CE banner 1160x100 NEW

og og 154331660529916978Din 1 iulie 2019, vor fi aplicate noi proceduri de calculare și plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Conform noilor reglementări, angajatorul va stabili, calcula și achita, din mijloacele financiare proprii, indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de muncă pentru primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă, informează MOLDPRES.

Cuantumul lunar al indemnizației plătite din mijloacele financiare ale angajatorului va constitui 75% din salariul mediu al angajatului. Stabilirea indemnizației de către angajator se va efectua în baza certificatului medical în original, pe suport de hârtie.

Casele teritoriale de asigurări sociale vor stabili și calcula indemnizația începând cu a șasea zi de incapacitate temporară de muncă. Iar în cazul mai multor perioade de incapacitate temporară de muncă - din prima zi după expirarea celor 15 zile cumulative plătite din mijloacele angajatorului. Indemnizația se va achita din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.

De asemenea, casele teritoriale de asigurări sociale vor stabili și vor calcula indemnizațiile cauzate de tuberculoză, SIDA sau de o maladie oncologică, indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav - începând cu prima zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă. Indemnizațiile se vor achita din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.

Casa Națională de Asigurări Sociale a mai anunțat că începând cu 1 iulie va fi modificată și baza de calcul a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă. Astfel, baza de calcul va constitui venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate și achitate contribuții individuale de asigurări sociale.

În cazul în care venitul asigurat, în unele și aceleași luni calendaristice sau în toate lunile din perioada celor 12 luni calendaristice incluse în calcul, va lipsi integral la toate unitățile, aceste luni se vor substitui cu același număr de luni calendaristice consecutive imediat premergătoare perioadei incluse în calcul în care s-a realizat venit asigurat. Perioada de substituire este de cel mult 36 de luni calendaristice consecutive.

În cazul lipsei bazei de calcul pentru stabilirea indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, baza de calcul va constituie 35% din salariul mediu lunar prognozat pe economie, stabilit de guvern, pentru anul în care s-a produs riscul asigurat (îmbolnăvirea).

Cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se va stabili de către casele teritoriale de asigurări sociale, diferențiat, în funcție de durata stagiului de cotizare. Este vorba despre 60% din baza de calcul - în cazul unui stagiu de cotizare de până la 5 ani, 70% din baza de calcul - în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 și 8 ani, iar 90% din baza de calcul - în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani.

În cazul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, SIDA sau de o maladie oncologică cuantumul va fi de 100% din baza de calcul stabilită conform prevederilor legale.

c2d40e5caa4cc07f3c479de1677ce2ddMinisterul Economiei și Infrastructurii, Vadim Branzan, a spus, joi, in cadrul unei conferinţe de presă că de la începutul activităţii sale în minister, s-a acordat o atenție deosebită situației din sectorul energetic, au avut loc întâlniri cu conducătorii principalelor întreprinderi energetice.
Potrivit acestuia, autoritățile anterioare au fost implicate în mai multă politică și au lăsat o moștenire a problemelor care trebuie abordate urgent, inclusiv tarifele de gaze care sunt menţinute artificial.
"În martie 2018, a fost necesar să se majoreze tarifele, deoarece prețul de achiziție al gazului de la Gazprom a crescut. Dar, în loc să aducă prețurile la realitate, acestea au fost reduse. Aatunci, acest lucru a fost explicat prin faptul că există un "airbag" care poate fi folosit. Dar am avut o întâlnire cu reprezentanții Moldovagaz, care au raportat că problema tarifelor trebuie abordată urgent. Repet: aceasta este o problemă moștenită de la guvernul anterior, tarifele fiind mentinute artificial.
Definim mai multe planuri de acțiune", a spus ministrul, menționând că Agenția Națională de Reglementare în Energetică va aborda această problemă. Branzan a reamintit, de asemenea, că la sfârșitul anului contractul de furnizare a gazului rusesc în Moldova expiră, iar Ministerul Economiei împreună cu Moldovagaz și Gazprom negociază încheierea unui nou contract sau extinderea acestuia. În același timp, ministrul a menționat că Moldova definește mai multe opțiuni pentru asigurarea securității energetice, luând în considerare proiectul de construcție al gazoductului Iași-Chișinău, care până la sfârșitul anului 2019 va fi finalizat în proporţie de 90%, precum și posibila instabilitate a livrărilor rusești de gaze prin Ucraina, în legătură cu situația geopolitică.
Branzan a vorbit, de asemenea, despre problema alimentării cu energie electrică. El a asigurat că partea moldovenească nu intenționează să întreprindă acțiuni drastice. În prezent, circa 80% din electricitate provine de la CERS Moldovenească, care furnizează electricitate la un preț mai mic decât partenerii ucraineni. Contractele cu CERS Moldovenească nimeni nu intenționează să-l rezilieze. În același timp, autoritățile moldovenești vor continua proiecte care vizează diversificarea surselor de energie electrică și interconectarea sistemului energetic al țării cu cel european. “Construirea unei stații "back-to-back" la Vulcănești va permite integrarea standardelor naționale și europene.
Proiectul va fi finalizat în 5 ani. Această stație va putea garanta furnizarea de energie electrică pentru a satisface 70% din necesarul de energie electrică. În același timp, se implementează proiectul de interconectare sincronă a sistemelor energetice din Ucraina, Moldova și UE. Va dura aproximativ 10-15 ani ", a spus Brinzan.

