Cei aproape un milion de moldoveni plecaţi în ultimii cinci ani la muncă în UE şi în CSI au adunat economii în echivalentul a 404 miliarde lei pe care le ţin în băncile străine, potrivit datelor Băncii Mondiale, adică de 1,4 ori mai mult decât au moldovenii de acasă în băncile autohtone.

Pe ani, cea mai mare sumă moldovenii care muncesc în străinătate au depozitat-o în băncile din străinătate în anul 2017 – echivalentul a 91,3 miliarde lei sau 51,2% din PIB. După criza bancară din anul 2014, plasamentele moldovenilor în străinătate au crescut constant, la sfârşitul anului 2014 suma se cifra la 78,5 miliarde lei, în 2015 – 76 miliarde lei, iar în 2016 – 83,7 miliarde lei.

Cele 404 miliarde lei adunate de moldovenii plecaţi în străinătate de-a lungul celor cinci ani înseamnă circa 404 mii de lei de persoană.

Din datele prezentate de Banca Mondială, rezultă faptul că un muncitor care lucrează în străinătate economiseşte în medie o suma de 5-7 ori mai mare decât cea pe care o trimite în ţară. Cum în Republica Moldova intră anual între 1 şi 1,2 miliarde USD prin sistemele de transfer, asta ar însemna că cei un milion de moldoveni economisesc în medie câte 80 miliarde lei anual.

Este cunoscut faptul că sumele trimise de un emigrant în ţară scad pe măsură ce perioada de timp petrecută în străinătate creşte. Cum o mare parte dintre moldovenii din străinătate au plecat în ultimii cinci ani, este foarte probabil ca sumele trimise de aceştia în Republica Moldova (ca procent din economii) să fie mai mari decât în cazul ţărilor ai căror emigranţi au plecat cu 10-15 ani în urmă. Rata economisirii în rândul muncitorilor emigranţi este de 50%, cifră care pare extrem de mare, de obicei, veniturile acestor oameni se situează sub medie, iar în acest context, pare imposibil să economiseşti jumătate din venit. Prin urmare, dacă anual sunt trimişi în ţară echivalentul a 1,2 miliarde USD, înseamnă că o sumă cel puţin echivalentă este depusă în bănci sub formă de economii. Cu alte cuvinte, muncitorii moldoveni din străinătate deţin circa 29 de miliarde de euro, bani care nu sunt aduşi în Republica Moldova din diverse motive.

Este clar că o parte dintre moldovenii care lucrează în străinătate nu se vor mai întoarce, indiferent de oportunităţile pe care le va oferi Republica Moldova. Aceştia s-au integrat în ţările în care lucrează, copiii lor s-au născut acolo, iar aici nu îi mai aşteaptă nimic.

Totodată, o parte dintre moldovenii care muncesc în străinătate s-ar întoarce şi ar porni afaceri, dar autorităţile nu au un program coerent prin intermediul căruia să îi ajute. Există programul Pare 1+1, dar volumul banilor investiţi din remitenţe abia dacă depăşeşte 2%. În plus, în ultimii ani în Republica Moldova nu s-a întâmplat nimic spectaculos – învăţământul face paşi mari înapoi, iar mediul de afaceri abia mai răsuflă.

Remitenţe cu 5,6% mai mult în 2018 faţă de anul precedent

Datele Băncii Naţionale a Moldovei arată că în 2018, volumul total al transferurilor bancare de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 1,2 miliarde USD. De menţionat că 83,7 la sută din transferuri au fost efectuate prin sisteme de remitere de bani (în USD, EUR şi RUB), în principal, fără deschiderea conturilor bancare, iar 16,3 la sută sunt transferuri bancare (în diverse valute) prin sistemul SWIFT prezentate în valoare brută.

Valoarea în USD a transferurilor totale din anul 2018 s-a majorat cu 5,6 la sută comparativ cu anul 2017 (1 199,97 mil. USD), inclusiv cu 2,5 puncte procentuale, în principal, ca urmare a aprecierii EUR faţă de USD (calcule conform cursurilor oficiale zilnice ale BNM).

