Familiile bogate din Germania investesc în terenuri agricole, inclusiv în România

În fiecare an, bugetul municipal al Chișinăului pierde peste 130 de milioane de lei din cauza eliminării ineficiente a terenurilor municipale

În doar două luni Moldova a importat mii de tone de mere din Ucraina

Se întîmplă după ce toamna trecută, în urma unei roade record, agricultorii moldoveni au aruncat mii de tone de mere direct în cîmp, în condițiile în care nu aveau ce să facă cu fructele.
noi.md
Facilități pentru exportatori

În ședința de ieri, 27 februarie curent, Executivul a aprobat un proiect de hotărâre cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.
Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul continuă seria de inițiative menite să simplifice activitatea economică și să reducă povara administrativă fiscală și vamală asupra activităților economice.
Inițierea proiectului derivă din necesitatea ajustării prevederilor naționale la cele internaționale în domeniul statutului de exportator aprobat și al procedurilor simplificate de vămuire, care necesită a fi utilizate în activitatea vamală, a menționat ministrul.
Proiectul prevede că, la cererea de solicitare a autorizației de exportator aprobat, exportatorii nu vor mai fi obligați să depună și declarația pe propria răspundere.
De asemenea, se prevede că organele vamale înregistrează în sistemul informațional al exportatorilor înregistrați operatorii economici ce exportă mărfuri originare din Moldova în statele care acordă RM Sistemul Generalizat de Preferințe. Procedura de înregistrare este stabilită de către Serviciul Vamal.
În același timp, SV va monitoriza utilizarea certificatului de către exportatorul aprobat și, în baza analizei riscurilor sau a rezultatelor verificărilor ulterioare, efectuate în cadrul procedurilor de asistență administrativă, va dispune efectuarea controlului ulterior al activității economice a acestuia.
Proiectul prevede și micşorarea termenului privind derularea tranzacţiilor de export de la 3 ani la un an și reducerea frecvenţei efectuării exporturilor preferenţiale, de la 30 la 5, în fiecare 3 luni calendaristice consecutive pe parcursul ultimelor 12 luni până la depunerea cererii.
O altă prevedere este excluderea cerinţei privind lipsa datoriilor exportatorului faţă de bugetul public naţional, precum și excluderea obligativităţii organului vamal de a efectua auditul post-vămuire a activităţii economice a exportatorului cel puţin o dată pe an.
Totodată, titularul autorizației de agent economic autorizat (AEO) va trebui să informeze în scris Serviciul Vamal despre orice modificare intervenită în activitatea pe care o desfășoară, care poate influența menținerea sau conținutul autorizației AEO.
De asemenea, documentul mai prevede aprobarea Regulamentului privind procedura de eliberare, suspendare, retragere și anulare a autorizației pentru utilizarea procedurilor simplificate, care vine să substituie Regulamentul cu privire la condiţiile speciale de utilizare a procedurilor simplificate în cazul anumitor regimuri vamale, aprobat prin Hotărârea nr. 647/2014. În cazul anumitor regimuri vamale şi determină modul de autorizare pentru procedura declaraţiei simplificate şi procedura de vămuire la domiciliu, în sensul secţiunii a 27/1-a din Codul vamal.
Procedura declaraţiei simplificate şi procedura de vămuire la domiciliu se aplică prin depunerea declaraţiei vamale, notificărilor şi a actelor necesare vămuirii, în format electronic, prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor, cu autentificare prin aplicarea semnăturii electronice.
Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Guvernul Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Republicii Moldova
Exporturile de vin moldovenesc în China au crescut cu 9% în 2018

Potrivit datelor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), pentru a menține și în anul 2019 un trend ascendent al exporturilor pe piața chineză, Vinul Moldovei va fi prezent la mai multe expoziții și concursuri de profil desfășurate în China. La fel, vor fi organizate tururi vitivinicole pentru jurnaliștii chinezi.