43757689742 eef2689b38 zS-au acordat cinci sute nouăzeci de credite în valoare totală de 92 de milioane EUR în Georgia, Republica Moldova și Ucraina, în cadrul mecanismului de garantare al inițiativei ZLSAC Est a Băncii Europene de Investiții, care beneficiază de sprijin financiar din partea Uniunii Europene în cadrul inițiativei EU4Business.

Potrivit unei fișe informative privind impactul pe care l-a înregistrat mecanismul de garantare până în decembrie 2018, 64 % dintre creditele acordate au fost în moneda locală, iar suma medie de finanțare pentru un IMM a fost de 215 000 EUR. Ca urmare a creditelor au fost sprijinite în total 21 700 de locuri de muncă.

Portofoliul s-a caracterizat printr-un accent puternic pe producție, agricultură și comerț, 39 % dintre credite fiind acordate pentru producție, 32 % pentru IMM-urile din comerțul cu ridicata și comerțul cu amănuntul, iar 17 % pentru agricultură, silvicultură și pescuit.

Cincizeci și șase la sută dintre credite au fost acordate pentru întreprinderi mijlocii, 34 % pentru întreprinderi mici, iar 10 % pentru microîntreprinderi; 62 % din finanțare a acoperit nevoile de capital de lucru, iar 33 % a vizat active corporale.

BEI a încheiat un parteneriat cu șapte instituții financiare locale pentru acordarea de credite în cele trei țări care fac parte din ZLSAC.

Victoria Masna, șefa Departamentului de investiții de la Raiffeisen Bank Aval, partener al proiectului ZLSAC derulat de BEI/FEI în Ucraina, a menționat efectul semnificativ al contribuției: „În doar un an, peste 300 de companii au beneficiat de condiții îmbunătățite caracterizate prin reducerea cerințelor privind garanțiile, condiții pe care le-am putut oferi în cadrul acestui program. Această inițiativă a avut un impact asupra vieții a mii de întreprinzători ucraineni, permițându-le să se extindă și să își îmbunătățească afacerile, făcând încă un pas pe drumul lor către integrarea în UE.”

b75f10558c18eeb4bc0f162e4ebf92ceJudecătorii Curții Constituționale au demisionat în corpore. Anunțul a fost făcut într-un comunicat pe site-ul CC.

„Astăzi, 26 iunie 2019, judecătorii Curții Constituționale au demisionat in corpore. Încetarea mandatului şi vacanţa funcţiilor de judecători ai Curții Constituționale vor fi anunțate autorităților competente să desemneze noii judecători. Domnul judecător Veaceslav Zaporojan a fost abilitat de Plenul Curții Constituționale să exercite atribuțiile administrative ale președintelui Curții până la alegerea noului Președinte”, se arată în comunicat.

De menționat că imediat după ce a fost plasată decizia, site-ul CC a căzut și nu mai este funcțional.

