Locurile de muncă prezintă o provocare pentru populaţia aptă de muncă. Tinerii productivi părăsesc ţara la o rată neobişnuit de rapidă în căutarea muncii şi succesului în străinătate. În ultimele două decenii, Moldova a pierdut deja din populaţia sa şi, cu tendinţele curente, va pierde o cincime din populaţie până în 2050. Deşi acest exod a adus un reflux de remitenţe care sunt printre cele mai mari în Europa, nu se poate de bazat pe acest factor pentru a susţine creşterea în următoarele decenii.

“Moldova, una din cele mai sărace ţări din Europa, a avut o performanţă economică solidă în ultimele trei decenii, însă creşterea economică a încetinit semnificativ după criza financiară globală. Începând cu 2010, în medie, creşterea a atins un nivel respectabil de 4,5%, deşi de la o bază relativ redusă. Totuşi, aceste rezultate au fost substanţial inferioare aspiraţiilor de creştere de 6% stabilite în Strategia Moldova 2020 cu scopul de a permite convergenţa cu standardele europene. Este şi mai îngrijorător că dinamismul economic evident la începutul anilor 2000 pare să fie în declin”, potrivit lui Marcel Chistruga, economist la Banca Mondială, care a prezentat raportul de “Relansare Economică”.

Un element important constă în decelerarea creşterii productivităţii totale a factorilor – modul în care companiile şi economia per ansamblu combină forţa de muncă şi capitalul în vederea utilizării lor mai eficiente. Investigarea tendinţelor în domeniul productivităţii din perspectiva ofertei relevă faptul că, deşi forţa de muncă migrează din agricultură spre activităţi cu o productivitate mai înaltă, creşterea productivităţii în cadrul sectoarelor este redusă, iar productivitatea la nivel de companie asociată de regulă cu inovaţii nu se ameliorează.

O cauză principală constă în faptul că pentru nivelul de venituri colectate, prezenţa statului în economie este neobişnuit de mare în Moldova şi întreprinderile în proprietatea statului (IPS) încă mai domină multe sectoare. IPS manifestă nivele de productivitate şi creştere cu mult mai joase decât omologii lor care nu sunt în proprietatea statului şi sunt prezente în cel puţin 19 sectoare din 303. Mai mult decât atât, această prezenţă mare a statului în economie distorsio­nează un volum mare de resurse din sectorul privat care, în caz contrar, ar putea fi direcţionate spre investiţii private care sporesc productivitatea.

Companiile străine au nivele de productivitate cu 80% mai mari decât IPS, însă reprezintă o proporţie mult mai mică. După ce au atins punctul culminant de 12% din PIB în 2017, fluxurile de investiţii străine directe (ISD) în Moldova s-au redus substanţial începând cu 2009 până la 2% din PIB în 2016. În contextul productivităţii reduse a companiilor, Moldova este mai puţin capabilă să concureze pe pieţele globale şi, prin urmare, deşi comerţul ocupă o cotă substanţială din PIB, exporturile ţării cresc mai încet decât în alte ţări ale Europei de Est.

Concurenţa – motorul productivităţii

Concurenţa poate fi un motor puternic al creşterii productivităţii. Însă doar 41% din pieţele de producţie sunt realmente competitive – sunt monopoluri sau monopoluri de grup. Companiile de pe pieţele cu o intensitate mai joasă de concurenţă au o creştere mai mică a productivităţii, dacă alţi factori rămân neschimbaţi. Cu alte cuvinte, companiile din industriile caracterizate de o concurenţă joasă dispun de stimulente limitate pentru inovare, utilizarea mai eficientă a resurselor sau căutarea unor pieţe noi de export. Dacă marjele de preţ-cost s-ar fi redus cu 10% în sectorul de producţie, estimările sugerează că productivitatea forţei de muncă s-ar fi majorat cu 5,1% (restul rămânând egale).