Totodată, ONVV a organizat recent o prezentare a Vinului Moldovei pentru reprezentanții Ambasadei Republicii Populare Chineze. Potrivit directorului ONVV, Gheorghe Arpentin, China este o piață strategică pentru Republica Moldova, cu un mare potențial de a absorbi volume impresionante de vinuri moldovenești.
„În ultimii ani, vinul a început să fie tot mai apreciat de consumatorii din Țara Marelui Zid, în special de tineri, de aceea vom investi tot mai mult în activități educative. Începând cu anul trecut organizăm „Școala Vinului Moldovei” în mai multe orașe din China, iar acum suntem în proces de a dezvolta un centru de instruire pentru consumatorii chinezi”, a precizat Arpentin.
În Capitală vor apărea 25 de bănci din beton fabricate la imprimantă 3D
În aprilie, în Capitală vor apărea 25 de bănci din beton fabricate la imprimantă. Acestea vor fi amplasate pe aleea de pe bulevardul Mircea cel Bătrân, din sectorul Ciocana. Scaunele sunt, deocamdată, la etapa de producere.
La acest proiect lucrează, de mai bine de două luni, mai mulţi designeri, arhitecţi şi tehnicieni.
"Scopul nostru a fost ca scaunul să nu fie unul simplu, ci să fie în primul rând comod, că să aibă în jur cât mai multe flori. Să includă şi coșuri pentru gunoi. Nu este o simplă bancă, ci 3 în 1", a menţionat Elena Meseaţ, managerul proiectului 3D printer.
Inițiativa face parte din proiectul "Orașe verzi durabile pentru Moldova", implementat de PNUD. Compania care crează băncile a primit un grant de 7.700 de dolari, iar 3 mii de dolari este contribuţia firmei. Proiectul va fi unul de promovare, aşa că scaunele vor fi oferite gratuit municipalităţii.
"Este un proiect inovator, deoarece presupune tehnologie 3D de imprimare. Este o piesă întreagă, nu se poate practic obține într-o formă tradițională și plus este lipsită de posibilitatea de a fi vandalizată", a declarat Alexandru Rotaru, manager de proiect PNUD.
Pretorul sectorului Ciocana spune că și-a propus să modernizeze zona, iar băncile printate sunt o idee inedită.
"Noi am văzut macheta, cum arată. Deci, e ceva frumos, e ceva modern", a precizat Sinilga Şcolnic, pretorul sectorului Ciocana.
Unii locuitori ai sectorului Ciocana recunosc că nu-și pot imagina cum ar putea arăta băncile 3D, dar salută inițiativa:
"Da, ceva neobișnuit, dar în zilele noastre e ceva necesar".
"De ce nu? Pot fi făcute din orice, important să avem scaune. Dacă este 3D și este ceva frumos și vor ține mult timp, atunci e bine".
În ţară sunt doar zece bănci printate 3D. Nouă sunt în curţi private, iar una a fost dăruită Primăriei comunei Răzeni, din raionul Ialoveni.
publika.md
Foto: mybusiness.md
Creația intelectuală – cum o protejezi?
Se prea poate că faima e la colț de stradă și în cazul tău! Dacă ești convins că ai creat ceva valoros (poezia pe care ai scris-o pe un șervețel de hârtie sau piesa ta pe care ai înregistrat-o pe telefon, într-o doară) e cazul să afli mai multe despre cum pot fi protejate creațiile intelectuale.
Fie că e vorba de opere din domeniul literaturii, dramaturgiei, muzicii, cinematografiei, IT, arhitecturii sau coregrafiei – în Republica Moldova înregistrarea creațiilor protejate de dreptul de autor şi de drepturile conexe se efectuează de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).
