conectate la sistemul centralizat de termoficare pot solicita gestionarului fondului locativ sau responsabilului de sistemul ingineresc din bloc sistarea livrării agentului termic pentru încălzire în timpul zilei sau nopții sau reglarea consumului de energie termică în funcție de necesitate, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al întreprinderii, conform Contractului de furnizare a energiei termice, „Termoelectrica” SA sistează livrarea energiei termice pentru încălzire la solicitarea gestionarului fondului locativ, întrucât, în conformitate cu prevederile legale, reprezentantul autorizat al consumatorilor este administratorul fondului locativ, care este în drept să solicite pornirea sau sistarea furnizării agentului termic pe circuitul de încălzire al blocului, doar după o consultare cu locatarii. Întreprinderea furnizează energie termică pentru încălzire și apă caldă până la branșamentul blocului, fără întrerupere, tot anul împrejur, însă gestionarea sistemului ingineresc din bloc intră în responsabilitatea gestionarului fondului locativ.

Potrivit directorului general al întreprinderii, Veaceslav Eni, procedura de conectare și deconectare de la serviciile de termoficare a rămas aceeași. În perioada de tranziție a temperaturii aerului exterior, gestionarii fondului locativ de comun acord cu locatarii stabilesc debitul agentului termic, astfel încât să existe un confort termic în apartamente. Instalațiile „Termoelectrica” aflate în subsolul blocului, care asigură furnizarea energiei termice, permit consumatorilor să se deconecteze pe parcursul zilei, iar seara, atunci când temperaturile sunt scăzute, la necesitate, să fie reluat consumul de energie termică.

În primăvara aceasta USAID Moldova te invită să cunoşti femeile care dau tonul schimbărilor în societate şi afaceri. În contextul zilelor dedicate celebrării femeii, USAID Moldova a prezentat două istorii de succes de liderism feminin din două localități rurale.

Acestea aparțin Alei Agrici din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni care a decis, împreună cu surorile sale, să se implice în administrarea vinariei de familie și, în scurt timp, a înregistrat rezultate ce demonstrează o schimbare durabilă și Svetlana Bivol, bibliotecara din satul Răzeni, raionul Ialoveni, o doamnă care dă dovadă de un activism civic de invidiat și care realizează lucruri frumoase pentru comunitatea sa.

Ambele realizează și se implică în acțiuni concrete de a schimba lumea în care trăim în bine și ambele au progresat în activitatea lor grație suportului oferit de USAID Moldova prin intermediul Proiectului de Competitivitate, care este finanțat și de Guvernul Suediei, și a programului Novateca.

Ala Agrici, până a produce vin, a activat în domeniul financiar. Acum 7 ani a decis să se implice în afacerea fondată de părinți în anul 2000. Ala a fost sustinuță în acestă decizie de către cele două surori, Tatiana și Felicia. Acum toate trei cu succes continuă sa dezvolte vinăria Agrici din raionul Ialoveni.

Ala Agrici, director comercial Agrici Wine: „Temelia vinăriei a fost pusă în anul 1958. Pe parcursul a 60 de ani a fost produs și comercializat doar vin în vrac. În anul 2000 părinții au procurat această vinărie și au dat start modernizării. Însă, după embargoul impus de Federația Rusă pieței vinicole din Moldova, vinăria Agrici a suferit pierderi majore. Abia după ce am reorientat strategia vinăriei spre vinurile de calitate și am beneficiat de susținere complexă din partea Proiectului de Competitivitate, finanțat de USAID și Suedia, am înțeles că putem avea succes atât pe piața locală, cât și la export. Am înlocuit echipamentele mai vechi cu altele mai noi. Suntem preocupaţi de controlul calității de-a lungul întregului proces de producție, de la prelucrarea strugurilor până la distribuția vinului. Ulterior, am investit în înfiinţarea plantaţiilor noi de viţă de vie, cu scopul de a asigura o calitate mai bună a strugurilor și am diversificat soiurile plantate. Acum, turismul vinicol este următorul nostru proiect, care ne insuflă sperață”.