UNIMEDIA amintește că ieri mai multe organizații ale societății civile și persoane fizice își exprimă regretul profund față de modul în care, în perioada 7-9 iunie, Curtea Constituțională (CC) a generat o criză politică fără precedent și cer demisia neîntârziată a judecătorilor constituționali.

De asemenea, ieri, CSM a cerut demisia lui Cornel Gurin, care a fost înaintat din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Amintim că unul dintre judecători, președintele CC, Mihail Poalelungi, și-a dat demisia.

unimedia.info

5CE4FDA5 4968 4618 ACA1 3F03423BAE53 w1200 sProcurorii au aplicat sechestru pe mai multe bunuri care aparțin deputatului Ilan Șor. Informația a fost confirmată pentru TV8 de șefa interimară a Procuraturii Anticorupție, Adriana Bețișor.

Nu cunoaștem deocamdată valoarea bunurilor pe care a fost pus sechestru, reprezentanții Procuraturii Anticorupție vor reveni cu detalii la acest subiect ulterior. Știm însă că bunurile aparțin unor companii de ale lui Ilan Șor și că sechestrul are legătură cu dosarele privind frauda bancară în care este vizat deputatul.

„A fost aplicat sechestru, de fapt, acum suntem încă în proces, pe mai multe bunuri. Sunt bunuri care aparțin mai multor companii, inclusiv companii care gestionează regimul de vânzare a bunurilor Duty Free. Sunt vizați mai mulți agenți economici. Este vorba despre investigația fraudei bancare”, a declarat Adriana Bețișor pentru TV8.

Ilan Șor a fost condamnat în primă instanță la 7,5 ani de închisoare. Dosarul se află de mai multe luni la Curtea de Apel Cahul, unde azi are loc o nouă ședință de judecată. Nu se știe deocamdată dacă deputatul participă la ședința de azi. Anterior, în presă au apărut informații precum că acesta a părăsit țara.

41митрополия

În Duminica a I-a după Rusalii (a Tuturor Sfinţilor), ÎPS Părinte Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove a oficiat sfințirea Bisericii cu hramul „Tuturor Sfinților care s-au proslăvit în pământul Moldovei”  a Combinatului de vinuri Cricova SA, comunică mybusiness.md.

Evenimentul religios a avut loc în prezența unui sobor de preoți și a conducerii Combinatului de vinuri Cricova SA.

Ritualul specific al sfințirii noului locaș de cult a fost urmat de Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârșită în biserica subterană.

La Vohodul mic, Întâistătătorul a decorat pe parohul noii biserici, preotul Serghei Barbu cu dreptul de a purta cruce de aur, iar, ctitorul principal dl Iurie Carp, directorul Combinatului a fost distins cu ordinul Sf. Irh. Gavriil Bănulescu-Bodoni de gr. II.

De asemenea, au fost acordate mai multe distincții reprezentanţilor Combinatului de vinuri Cricova SA.

„Această Biserică, unică în felul – construcție materială este începând de astăzi, în urma sfințiriii, un edificiu spiritual, iar fiecare dintre voi, cei care ați contribuit la acest lucru precum și urmașii voștri, sunteți «pietre vii» ale acesteia”, a remarcat Mitropolitul Vladimir.

Biserica „Tuturor Sfinților care s-au proslăvit în pământul Moldovei” este o biserică impresionantă, atât prin “arhitectura” originală a acesteia, cât şi prin poziționarea ei. Acest locaș de rugăciune va deservi numeroșii turiști și pelerini din zeci de țări de pe mapamond, care zilnic vizitează vinăria națională a țării noastre.

Combinatul Cricova este situat într-un loc pitoresc, în regiunea de centru a Republicii Moldova a fost fondat în anul 1952, reprezentând un complex subteran unic, cunoscut în întreaga lume pentru labirinturile sale imense și în special pentru vinurile sale produse conform tradițiilor autohtone.

18644 large 15680200Datoria de stat totală a Republicii Moldova a atins un nou maxim istoric, ajungând la 53 miliarde 959,8 milioane lei la sfârșitul lunii mai, majorându-se de la începutul anului cu 1 miliard 947,2 milioane lei (+ 3,7%).