O prioritate finală de a redresa creşterea redusă a productivităţii este capitalul uman. În 2017 poziţia Moldovei în Indicele capitalului uman al Băncii Mondiale a fost mai înaltă decât s-ar fi putut prezice ţinând cont de veniturile sale şi ţara a manifestat ameliorări uşoare în ultimii ani. Totuşi, companiile raportează o neconcordanţă între cerinţele privind locurile de muncă şi dezvoltarea abilităţilor. În acelaşi timp, sistemul de învăţământ superior din Moldova este în criză. În ultimul deceniu el a pierdut jumătate de înmatriculări, acesta fiind un rezultat combinat al îmbătrânirii populaţiei şi fluxului mare de emigrare, şi depune eforturi să recruteze profesori tineri şi să atragă studenţi care să achite taxe. Acest aspect nu a fost niciodată o prioritate în agenda de inovare a guvernului, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în alte ţări care îşi doresc să dezvolte economia lor de cunoaştere, cum ar fi ţările din Nordul Europei şi Asia de Est. Spre deosebire de educaţia generală şi instruirea vocaţională şi tehnică, învăţământul superior este unicul sector de educaţie fără schimbări structurale semnificative şi sprijin pentru reforme, spre deosebire de educaţia generală şi educaţia şi instruirea vocaţională şi tehnică.

“Politicile de impulsionare urmează să se concentreze pe declanşarea dezvoltării întreprinderilor private şi modificarea stimulentelor de încurajare a productivităţii întreprinderilor. Modificarea organizării industriale – reducerea rolului întreprinderilor de stat mai puţin productive şi consolidarea rolului companiilor private mai productive, în special al investiţiilor străine – este o prioritate.

A doua prioritate este modificarea stimulentelor din exteriorul companiilor care dirijează productivitatea. Dintre acestea, după cum s-a descris mai sus, concurenţa şi regimul fiscal sunt deosebit de importante. Mai mult decât atât, politicile fiscale necesită o revizuire sistematică a întregului sistem pentru a asigura că veniturile generale nu sunt în scădere.

A treia prioritate, pentru o ţară ca Moldova, cu resurse naturale limitate şi o piaţă mică, este de a consolida contribuţia sistemului de învăţământ superior la diversificarea şi creşterea economică. Provocarea politicilor constă în îmbunătăţirea contribuţiei învăţământului superior la dezvoltarea abilităţilor şi transferul tehnologic şi punerea în aplicare a unei strategii de finanţare durabile pe termen lung. În cele din urmă, indicatorii referitori la guvernanţă s-au deteriorat, iar corupţia este citată drept constrângerea principală în desfăşurarea afacerilor. Prin urmare, soluţionarea provocărilor referitoare la guvernanţă rămâne o prioritate”, susţine Chistruga.

Republica Moldova, vulnerabilă la şocurile externe

La începutul săptămânii viitoare, la Chișinău sosesc reprezentanți de rang înalt din Federația Rusă, SUA și Uniunea Europeană. Despre aceasta corespondentului Infotag a relatat serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

În ajun, președintele Igor Dodon, după întrevederea cu președintele rus Vladimir Putin care s-a desfășurat la Nur-Sultan, a declarat că, la începutul săptămânii viitoare, la Chișinău va sosi în vizită reprezentantul special al preşedintelui Rusiei pentru dezvoltarea relaţiilor comercial-economice cu Moldova, vicepremierul rus Dmitri Kozak.

El a fost desemnat reprezentant special în luna iulie 2018, intenționând să vină la Chișinău și Tiraspol toamna trecută, însă a amânat vizita.

Joi, șeful de cabinet al oficialului european, Michael Karnitschnig, a declarat că luni la Chișinău va sosi Comisarul european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn. Potrivit programului preliminar al vizitei, el va avea întrevederi cu reprezentanții Guvernului, și Ministerului de Externe, precum și cu liderii principalelor partide politice.

De asemenea, directorul oficiului pentru afaceri din Europa de Est al Departamentului de Stat al SUA, Brad Freden va efectua o vizită la Chișinău la începutul săptămânii viitoare. Programul vizitei sale se precizează.