Agrici Winery este una din cei 167 de beneficiari în industria vinicolă ai Proiectul de Competitivitate, finanțat de USAID și Guvernul Suediei care are drept scop orientarea industriei vinicole din Moldova de la producția de vin în vrac la vin îmbuteliat și diversificarea piețelor de export.

Până în 2016, vinăria producea exclusiv vinuri în vrac. Graţie suportului oferit în cadrul Proiectului de Competitivitate prin grant pentru echipamente moderne, asistență de marketing și crearea identității vizuale, promovare șiconsultanță și mentorat în producerea vinului de calitate, Agrici Wine și-a schimbat strategia și din 2016 a început să producă vin îmbuteliat. La 1 litru de vin îmnuteliat, vinăria Agrici înregistrează o valoare adpugată de 4 ori mai mare decât la producerea unui litru de vin în vrac. În 2019, la doar 2 ani de la îmbutelierea primei sticle de vin, Agrici Wine face export în țări din UE precum Suedia, România și Elveția, precum și pe piața asiatică în China.

Familia Agrici are o abordare sustenabilă în raport cu afacerea lor și este preocupată de dezvoltarea comunității. Aceasta susține o echipă locală de fotbal, iar cea mai mare parte din strugurii procesați sunt procurați de la fermierii din zonă.

Steve Welker, Manager de proiecte economice, USAID Moldova: „ Ne bucurăm pentru orice act de susținere a femeilor din diverse domenii. Dezvoltarea industriei vinicole în Moldova pentru noi este o prioritate, deoarece în acest mod noi contribuim la crearea unor posturi de muncă în localitățile rurale și oferim oportunități tinerilor pentru a rămâne în țară”.

Cea de-a doua protagonistă este Svetlana Bivol, bibliotecara din satul Răzeni, raionul Ialoveni. Biblioteca locală a fost una din cele peste 1000 de biblioteci din țară care au fost modernizate şi dotate cu tehnologii de ultimă generaţie prin programul „Novateca”, susținut de către USAID Moldova și Fundația Gates, și implementat de IREX.

Svetlana Bivol a fost o femeie activă și dornică de a ajuta comunitatea din care face parte. Acum 7 ani a început să administreze biblioteca din sat, în paralel profesând şi limbă română. Din 2016 a început sa se implice mai activ în programul Novateca, fiind o participantă fidelă a tuturor proiectelor organizate în cadrul acestuia.

Motivaţia Svetlanei Bivol a fost de a crea un centru comunitar atractiv pentru fiecare locuitor al satului. Ca urmare a suportului oferit în cadrul programului Novateca, la bilbioteca a fost fondat „Clubul de animații ”. Aici copiii învață cum să utilizeze aplicația Movie Maker și să-și creeze propriile filme cu desene animate. Atelierul a devenit „vedeta” bibliotecii care a trezit un mare interes și din partea colegilor din bibliotecile din satele vecine. Astfel, Svetlana a devenit mentor pentru colegii sai, ajutându-i sa implementeze cu succes proiectul în 25 de biblioteci. În prezent biblioteca concepe și organizează diverse ateliere atât pentru copii, cât și pentru maturi.

Svetlana Bivol, bibliotecară, s. Răzeni: „Biblioteca noastră a devenit un loc unde fiecare își poate găsi o activitate pe plac. Împreună cu câteva doamne am fondat Clubul Femeilor, unde ne adunăm și organizăm activități în folosul comunității. Copiii pot participa la diverse ateliere de creație cum ar fi „Micii ingineri”, unde învață ce este energia alternativă, „Meșterașii”, unde confecționează lucruri interesante din materiale reciclabile sau „Clubul de animații”. Sunt foarte mulțumită de suportul oferit de USAID Moldova și sper că vom mai beneficia de astfel de proiecte de rezonanță națională”.