Majorarea reală a valorii transferurilor totale constituie 3,1 la sută. Aceasta s-a produs ca rezultat al impactului majorării transferurilor în EUR cu 19,9 la sută şi al diminuării transferurilor în RUB cu 17,1 la sută. Astfel, în anul 2018, structura valutară a transferurilor (recalculate în USD) a fost următoarea: USD – 549,17 mil., EUR – 626,60 mil., RUB – 78,23 mil. şi alte valute 12,84 mil.

În ceea ce priveşte originea transferurilor, cele din CSI provin în special din Rusia, care deţin o pondere absolută de 95,8 la sută. Transferurile din alte state ale CSI au următoarele ponderi: Ucraina – 1,5 la sută, Kazahstan – 0,9 la sută, Uzbekistan – 0,7 la sută, Belarus – 0,4 la sută, Azerbaidjan – 0,3 la sută şi restul statelor CSI – 0,4 la sută.

În cadrul transferurilor din UE, transferurile din Italia au cea mai mare pondere, de 30,8 la sută, urmate de transferurile din Germania (16,2 la sută), Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord (14,0 la sută), Franţa (9,2 la sută), Spania (3,3 la sută), Irlanda (3,2 la sută), Cehia (3,0 la sută), România (2,8 la sută), Portugalia (2,7 la sută), Polonia (2,3 la sută), Belgia (2,1 la sută), Cipru (1,5 la sută) şi Grecia (1,2 la sută).

Migraţia, unica oportunitate de câştig pentru populaţia rurală

În acest context, ţinând cont că economia Republicii Moldova înregistrează creşteri sub potenţial, migraţia rămâne, practic, unica oportunitate pentru populaţia rurală de obţinere a unor venituri decente şi de a se salva de la sărăcie. Cel mai probabil, situaţia dificilă din mediul rural va persista pe termen mediu, iar în aceste condiţii populaţia rurală va continua să emigreze. În raportul de stare a ţării se spune că cele mai sărace persoane cheltuie cel mai mult pe alimente, servicii comunale, ceea ce îi face vulnerabili la şocuri economice. Pe lângă inegalităţile monetare, cele mai vulnerabile grupuri (femeile, persoanele cu dizabilităţi, persoanele în etate) sunt expuse la inegalităţi sociale în domeniile educaţiei, sănătăţii, accesului la servicii de calitate. Or, acumularea economiilor din salariile din Republica Moldova sunt practic imposibile, excepţia o face o parte din populaţia din Chişinău.

Angajaţii din municipiul Chişinău se bucură de cele mai mari salarii din Republica Moldova, pe când cei din sud primesc cele mai mici salarii, fapt ce indică o dezvoltare neuniformă a zonelor economice din ţară. Cercetarea mai arată că populaţia urbană a avut cheltuieli lunare cu aproximativ 43,5% mai mari decât populaţia rurală, ceea ce a determinat ca ponderea consumului alimentar în totalul cheltuielilor să fie mult mai mare la sate decât în oraşe – 44,8% faţă de 39,6%. Deşi venitul mediu disponibil al populaţiei a crescut de două ori în perioada 2010–2015, decalajul dintre cei care trăiesc la oraş şi sat s-a acutizat. Astfel, diferenţa dintre venituri urban-rural s-a dublat, de la 23,6% în 2010 la aproape 42% în 2015. Aceste inegalităţi sunt amplificate şi de accesul limitat la servicii comunale de calitate în localităţile rurale. În lipsa unei creşteri economice resimţite de locuitorii satelor, doar remitenţele sunt cele care asigură consumul.

Analiza mai arată că unul dintre cele mai vulnerabile grupuri sunt pensionarii. Rata sărăciei în gospodăriile casnice conduse de pensionari a constituit 14,6%, ceea ce este de 1,3 ori mai mult decât media naţională. Vulnerabilitatea acestei categorii de persoane este generată de mărimea mică a pensiei, care reprezintă principala sursă de venit pentru acest grup de populaţie.

Victor URSU

noi.md

Cum arată mărtișoarele care costă 400? Sunt mari și create cu multă migală. Le-am găsit la târgul de primăvară din centrul Capitalei. Expoziția uimește prin diversitatea mărțișoarelor expuse spre vânzare. Pentru a se pregăti, meșterii spun că au avut nopți albe. Din cauza varietății, cumpărătorii au fost buimăciți și cu greu au ales mărțișoarele.