Lilia Bolocan, director general, AGEPI: „Autorul beneficiază de protecţia dreptului de autor asupra operei sale prin însuşi faptul de creare a ei. Respectiv, pentru apariția și exercitarea dreptului de autor nu este necesară înregistrarea operei sau vreo altă formalitate.Totuși, dacă autorul decide, acesta își poate înregistra creația la AGEPI, obținând un certificat care se dovedește a fi util în multe situații. Bunăoară, încheierea contractelor de licență sau cesionarea drepturilor către o casă de discuri, o editură, de exemplu, este deseori condiționată de prezentarea certificatului de înregistrare a creației. Acest document este binevenit și în caz de litigiu, având în vedere că instanţa de judecată îl poate recunoaşte drept prezumţie a paternităţii dacă nu se va dovedi contrariul.”
Industria muzicală mondială este cel mai relevant exemplu pentru a înțelege cum pot fi valorificate DAC. Această ramură a economiei generează peste 50 de miliarde de dolari anual din desfășurarea concertelor, realizarea CD-urilor, imprimarea fonogramelor etc. Drept urmare, protecția și gestionarea corectă a drepturilor de autor și a celor conexe este crucială pentru un artist care planifică utilizarea comercială a creațiilor sale. O știe bine Marcel Bostan, frontman-ul celei mai de succes trupe rock din Moldova – „Alternosfera” – care și-a înregistrat practic toate piesele la AGEPI.
Marcel Bostan, solist, formația „Alternosfera”: „Această procedură este utilă în cazul apariției unor litigii sau a unor conflicte legate de dreptul de autor. Am avut un conflict, prin anii 2003-2004, cu o companie care vindea rigtone-uri. Faptul că melodiile noastre erau înregistrate oficial ne-a ajutat să primim niște despăgubiri, ca urmare a deciziei instanței. Totodată, contractul cu AGEPI îți permite să multiplici piesele. Orice companie care se ocupă de comercializarea CD-urilor solicită neapărat acte ce confirmă dreptul de proprietate.”
La AGEPI au fost depuse cereri de înregistrare și a producțiilor cinematografice. De exemplu, autorii filmului de scurt metraj „Flutulus” – o producție autohtonă în regia lui Igor Sadovski – au înregistrat-o la categoria „operă audiovizuală”. Filmul este o dramă poetică, inspirată din parabola „Ucenicul şi Fluturele” şi scoate în evidenţă importanţa deciziilor pe care trebuie să le luăm zi de zi. Pelicula a luat peste 30 de premii în cadrul festivalurilor internaționale.
Veaceslav Cebotari, autorul scenariului: „Ni s-au solicitat acte care confirmă dreptul de autor, mai ales pentru faptul că avem muzică originală în film. La unele concursuri, la fel, a trebuit să le prezentăm. Este o practică mondială obligatorie, dacă vrei să fii în rând cu lumea. Bineînțeles, îți ia ceva timp, costă, dar în secolul 21 este o procedură de la care nu te poți eschiva.”
Și dacă tot trăim într-o societate modernă, dreptul de autor a ajuns să se răsfrângă și asupra produselor IT, care și ele sunt creații ale inteligenței umane. Nu au regretat că au apelat la AGEPI dezvoltatorii celui mai popular site de anunțuri din Moldova, care s-au trezit într-o bună zi că un site-clonă le face concurență și induce în eroare internauții.
Dorian Doronceanu, jurist, compania „Simpals”: „Adresa web a site-ului nostru este www.999.md. Ei nu au făcut decât să adauge încă o cifră de „9”, lansând site-ul 9999.md. Dar nu acest lucru a fost cel mai grav. Designul platformei-clonă era identic cu designul pe care l-am elaborat noi. Certificatul AGEPI ne-a fost util și atunci când ne-am adresat în instanță, și când am mers la poliție. Am obținut câștig de cauză în acel dosar penal, iar acel site a fost lichidat la scurt timp.”
Astfel, sistemul DAC îi motivează pe autori să continue să creeze, iar pe utilizatori – să valorifice operele originale create, ca, într-un final, societatea să poată progresa. Accesează linkul http://agepi.gov.md/ro/copyright/despre-dac pentru a afla cum îți poți proteja creațiile.
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală”, finanțat de Uniunea Europeană.