Diana Cazacu, manager de proiecte USAID Moldova: „Programul Novateca a fost implementat de IREX Moldova, cu susținerea Fundației Gatesși USAID Moldova. Acest program a avut scopul de a facilita transformarea bibliotecilor din Republica Moldova în instituții comunitare vibrante. Deși programul s-a încheiat în noiembrie 2018, ne bucură faptul că programele și serviciile oferite în cadrul bibliotecilor în continuare vor schimba în mod pozitiv viața oamenilor din Moldova. Și liderii ca Dna Bivol vor aduce o valoare adăugată la investiția donatorilor prin activitatea sa focusată pe oamenii și necesitățile lor.   ”

Despre USAID Moldova

Proiectele finanțate de către USAID în Moldova sporesc competitivitatea în domeniile cele mai importante ale economiei naționale, ameliorează mediul de afaceri şi creşterea economică. USAID participă activ la implementarea proiectelor de dezvoltare durabilă a țării noastre, accentul fiind pus pe programele care au un impact direct asupra vieții cetățenilor.

Laptele, smântâna, brânza şi caşcavalul care conţin grăsimi vegetale şi alte adaosuri vor fi scoase din lista lactatelor şi incluse în categoria produselor alimentare.

Denumirile cu care laptele și produsele lactate pot fi plasate pe piață, dar și trăsăturile caracteristice, cerințele de calitate, ambalare, etichetare și transportare au fost aprobate prin hotărâre de Guvern. Astfel laptele, smântâna, brânza şi caşcavalul care conţin grăsimi vegetale şi alte adaosuri vor fi scoase din lista lactatelor şi incluse în categoria produselor alimentare.

În baza acestei decizii, lapte se poate numi doar produsul natural, fără niciun fel de adăugare sau extracție, iar laptele crud este cel care nu a fost tratat termic la peste 40 de grade Celsius și nici nu a fost supus unui tratament cu efect echivalent. Laptele de consum integral este laptele tratat termic, cu un conținut de grăsime de cel puțin 3,5%. Laptele de consum degresat este laptele al cărui conținut de grăsime a fost redus până la cel mult 0,5%. Produse lactate sunt produse derivate din lapte, putând fi adăugate unele substanțe necesare fabricației lor, cu condiția ca aceste substanțe să nu fie utilizate pentru înlocuirea vreunui constituent al laptelui. Modificarea conținutului de grăsime, prin adăugarea de lapte integral, semidegresat sau degresat, trebuie să fie indicată pe etichete.

Dacă se adaugă apă în produsele din lapte uscate sau concentrate, vorbim despre produs lactat reconstituit. În acest caz în denumire va fi prezentă și mențiunea ,,reconstituit” sau ,,recombinat”, înscrise în mod clar pe ambalaj. De exemplu: „smântână dulce recombinată”, ,,lapte de consum pasteurizat reconstituit”.

Prezența grăsimilor străine în lapte și produsele lactate este interzisă.

Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a şase luni de la data publicării în Monitorul Oficial.

ipn.md

Atenție, șoferi! Guvernul urmează să examineze, în ședința următoare, mai multe modificări la Regulamentul circulației rutiere. Acestea se referă la parcarea autovehiculelor pe trotuare astfel încât să nu limiteze circulația pietonilor. Șoferii vor fi obligați să lase o distanță de 1,5 metri de la clădiri, pentru a nu îngreuna accesul trecătorilor.

Potrivit proiectului de hotărâre, se propun modificări în ceea ce privește staționarea mașinilor și motocicletelor pe trotuare. Mai exact, autoritățile introduc o limită de cel puțin 1,5 metri pentru calea de circulație lăsate la dispoziția pietonilor după parcarea mașinii/motocicletelor.

Astfel, autoritățile propun ca lit. c) din pct. 68, subpct. 3 să aibă următorul cuprins: ”c) autoturismele şi motocicletele pot fi oprite sau staţionate intrând parţial ori în întregime pe trotuar, numai în locurile special amenajate, marcate prin indicatorul 5.48.1 sau 5.48.2, precum şi prin marcajul 1.1.1, d). Staţionarea trebuie efectuată în conformitate cu modul indicat pe panoul adiţional 6.8.2, 6.8.3, 6.8.6 – 6.8.9, asociat indicatorului, lățimea minimă a căii de circulație lăsate la dispoziția pietonilor cu mobilitate limitată trebuie să fie de cel puțin 1,5 metri”.