„De la 10 la 35. Iată acesta cu trandafirul e 35”.

Această femeie vine deja al optulea an la rând din Ialoveni să-și vândă mărțișoarele pe bulevardul Ștefan cel Mare. De fiecare dată, doamna aduce modele cât mai inedite: maci, struguri sau buburuze.

„Pe vremea ceea erau cărți de croșetat. Acum a apărut internetul și tot mă inspir și mai vin a mele gânduri. O pereche pot să fac pe zi, dar lucrez intensiv”, Liuba Hadjajbu, meșteră.

Tot la această meșteriță am găsit martișoare care costă sute de lei. Pe acestea, de exemplu, va trebuie sa dati chiar si 400 de lei.

„Mai mult vreau să arăt talentul. Frigul pe care îl strâng azi pe mine nu mă satisface, dar vreau să vorbesc cu oamenii. Și vreau anume eu să realizez marfa mea, nu să dau cuiva”, Liuba Hadjajbu, meșteră.

Alți meșteri au venit la târg cu mărțișoare sub formă de accesorii, inclusiv broșe din lut.

„Pentru fetițe avem agrafe, avem râzâncuțe elastice, avem multe modele de cercuri, care sunt foarte practice pentru fetițe. Acum ei au și pentru grădiniță, pentru școală.

„E o lucrare manuală din lut polimeric, e foarte tare și rezistentă. Puteți să le folosiți anul ăsta, și la anul și la celălalt și mai la cela an”.

„Avem stiliștii, medicii, mămică surioară, bărbații. –Pentru jurnaliști aveți? –Pentru jurnaliști uitați-vă, avem televizorul”.

Alți vânzători care au expus la târg mărțișoare clasice s-au arătat supărați pe meșterii handmade.

„Amuian fac dinozavri. Dar anume aista-i.–De atâta că ea a lăsat așa. –Cine? –Femeia care a avut primul mărțișor”.

Cumpărătorii au fost uimiți de vrietatea mărțișoarelor. Aceștia spun că nici într-un an nu au văzut atât de multe.

„Sunt modele foarte multe de mărțișoare, noi chiar nu suntem decise ce să alegem, dar avem de unde”.

„Vă spun cinstit încă nu am dovedit tot să privesc. Diferite tot sunt. Sunt care și mușcă. Dar sunt și disponibile”.

Tradiția locală a atras și oaspeți din străinătate, printre care și acest bărbat, venit din Israel.

„Vreau să cumpăr unul. Caut unul drăguț. Am văzut mărțișoare și în Bulgaria și în alte țări. Nicăieri nu am văzut atât de multe femei, dar cred că e din cauza timpului de afară frumos din țara voastră”.

Primăria Chișinău a autorizat târguri de primăvară în toate sectoarele Capitalei. Acestea vor fi deschise până pe 10 martie.

tv8.md

noi.md

Începând cu 24 februarie, Moldova introduce un control și o monitorizare stricte a calității benzinei și motorinei vândute, conform standardelor UE.

Într-o eră în care copiii au acces la jucării inteligente şi tehnologii de ultimă generaţie, cărţile par să piardă din atractivitate. Dacă vorbim însă despre cărţile senzoriale personalizate, colorate şi decorate cu diferite figurine, atunci atracţia creşte. Părinţii nu ezită să le comande, mai ales că acestea reprezintă, pentru cei mici, o metodă inedita de a-i învăţa.

Cărţile senzoriale au devenit tot mai solicitate în ultima perioadă datorită faptului că au devenit o alternativă educativă ce dezvoltă abilităţile celor mici, stimulează memoria, puterea de concentrare şi imaginaţia.

Sabina Roibu este pasionată de arta hand-made încă din şcoală. A început să confecţioneze cărţi senzoriale pentru copii în urmă cu jumătate de an.

După ce a postat pe o reţea de socializare câteva imagini cu cartea, comenzile au început să vină.