Valoarea istorică anterioară a fost înregistrată cu o lună mai devreme, la sfârșitul lunii aprilie, când datoria de stat totală a Republicii Moldova a fost de 53 miliarde 316,6 milioane de lei. Potrivit Ministerului Finanțelor din Moldova, creșterea datoriei totale de stat în perioada ianuarie-mai 2019 s-a datorat creșterii atât a datoriei de stat interne, cât și a datoriei de stat externe, exprimată în lei. În special datoria internă de stat în perioada de raportare 2019 a crescut cu 328,9 mil. Lei (+ 1,4%) - de la 23 de miliarde 058,6 mil. Lei (la sfârșitul lunii decembrie 2018) la 23 de miliarde 387,5 mil. Lei (la sfârșitul lunii mai 2019).
Totodată, datoria externă de stat în lei față de aceeași perioadă a crescut cu 1 mlrd 618,2 mln lei (+ 5,6%) - de la 28 mlrd 954 mln la 30 mlrd 572,2 mln lei. În același timp, ponderea datoriei de stat interne în volumul total al datoriei de stat a Moldovei a scăzut de la 44,3% la 43,3%, iar ponderea datoriei de stat externe a crescut cu aceeași valoare - de la 55,7% la 56,7%. În general, ponderea datoriei totale de stat în PIB a scăzut de la 27,4% la sfârșitul anului 2018 la 26% la sfârșitul lunii mai 2019.
În același timp, PIB-ul în 2018 s-a ridicat la 190 miliarde 016 milioane lei, iar prognoza la sfârșitul anului 2019 este de 207,9 miliarde lei. Ministerul Finanțelor a menționat că, la sfârșitul lunii mai 2019, ponderea datoriei de stat care urmează să fie plătită în termen de un an a fost de 17,4% din total, în timp ce programul "Gestionarea datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)" prevede parametrii de 15-25% (maxim).
Ponderea datoriei de stat interne în volumul total al datoriei de stat este de 43,3% (parametrii aprobați anterior: 35-50%), ponderea datoriei externe într-o anumită valută în volumul total al datoriei de stat externe la sfârșitul lunii mai 2019 este de 31% ( parametrii aprobaţi 20 -40%). Ponderea datoriei de stat cu o rată variabilă a dobânzii la volumul total al datoriei de stat la sfârșitul lunii mai a fost de 27,9%, parametrii aprobați fiind de 25-40%. După cum a raportat anterior InfoMarket, datoria de stat totală a Republicii Moldova în anul 2018 a crescut cu 352,2 milioane lei (+ 0,7%), ajungând la 52 miliarde 012,6 milioane lei până la sfârșitul lunii decembrie - un nou maxim istoric la acel moment.
În același timp, datoria de stat internă în anul 2018 a crescut cu 480,1 mil. Lei (+ 2,1%) - de la 22 de miliarde 578,5 mil. Lei (la sfârșitul lunii decembrie 2017) la 23 de miliarde 058,6 mil. Lei sfârșitul lunii decembrie 2018). În același timp, datoria de stat externă în lei pentru aceeași perioadă a scăzut cu 127,8 milioane lei (-0,4%) - de la 29 miliarde 081,8 milioane la 28 miliarde 954 milioane lei.

4e1d6cd6ca8a02a098a038f49427b336În centrul Chișinăului vom avea un cartier „model”, după cum l-a numit primarul interimar Ruslan Codreanu. Este vorba de spațiul dintre străzile Alexei Șciusev, Maria Cebotari, Mihail Kogălniceanu și Sfatul Țării, care urmează a fi amenajat.

Mai exact, se prevede reabilitarea zonei pietonale și iluminarea tuturor clădirilor istorice din zonă.

„Este un cartier frumos. Vreau să facem un cartier model, în care să avem trotuarele pavate, restabilite, bordurile restabilite, iluminat, mobilier urban. Astfel încât să începem de la centrul istoric și să ne extindem spre celelalte sectoare. Este primul proiect de așa gen prin vot municipal, la inițiativa unor consilieri municipali, să vedem cum amenajăm o zonă importantă pentru a crea confort pentru locuitorii orașului”, a declarat Ruslan Codreanu.

