Mai mulţi şoferi au protestat aseară în centrul Capitală faţă de scumpirea carburanţilor.

Aceştia s-au mobililizat pe o reţea de socializare şi au venit să manifesteze pentru că, spun ei, majorările de preţ care au fost operate zilele trecute de petroliști, sunt nejustificate.

"Am cumpărat o maşină, n-am ce-i turna, să-i torn apă din fântână?", a spus un şofer.

"Pentru noi, un euro e mult pentru asta. Şi suntem foarte tare împotrivă", a menţionat un alt conducător auto.

Oamenii au semnat o petiţie, în care au cerut autorităţilor să analizeze în ce măsură, majorările operate de petrolişti sunt legale:

"În Moldova trebuia să se ridice cu 10 bani, dar nicicum de un leu. Oamenii s-au adunat pur şi simplu ca să întrebe, de ce şi cine este responsabil", a declarat Mihail Bagas, organizator.

Experţii economici susţin însă că scumpirea combustibilului în ţara noastră este determinată strict de fluctuaţiile de pe piaţa internaţională.

"Pe pieţele internaţionale preţul pentru petrol este în continuă creştere. Astăzi de exemplu a ajuns preţul pentru un barel Aproape 73. Doar pe parcursul zilei de astăzi a crescut cu un procent. Acum o lună, preţul pentru un baril era circa de dolari 55 de dolari. Deci avem o creştere de 17-18 dolari pe baril doar într-o lună", a declarat Roman Chircă, expert economic.

Petroliştii sunt liberi să stabilească propriile preţuri începând cu primăvara acestui an, însă, sunt obligaţi să ţină cont de formula de calcul elaborată de ANRE. Reprezentanţii agenţiei spun că astăzi companiile care au operat scumpirile urmează să le prezinte motivul.

"În cazul nerespectării metodologiei de formare şi aplicare a preţurilor produselor petroliere, agenţia poate suspenda licenţa pe termen de două luni celor care au încălcat legea", a subliniat Galina Sanduţă, şef serviciul comunicare ANRE.

Cu ochii pe petrolişti va fi şi Consililiul Concurenţei care s-a autosesizat după ce zilele trecute, majoritatea staţiilor peco din ţară au scumpit simultan carburanţii, în medie cu un leu şi 10 bani. Reprezentanţii instituţiei au anunţat că vor investiga acest caz pentru a stabili dacă între companiile petroliere a existat o înțelegere de cartel la afişarea noilor preţuri.

publika.md

Din 20 mai 2019, legitimațiile de călătorie în traficul internațional vor putea fi procurate chiar din Gara feroviară Chişinău prin sistemul „RoTicket”. Inovaţia a fost posibilă în baza unui acord bilateral încheiat între directorul general al întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” (CFM), Iurii Topala, şi conducerea CFR „Călători” din România, transmite MOLDPRES.

Astfel, călătorii vor putea achiziționa legitimațiile de călătorie pentru rutele internaţionale europene, precum şi la trenul Chişinău-Bucureşti. Costul legitimaţiilor se va achita în lei moldoveneşti.

Casierii din Gara Chişinău au absolvit cursurile de pregătire a operatorilor de ghişeu în domeniul programului „RoTicket”, organizate la București de către CFR „Călători”.

Prețurile la produsele agroalimentare de primă necesitate au explodat în R. Moldova. După campania electorală din februarie, oamenii sunt nevoiți acum să scoată de la saltea ultimii bani ca să-și cumpere alimente.

În conformitate cu prevederile Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1275 din 26 decembrie 2018, aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 164 din 5 aprilie 2019, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 162-166 (7085 – 7089) din 10 mai 2019, au intrat în vigoare noi norme și proceduri ce țin de realizarea schimbului de informații cu administrațiile fiscale străine și asistență în vederea recuperării în Republica Moldova a unor creanțe fiscale stabilite într-un stat străin, precum și recuperarea într-un stat străin a creanțelor fiscale stabilite în Republica Moldova.

Acestea vizează:
• impozitul pe venitul persoanelor fizice şi juridice
• contribuțiile de asigurări sociale de stat
• impozitul pe bunurile imobiliare
• taxa pe valoarea adăugată
• accizele
• taxele rutiere
• taxele pentru resursele naturale
• taxele locale.

În acest context, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să solicite de la administrațiile fiscale străine informații cu caracter fiscal despre contribuabilii din Republica Moldova și din străinătate, în funcție de necesitatea stabilită în cadrul controalelor fiscale.

Schimbul de informații este reglementat de 50 de tratate bilaterale de evitare a dublei impuneri și de Convenția multilaterală a OCDE privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală (în vigoare pentru Republica Moldova din 1 martie 2012), ai cărei semnatari sunt la etapa actuală 128 state.

Prin urmare, având ca bază îmbunătățirea continuă a administrării fiscale și racordarea la standardele europene, Serviciul Fiscal de Stat dispune de pârghii eficiente de recuperare a creanțelor fiscale cu element de extraneitate, dar și recepționare, la solicitare, a informațiilor cu caracter fiscal aferente persoanelor fizice și juridice.

sfs.md

Ministerul Economiei și Infrastructurii a organizat un eveniment public în cadrul căruia a prezentat Raportul de evaluare a activității „Moldova IT Park” pentru anul 2018.

„Parcul IT virtual este deja un proiect de succes, fiind un model unic de facilitare a dezvoltării sectorului IT pe plan internațional. Obiectivul general este să păstrăm statutul de cel mai original și atractiv set de facilități din regiune pentru sectorul IT și R&D. Suntem deschiși pentru idei și soluții noi, iar în acest sens mizăm pe implicarea și deschiderea în continuare a tuturor partenerilor”, a declarat Chiril Gaburici, ministrul Economiei și Infrastructurii.