Până în prezent, această prevedere avea următorul cuprins: ”autoturismele şi motocicletele pot fi oprite sau staţionate intrând parţial ori în întregime pe trotuar, numai în locurile special amenajate, marcate prin indicatorul 5.48.1 sau 5.48.2, precum şi prin marcajul 1.1.1, d). Staţionarea trebuie efectuată în conformitate cu modul indicat pe panoul adiţional 6.8.2, 6.8.3, 6.8.6 – 6.8.9, asociat indicatorului;”.

De asemenea, pct. 68, subpct. 3 din Regulament va fi completat cu o nouă literă cu următorul cuprins: ”f) vehiculele staționate nu trebuie să blocheze accesul la scări, rampe sau planuri înclinate de bordură, destinate persoanelor cu dizabilități și altor grupuri cu mobilitate redusă”.

Autorii notează că prevederile propuse au drept scop responsabilizarea conducătorilor auto de a acorda atenție sporită modului de parcare în localități pentru a nu crea obstacole pe trotuare pietonilor.

În special, se va permite circulația liberă a părinților cu copii în cărucioare, a persoanelor cu dizabilități utilizatori ai scaunelor rulante, dar și a persoanelor în etate.

Potrivit autorilor, există numeroase cazuri, mai ales în capitală, când vehiculele parcate creează obstacole pentru pietoni, în special în spațiile unde există scări sau alte construcții care îngustează trotuarul. Autorii au mai notat că această problemă a fost semnalată frecvent în mass-media.

Potrivit pct. 68 din Regulament, oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor este permisă într-un rând, paralel cu marginea carosabilului (în locurile în care partea carosabilă este lărgită, amplasarea vehiculelor poate fi alta decât cea indicată), dacă prin indicatoare sau marcaj nu este prescrisă altă modalitate. Excepţie de la regulă fac motocicletele fără ataş, ciclomotoarele şi bicicletele, care pot fi oprite sau staţionate pe carosabil în două rânduri.

În cazul staţionării, în locurile care nu sunt delimitate prin marcaj, conducătorii de vehicule trebuie să folosească raţional suprafaţa acestui teren. În localităţi, oprirea sau staţionarea se efectuează în modul următor:

    pe partea dreaptă a carosabilului cât mai aproape de bordură sau pe acostament;
    pe ambele părţi ale drumului cu circulaţia în sens unic, dacă este liberă cel puţin o bandă pentru circulaţie (autocamioanele cu masa maximă autorizată ce depăşeşte 3500 kg pot opri pe partea stângă numai pentru a încărca sau descărca bunuri);
    autoturismele şi motocicletele pot fi oprite sau staţionate intrînd parţial ori în întregime pe trotuar, numai în locurile special amenajate, marcate prin indicatorul 5.48.1 sau 5.48.2, precum şi prin marcajul 1.1.1, d). Staţionarea trebuie efectuată în conformitate cu modul indicat pe panoul adiţional 6.8.2, 6.8.3, 6.8.6 – 6.8.9, asociat indicatorului (prevederea supusă modificării);
    vehiculele utilizate pentru prestarea serviciilor de transport pot staționa doar pe timpul încărcării și descărcării bunurilor pentru unitățile comerciale ale agenților economici amplasați în zona de acțiune a indicatoarelor 3.31-3.32.3;
    vehiculele utilizate pentru prestarea serviciilor de transport populației sau instituțiilor amplasate în vecinătatea trotuarelor (în zona de acțiune a indicatorului 3.31) pot opri în aceste locuri doar pe timpul prestării serviciilor;
    vehiculele staționate nu trebuie să blocheze accesul la scări, rampe sau planuri înclinate de bordură, destinate persoanelor cu dizabilități și altor grupuri cu mobilitate redusă.

Pe drumurile din afara localităţilor, vehiculele vor fi oprite sau staţionate numai în afara carosabilului, pe partea dreaptă, iar în cazul în care aceasta nu este posibil − cât mai aproape de marginea dreaptă a carosabilului, paralel cu axa acestuia.