Valoarea proiectului este de trei milioane de lei. Responsabilii spun că urmează să instaleze felinare, să ilumineze toate trecerile de pietoni, dar și să amenajeze câteva locuri de parcare.

image37731730 9069bf4f2ef805a066ca3ec02b663063Casa Națională de Asigurări Sociale întrerupe temporar pensiile oferite moldovenilor din Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania și Germania care nu prezintă certificatul de viață, în fiecare an, pînă în data de 31 decembrie.
Condiția este reglementată în acordurile de securitate socială încheiate dintre Republica Moldova și aceste state. Certificatul de viață este eliberat de autoritățile din domeniul asigurărilor sociale din Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania și Germania.
”O data în an, pînă în data de 31 decembrie, imigranții moldoveni din aceste state, care beneficiază de pensii din Moldova, trebuie să solicite un certificat care să confirme că sînt în viață. Ulterior, documentul va fi expediat Casei Naționale de Asigurări Sociale din Republica Moldova, care va continua achitarea pensiei. Au fost situații cînd beneficiarii de pensii nu au prezentat certificatul de viață și pensiile au fost temporar suspendate.
Persoanele nu pierd însă banii, care sînt transferați abia după prezentarea certificatului. Este un mecanism care ne permite să ne asigurăm că pensia ajunge la beneficiar”, a explicat Iulia Saenco, șefa Direcției Relații Internaționale a casei Naționale de Asigurări Sociale. În baza acordurilor de securitate socială încheiate cu Bulgaria, Portugalia, România , Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania, Turcia și Germania, 570 de imigranți moldoveni primesc pensii pentru stagiul de muncă din Republica Moldova. În același timp, 750 de conaționali, care au revenit în țară, beneficiază de pensii din partea acestor state.


noi.md

26e8743238da7ac0b35e06717e984d5cUn număr de 28 de companii vor fi create sau dezvoltate după ce vor primi granturi de până la 250 mii de lei prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie (PARE 1+1). Titularii afacerilor au semnat, vineri 21 iunie, contractele de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 6,73 mln de lei (peste 336 mii de euro), transmite MOLDPRES. 

 

Afacerile ar urma să genereze investiții cumulative în economie de circa 17 mln de lei și vor asigura 69 de locuri de muncă. Din numărul total de solicitanți de susținere financiară nerambursabilă, 20 activează în agricultură, șase afaceri se vor desfășura în domeniul prestării serviciilor, iar două în industrie.

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brânzan, a declarat la eveniment că autoritățile vor face tot posibilul pentru a îmbunătăți programul și a identifica resurse financiare pentru extinderea acestuia. „Mă mândresc cu oamenii care au curaj să vină acasă și să investească în afaceri. Vom lucra intens ca să aducem cât mai mulți oameni acasă prin acest program investițional”, a precizat ministrul.

Directorul interimar al Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), Petru Gurgurov, a comunicat că din cele 28 de afaceri, 11 sunt start–up-uri, iar 17 sunt în faza extinderii. Totodată, nouă afaceri sunt inițiate sau administrate de femei, iar șapte vor fi gestionate de tineri. „Ideile de afaceri propuse de migranți vor fi realizate în 17 raioane din Republica Moldova, iar un beneficiar al Programului este din municipiul Chișinău. Beneficiarii vor investi remitențele provenite din 10 state: Belgia, Federația Rusă, Germania, Irlanda, Israel, Italia Marea Britanie, Republica Cehă, România și Spania”, a declarat Gurgurov.

De la începutul acestui an, prin Programul PARE 1+1 au mai fost aprobate 65 de proiecte investiționale. În anul 2019, pentru implementarea Programului „PARE 1+1” sunt planificate 40 mln de lei din bugetul de stat. Totodată, pentru perioada 1 iunie 2019 - 31 mai 2020, Uniunea Europeană a planificat adițional 15 mln de lei prin Programul „Suport pentru întreprinderile mici și mijlocii din zonele rurale”.

Programul guvernamental “PARE 1+1” este implementat de ODIMM cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.  Acesta are drept scop mobilizarea resurselor umane și financiare ale lucrătorilor migranți moldoveni în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova prin stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii de către lucrătorii migranți și beneficiarii de remitențe. Programul activează în baza algoritmului 1+1, astfel încât fiecare leu investit din remitențe este suplinit cu un leu în formă de grant.

moldpres.md