Cărţile sunt potrivite pentru copiii începând cu vârsta de un an. Sunt binevenite şi pentru copiii cu nevoi speciale, întrucât încurajează dezvoltarea abilităţilor psiho-motorii. Totuşi, cele mai căutate sunt pentru cei care se pregătesc de şcoală. Prin intermediul lor, cei mici învaţă culorile, alfabetul, cifrele sau anotimpurile.

Preţul unei cărţi începe cu 300 de lei şi poate ajunge la 1000 de lei.

Persoanele asigurate vor beneficia gratuit de peste o mie de denumiri comerciale de medicamente, care se conțin în lista medicamentelor compensate, anunțată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Medicamentele incluse se referă la maladiile cardiovasculare, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, cancer, maladiile aparatului respirator, digestiv, un șir de maladii rare. Declarația aparține Tatianei Zatîc, șef de direcție la Ministerul Sănătății, transmite IPN.

Potrivit ei, atunci când s-a luat decizia de a include medicamentele în lista celor compensate, s-a ținut cont de principalele probleme ale sistemului de sănătate. De asemenea, copii vor beneficia gratuit de medicamente. „S-a pus accent pe asigurarea cu medicamente compensate a copiilor cuprinsă între 0-18 ani, gravidelor cu medicamente care se prescriu cu scop profilactic până în a 12-a săptămână de sarcină”, a menționat funcționara.

„Prin aceasta avem ca scop de a menține starea de sănătate a celor care deja s-au îmbolnăvit sau să prevenim anumite complicații pentru că este foarte important să menținem calitatea vieții populației care suferă de o oarecare maladie, de a proteja financiar aceste categorii de oameni”, a declarat Tatiana Zatîc în cadrul emisiunii „Tema zilei” de la postul de televiziune Canal2.

Denis Valac, vicedirector al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, a declarat că în lista medicamentelor compensate sunt incluse 148 de denumiri comune internaționale ceea ce presupune peste o mie de denumiri comerciale de medicamente. Potrivit lui, pentru a beneficia de medicamente gratuite, pacientul trebuie aibă statut de persoană asigurată, să primească de la medicul de familie sau medicul specialist o rețetă compensată și cu aceasta poate merge în cele peste o mie de farmacii pentru a-și ridica medicamentul.

Reprezentantul CNAM susține că pentru această inițiativă a fost estimată suma de 60 de milioane de lei. Totodată, Denis Valac menționează că odată cu aplicarea acestei măsuri costul poliței de asigurare medicală nu se va schimba.

În perioada 13-15 februarie 2019, în scopul prevenirii comerțului ilicit cu flori, fără documentarea tranzacțiilor prin MCC, Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat acțiuni de conformare prin instituirea posturilor fiscale la contribuabilii ce comercializează flori în piețele autorizate din mun. Chișinău.

Cum poate fi efectuat returul produselor neconforme, procurate contra tichet de masă?

Conform art. 36 din Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichete de masă, “la returnarea produselor achiziționate în baza tichetelor de masă este interzisă acordarea în schimb a numerarului. Returnarea produselor va acorda cumpărătorului dreptul să primească în schimb produse în aceeași valoare.”

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Edenred

Posibilitatea deschiderii în Republica Moldova a unui Oficiul ONU pentru Servicii de Proiect (UNOPS) a fost discutată de către secretarul de stat Tatiana Molcean în cadrul întrevederii cu directorul Oficiului UNOPS, James Provenzano.

Interlocutorii au examinat posibilitatea deschiderii unui oficiu al UNOPS în Republica Moldova, inclusiv diferite aspectele de ordin juridic legate de acest subiect. În context, reprezentantul UNOPS a descris oferta programatică a acestei structuri ONU și a conturat domeniile în care această ar putea acorda asistență concretă Republicii Moldova.

Secretarul de stat Tatiana Molcean a exprimat interesul de principiu al autorităților moldovenești pentru consolidarea prezenței ONU în Republica Moldova și pentru continuarea discuțiilor legate de instituirea oficiului respectiv la Chișinău.

Notă: Oficiul ONU pentru Servicii de Proiect reprezintă o entitate a sistemului de dezvoltare ONU, creată în 1973. UNOPS este specializat în acordarea serviciilor de proiect structurilor Organizației Națiunilor Unite și guvernelor în domenii precum apă și sanitație, infrastructură și telecomunicații.

mfa.gov.md