Problemele legate de siguranța rutieră și măsurile care urmează a fi întreprinse în continuare au fost discutate astăzi în cadrul unei ședințe prezidate de premierul Pavel Filip, cmunică mybusiness.md.

„Am reușit să aprobăm anul trecut pachetul anti-alcool. Urmare a implementării acestuia, numărul șoferilor prinși băuți la volan s-a redus în primele 3 luni ale anului curent cu circa 22%, adică cu 243 de șoferi băuți mai puțini decât în perioada similară a anului trecut”, a spus Pavel Filip.

Totodată, viteza excesivă rămâne o problemă majoră și una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere. Pentru a-i face pe conducătorii auto să respecte regimul de viteză, premierul a propus ca șoferilorcare vor conduce cu viteză excesivă să le fie retras permisul de conducere, așa cum se întâmplă în prezent în mai multe țări europene. Astfel, șoferii care vor conduce în localități  cu peste 100 km pe oră, iar pe drumurile naționale cu peste 140 km pe oră vor fi privați de dreptul de a conduce pe un termen de la 3 până la 6 luni.

Printre alte probleme, au fost evidențiate calitatea slabă a studiilor în școlile auto, procedurile complicate și costurile mari pentru obținerea permiselor de conducere. Prim-ministrul a cerut să fie simplificate procedurile de eliberare a permiselor. „Nu e normal ca cetățenii să stea ore în șir în rânduri. Când există cozi, apare corupția. Nu vreau să simplificăm obținerea permisului, vreau să simplificăm procedurile de eliberare a acestuia. Cu cât mai complicate sunt procedurile, cu atât mai mare este corupția”, a subliniat Pavel Filip.

Pentru a asigura o calitate mai bună a studiilor pentru viitorii șoferi, s-a propus ca școlile auto care vor avea o rată joasă de promovare a examenelor pentru permisul de conducere să rămână fără acreditare. De asemenea, a fost menționată necesitatea digitizării tuturor proceselor în vederea obținerii permisului auto.

În urma discuțiilor, prim-ministrul a dispus crearea unui grup de lucru format din responsabili ai Cancelariei de Stat, Agenției de Guvernare Electronică, Agenției Servicii Publice, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Afacerilor Interne, care va elabora și va prezenta spre aprobare proiectul de modificare și completare a cadrului normativ, astfel încât să fie incluse recomandările și soluțiile propuse în cadrul ședinței.

Google lansează Market Finder în România, un instrument care ajută întreprinderile mici și mijlocii să-și extindă afacerile în străinătate, prin găsirea de noi clienți și creșterea vânzărilor online peste granițele țării.

Platforma oferă gratuit ghiduri, video-uri și sfaturi pentru a facilita primii pași ai companiilor către export și piețele externe.

Pentru 60% din companiile care doresc sa exporte lipsa de informații despre piețele externe este principala provocare.

De exemplu, o companie are nevoie de informații de bază înainte de a-și alege piața, cum ar fi unde este cererea cea mai mare pentru produsele și serviciile pe care le oferă.

Companiile trebuie să știe lucruri precum dimensiunea pieței, structura ei, cine sunt potențialii clienți și cât sunt dispuși să plătească, dar și date despre competitori. Market Finder poate oferi date pentru toate aceste categorii, ajutând IMM-urile să-și extindă afacerile în străinătate.

Cum te pregătești pentru exporturi

Pasul 1: Găsirea celor mai bune piețe de export. După ce este introdusă în platforma adresa web a afacerii, Market Finder va sugera piețele cele mai potrivite către care compania ar putea să-și exporte bunurile și serviciile. Va fi afișat numărul de căutări lunare pe Google pentru produsul vândut de companie, precum și dimensiunea potențială a pieței. Market Finder analizează gradul de utilizare a internetului, datele demografice și venitul disponibil, oferind indicatori clari și informații detaliate despre potențialul fiecărei piețe.