Staţionarea de lungă durată (odihnă, popas de noapte etc.) se permite numai în locurile de parcare sau în afara drumului.

Aproape o treime din bancnotele aflate în circulaţie în Moldova sunt cele de un leu. La sfârşitul anului 2018, acestea însumau peste 90,28 mil. de bucăţi sau câte 25 de bancnote pe cap de locuitor, inclusiv nou-născuţi (fără regiunea transnistreană – „I.”).

Potrivit agenţiei INFOTAG cu referire la datele Băncii Naţionale a Moldovei, comparativ cu anul 2017, numărul acestor bancnote s-a redus cu 4,2 mil. pe locul doi după cantitate sunt bancnotele cu valoarea de 200 de lei. Acestea sunt eliberate cel mai des de bancomate, deoarece în circulaţie se află aproape 66,8 mil. de bucăţi.

Cele mai puţine bancnote sunt, desigur, cele de 1000 de lei – 1,29 mil. De bucăţi. Numărul acestor bancnote aflate în circulaţie a scăzut într-un an cu 40 mii de bucăţi.

La sfârşitul anului 2018, în Moldova în circulaţie se aflau 283,91 mil. bancnote în sumă totală de peste 23,606 mlrd. lei, pe când în anul precedent în circulaţie se aflau 272,27 mil. bancnote în sumă de 20,905 mlrd. lei.

Referitor la monede, BNM afirmă că în circulaţie mai sunt peste 71 mil. de monede cu valoarea de 1 ban, deşi populaţia demult nu le-a mai văzut în circulaţie. Cele mai multe monede sunt cele de 10 bani – 250 mil. bucăţi (aproape 30%), iar cele mai puţine – de 50 bani – 45,2 mil. bucăţi (5,4%).

În total, în circulaţie se află 833,73 mil. monede în sumă de 120,65 mil. lei. Numărul acestora a crescut într-un an cu 26 mil. bucăţi.

În 2018, BNM a emis în premieră monede cu valoarea de 1, 2, 5 şi 10 lei, în total fiind emise 8,39 mil. de bucăţi în sumă de 10,57 mil. lei. Acestea au fost concepute pentru a înlocui bancnotele cu aceeaşi valoare emise în anii 1993-2015, care vor fi retrase din circulaţie pe măsura uzurii acestora.

Totodată, în ţară se află în circulaţie bancnote comemorative cu valoarea nominală de 200 lei, suma acestora fiind de 9,37 mil. lei. Au fost bătute 100 mii de monede comemorative din aur şi argint în sumă de 6,3 mil. lei.

noi.md

Prețurile la benzină și motorină vor fi calculate de operatori, nu de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), potrivit Metodologiei formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere, aprobată astăzi de ANRE în ședință publică, informează MOLDPRES.

„Noua metodologie este similară cu cea aprobată în 2007 și care a fost aplicată până în aprilie 2016. ANRE a primit 43 de obiecții și propuneri la proiect, dintre care 12 au fost acceptate. Principala obiecție a fost rata rentabilității”, a menționat Andrei Adam, șef Departament licenţiere, monitorizare şi control al ANRE, care a prezentat raportul.

Potrivit metodologiei aprobate, prețurile vor fi stabilite de către operatori, luând în considerare costurile și ratele de rentabilitate anuale pe produsele petroliere comercializate pe întreprindere de cel mult 10 la sută. Acest lucru este prevăzut și în amendamentele aprobate de parlament, în cadrul ultimei sale ședințe, la Legea privind piața produselor petroliere, și care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019.

ANRE nu va mai stabili prețurile plafon cum proceda în ultimii ani. Prețurile maxim de vânzare cu amănuntul al benzinei Premium-95 au fost înghețate la 7 august 2018 la nivel de 19 lei și 1 ban pentru un litru, iar cel al motorinei - 16 lei și 89 de bani litrul.

Reprezentanți ai companiilor petroliere au declarat în ședința publică a ANRE că, imediat ce va intra în vigoare noua metodologie, vor proceda la reducerea prețurilor la pompă, care nu corespund în prezent costurilor reale.