ANSA va percepe plăți pentru serviciile prestate
Structura cheltuielilor incluse în calculul tarifelor la serviciile prestate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) este stabilită în bugetul autorității în corespundere cu prevederile clasificației economice aprobate în contextul clasificației bugetare, pot fi recalculate anual, în termen de 60 de zile de la începutul anului bugetar în derulare, dacă tariful recalculat înregistrează o creștere/descreștere cu cel puțin 10% față de tariful în vigoare.
La 22 februarie 2019 au intrat în vigoare prevederile Hotărârii Guvernului nr.90 din 11 februarie, conform cărora ANSA poate percepe tarife pentru o serie de servicii prestate, printre care se regăsesc eliberarea certificatelor (spre exemplu, costul unui act sanitar-veterinar pentru exportul unui lot de produse de origine animalieră de peste 10 tone este de 400 lei; același certificat pentru un lot cuprins între 5 și 10 tone – 280 lei etc.), efectuarea expertizei sanitar-veterinare, inspectarea loturilor de produse alimentare și alte servicii, care sunt incluse în Nomenclatorul serviciilor prestate de către Agenție.
Per total, în Nomenclatorul serviciilor prestate de Agenție sunt incluse 142 de servicii, costul acestora fiind aprobat între 3 lei per serviciu (expertiza sanitar-veterinară a unei carcase de pasăre) și 1456 de lei (examinarea și evaluarea fluxului tehnologic de fabricație a medicamentelor de uz veterinar cu eliberarea certificatului de bună practică de fabricație).
Prin Hotărârea Guvernului nr.90 este aprobată și Metodologia de calculare a tarifelor la serviciile prestate. Documentul reglementează structura cheltuielilor, modul de calculare, aplicare și ajustare a costurilor serviciilor oferite de ANSA contra plată.
Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Guvernul Republicii Moldova
Sancțiuni pentru neachitarea la timp a plăţilor salariale. Practica judiciară
Ca rezultat al controlului efectuat la ÎM „R” SRL, s-a constatat admiterea următoarelor încălcări ale legislaţiei muncii:
• angajatorul admite restanțe la plata salariului față de toți lucrătorii pentru perioada septembrie 2017–aprilie 2018 (la momentul controlului nu a fost prezentat nici un act confirmativ privind achitarea salariilor)
• contrar prevederilor art. 142 alin.(1) din Codul Muncii, angajatorul nu a achitat, la desfacerea contractelor individuale de muncă în perioada septembrie 2017– aprilie 2018, sumele ce se cuveneau salariaţilor în ziua eliberării, prin ce s-au încălcat prevederile art. 143 alin. (1) din CM, prin care a fost comisă contravenţia prevăzută de art. 55 alin. (1) lit.g) şi art. 57 alin. (1) din Codul contravenţional1.
Astfel, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie, cauza fiind remisă Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, pentru examinare potrivit competenţei. Instanța a recunoscut ÎM „R” SRL vinovată de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 55 alin. (1) lit. g) din CC şi, în temeiul normei indicate, i-a aplicat sancţiunea sub formă de amendă în mărime de 240 u.c., ceea ce constituie 12 mii lei. Totodată, întreprinderea a fost recunoscută vinovată și de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 57 alin. (1) din CC, cu aplicarea sancţiunii în formă de amendă în mărime de 180 u.c., ce constituie 9 mii lei.
În temeiul art. 44 alin.(2) din CC2, SRL „R” i s-a aplicat sancţiunea definitivă în formă de amendă în mărime de 240 u.c. (12 mii lei). Contravenientului i-a fost explicat că acesta este în drept să achite jumătate din amenda stabilită, dacă o plăteşte în cel mult 72 ore din momentul stabilirii ei. În acest caz, se va considera că sancţiunea amenzii este executată integral. Totodată, în cazul neexecutării sancţiunii în decursul a 30 zile, aceasta poate fi înlocuită cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.