Pasul 2: Pregătirea afacerii pentru piețele globale. Market Finder cuprinde instrumente de localizare, ghiduri și sfaturi care arată cum să comunici eficient către o nouă piață, indiferent de limbă, obiceiuri și preferințe de plată. Resursele de logistică prezintă regulile internaționale pentru livrări și transport din piața aleasă. Ghidul plăților explorează multitudinea opțiunilor de plată disponibile global și sugerează care sunt cele mai potrivite pentru fiecare piață.

Pasul 3: Găsirea de noi clienți. Market Finder oferă resurse de pregătire în digital marketing pentru ca utilizatorii să poată găsi afacerea atunci când o caută. De exemplu, arată cum să creeze campanii de publicitate eficiente și țintite către piața aleasă, printr-o serie de studii de caz, ghiduri și video-uri.

Alături de Market Finder, Google România lansează și proiectul Exportă cu Google Atelierul Digital, un program național gratuit adresat antreprenorilor români care doresc să își extindă afacerea peste granițe. Programul constă în ateliere de export și consultanță gratuită în hub-urile Google din București, Cluj-Napoca, Constanța, Timișoara și Iași.

Antreprenorii vor învăța cum să pună bazele unei strategii de export potrivite pentru afacerea lor și cum să o implementeze. Înscrierile se fac începând de din această săptămână, completând formularul de aici.

start-up.ro

1.760 de moldoveni au înregistrat, în 2018, venituri oficiale de peste un milion de lei. Asta reiese din declarațiile cu privire la impozitul pe venit prezentate la Serviciul Fiscal de Stat. Cel mai tânăr milionar are doar 21 de ani, iar cel vârstnic – 90 de ani.

Venitul total înregistrat de cele 1.760 de persoane fizice ajunge la peste șase miliarde de lei. În calcul au fost incluse atât câștigurile salariale, cât și cele cu regimuri speciale, precum dividende, câștiguri din darea în locațiune a proprietății etc. În total, milionarii au achitat impozite pe venit în sumă de aproape 480 de milioane de lei.

Venitul maxim care a fost obținut de o persoană fizică, în 2018, este de peste 83 de milioane de lei, ceea ce presupune un câștig de aproape șapte milioane de lei pe lună. Majoritatea milionarilor au vârstele cuprinse între 40-49 de ani (548 de persoane) și 50-59 de ani (451 de persoane). Cel mai tânăr milionar are doar 21 de ani, iar cel mai vârstnic – 90 de ani, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Proiectul "Agricultura competitivă în Moldova" (MAC-P) a fost extins până la 30 iunie 2021. Astfel, grupurile de producători vor mai avea posibilitatea să obțină granturi în sumă de până la 350 de mii de dolari, pentru dezvoltarea afacerii, transmite MOLDPRES.

Granturile sunt disponibile pentru grupurile de producători, cu cel puțin cinci membri, din domeniile horticol (cultivarea fructelor, nucilor și strugurilor), precum şi cel de colectare și procesare a laptelui și mierii.

„Extinderea proiectului este un factor pozitiv pentru întreaga economie a Republicii Moldova. Datorită efortului proiectului, crește numărul locurilor de muncă, întreprinderile devin mai profitabile, crește potențialul de export al produselor moldovenești", a declarat Liviu Gumovschi, directorul executiv al Unității consolidate pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii, finanțate de Banca Mondială.

„Impactul proiectului MAC-P pentru agricultura din Republica Moldova este unul incontestabil de mare. De fapt, acest proiect oferă două soluții pentru sector - agricultorii primesc resurse pentru infrastructură: depozite frigorifice, linii de sortare etc. şi sunt susţinuţi ca să se asocieze și să devină mai puternici", a afirmat Iurie Uşurelu, secretar general de stat al  Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Proiectul MAC-P a fost lansat în anul 2012 pentru a oferi agricultorilor un suport logistic şi financiar cu scopul consolidării capacităţilor de gestionare durabilă a terenurilor agricole, prelucrării şi ambalării produselor agricole şi facilitării accesului la piaţă. Totodată, proiectul prevede modernizarea sistemului de management al siguranţei alimentelor.

noi.md

noi.md