Nefiind de acord cu hotărârea instanţei de fond, administratorul ÎM „R” SRL a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) cu emiterea unei noi hotărâri, prin care contravenientului să-i fie aplicată sancţiunea cea mai mică, invocând că, la momentul efectuării controlului, restanţe la salariu erau şi aceste reţineri au survenit ca urmare a stării financiare grele a întreprinderii şi blocării conturilor de către SFS, iar societatea întreprinde toate măsurile necesare pentru înlăturarea încălcărilor privind achitarea restanţelor la salariu şi a tuturor plăţilor aferente ce rezultă din concedierea angajaţilor.
Totodată, întreprinderea a subliniat faptul căneachitarea la timp a salariului nu a avut loc din vina angajatorului, ci din cauza situaţiei materiale dificile a întreprinderii. Din aceste considerente, întreprinderea a considerat că, la aplicarea sancţiunii, instanţa de judecată urma să ia în considerare caracterul şi gradul prejudiciabil al contravenţiei; împrejurările comiterii faptei; personalitatea contravenientului.
Respectiv, a fost solicitată aplicarea pedepsei cele mai blânde, dat fiind faptul că contravenientul se află la prima abatere și instanţa trebuia să ţină cont de principiul proporţionalităţii în raport de gradul de pericol social al faptei, lipsa circumstanţelor agravante, comportamentul entității în timpul şi după consumarea contravenţiei.
Cel mai scump vot ajunge la 175 de lei. Cine a cheltuit cel mai mult în această campanie
Concurenții electorali au cheltuit milioane de lei, dar asta nu le-a garantat succesul. Dacă am raporta banii investiți în această campanie electorală la numărul de voturi obținute, reiese că cel mai scump vot a fost în cazul Partidului Șor, care se ridică la 175 de lei.
Pentru campania electorală din circumscripția națională, Partidul Șor a raportat cheltuieli de aproape 21 de milioane de lei. În urma alegerilor, s-a ales cu 117.522 de voturi, adică 8,34% din numărul voturilor exprimate. Dacă raportăm cheltuielile la rezultatele obținute de Partidul Șor, reiese că un vot costă în acest caz 175 de lei.
Următorul în clasament este PDM, care a raportat la Comisia Electorală Centrală cheltuieli de peste 59 de milioane de lei. Dacă împărțim această sumă la numărul total de voturi adunate în cadrul alegerilor reiese că un singur vot i-a costat pe democrați aproape 135 de lei.
Deși nu a obținut suficiente voturi pentru a intra în Parlament, Partidul Nostru a cheltuit pentru campania din circumscripția națională peste trei milioane de lei. Respectiv, un vot a costat aproape 82 de lei.
Vedeți aici cât au investit partidele într-un singur vot, reieșind din cheltuielile declarate la CEC:
Partidul Șor – 175 de lei
Partidul Democrat – 135 de lei
Partidul Nostru – 82 de lei
Partidul Liberal – 41 de lei
Partidul Comuniștilor – 21 de lei
Partidul Regiunilor – 21 de lei
Partidul Socialiștilor – 14 lei
Partidul Democrația Acasă – 13 lei
Partidul Verde Ecologist – 9 lei
Blocul ACUM – 5 lei
Partidul Voința Poporului – 5 lei
Mișcarea Populară Antimafie – 2 lei
Partidul Național Liberal – 1 leu
Mișcarea Profesioniștilor Speranța – Nadejda – zero lei
Partidul Patria – zero lei.
Cine a plătit cei mai mulți bani pentru un mandat de deputat
Dacă raportăm cheltuielile cocurenților din circumscripția națională la numărul de mandate câștigate, reiese că pentru un singur mandat PDM a cheltuit 4,5 milioane de lei. Are 13 în total. Iar în cazul Partidului Șor, un mandat de parlamentar din cele cinci câștigate în circumscripția națională valorează 4,1 milioane de lei. Socialiștii au investit aproape 333 de mii de lei în fiecare din cele 18 mandate obținute. Câte 138 de mii de lei costă un mandat de deputat în cazul blocului ACUM, care a câștigat pe circumscripția națională 14 fotolii de parlamentar.