În cadrul evenimentului, Chiril Gaburici a venit cu un angajament public de dezvoltare a capitalului uman necesar pentru industria IT. În acest sens, se vor promova măsuri ce țin de capacitățile universităților, orientarea în carieră a tinerilor, modernizarea programelor de studii, accesul la instruire continuă. De asemenea, ministrul a menționat că, modelul și contentul Tekwill, care este o piesă foarte valoroasă a întregului ecosistem, trebuie dezvoltat și extins.

Autorul ideii, Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, a declarat: „Domeniul IT este foarte important pentru țara noastră. Este un domeniu care oferă șanse de dezvoltare țării. Îmi pare bine că doar într-un an de la lansarea Parcului IT s-au înregistrat 339 rezidenți, iar salariul mediu al angajaților este de aproximativ 28 mii de lei – salariu care pe parcursul unui singur an a crescut de două ori”.

Dintre cele 339 de companii rezidente înregistrate la finele anului 2018 – 94 au fost companii nou-create și 96 – cu capital străin. Creșterea interesului din partea investitorilor străini se datorează ratei scăzute de impozitare – 7% impozit unic, nivelului ridicat de calificare a forței de muncă și costurilor operaționale favorabile.

De asemenea, potrivit Raportului de evaluare a activității „Moldova IT Park” pentru anul 2018, un alt efect al reducerii poverii fiscale, dar și simplificării modului de administrare a afacerii este venitul anual declarat pentru 2018 al vânzărilor rezidenților Parcului, ce a depășit suma de 1,9 mlrd lei, în creștere cu circa 9% față de nivelul prognozat la accederea companiilor în Parc.

Rezidenții „Moldova IT Park” au înregistrat către finele anului de raport un număr total de 6 739 angajați, majoritatea fiind ingineri, iar salariul mediu înregistrat a fost în creștere permanentă, depășind către decembrie 2018 cifra de 27 900 lei.

mei.gov.md

Proiectul „Prima Casă” a marcat relativ recent un an de la lansare în Republica Moldova. De unitatea folosită pentru a măsura efectele acestui proiect depinde, până la urmă, importanţa pe care o acordăm acestui produs.

Unii dintre cei care s-au referit la cele douăsprezece luni de proiect au măsurat rezultatul în case procurate. Alţii au evitat cuvântul casă şi au vorbit despre familii cu copii. O altă categorie – mai redusă ca număr, dar trecută prin funcţii – a măsurat în venituri aduse companiilor de construcţie sau în credite acordate de bănci, bucurându-se de garanţiile asumate de guvernare. Desigur, fiecare dintre noi îşi urmează interesul, numai că există şi un interes general, unul care decurge din nevoile extrem de vechi ale fiinţei umane – aceea de a avea un acoperiş deasupra capului.

Autorităţile au făcut un bilanţ sumar, dar care lasă totuşi să se vadă în ce măsură cetăţeanul şi-a dorit un asemenea proiect. Potrivit raportului, în 12 luni, aproape 1800 de beneficiari s-au bucurat de o locuinţă proprie. Acestea sunt familii în care cresc peste o mie de copii şi care, e de presupus, ar fi obţinut o locuinţă mult mai târziu fie angajându-se peste hotare, fie retrăgându-se într-un sat în care casele nu se prea vând. Sau poate nu ar fi avut niciodată o locuinţă. Şi-ar fi cărat sacii cu haine şi tacâmuri de la o gazdă la alta, copiii ar fi scris compunerea „Casa mea” din cele văzute pe la alţii sau din cele citite prin cărţi, iar băiatul cel mare, care s-a căsătorit, s-ar fi mutat cu nevastă-sa tot la o gazdă „că aşa sunt timpurile şi nu e de unde”.

În raport se mai spune că printre beneficiarii programului se mai numără 61 de cadre didactice, 35 de angajaţi din sistemul medical, 58 de poliţişti şi 14 militari. În versiunea iniţială, regulamentul prevedea drept condiţii obligatorii ca beneficiarii să nu deăşească vârsta de 45 de ani şi să aibă o contribuţie iniţială de până la zece la sută din valoarea contractului. Ulterior, a fost lansat proiectul “Prima Casă 2”, un proiect orientat strict către bugetari şi care oferă compensaţii substanţiale angajaţilor din sectorul public.

Pentru ca un stat să fie puternic e nevoie ca acesta să aibă instituţii puternice. Pentru ca instituţiile statului să fie puternice, e nevoie ca acestea să aibă înregimentaţi specialişti, funcţionari, angajaţi de cea mai înaltă calificare. Acesta cred ca ar fi argumentul pe care se sprijină “Prima Casă 2”, un proiect care emană un uşor parfum de discriminare în raport cu multe alte categorii de cetăţeni.

Iar pentru ca această discriminare să nu ajungă în agenda dezbaterilor, s-a continuat cu “Prima Casă 3” – având drept beneficiari familiile cu trei şi mai mulţi copii. Proiectul prevede compensarea treptată din bugetul de stat a creditului ipotecar, de la 10% până la 100%, în funcţie de numărul copiilor în familie. Astfel, pentru familiile cu un copil se compensează 10% din costul locuinţei, pentru cele cu 2 copii – 25%, pentru familiile cu 3 copii – 50%, iar pentru familiile cu 4 şi mai mulţi copii – 100%. Recent s-a vorbit deja despre Prima Casă 4.

Unii experţi, preponderent din domeniul bancar, trec uşor peste partea emoţională a proiectului şi chiar peste cea de natură socială. Aceştia constată sec doar că programul oferă garanţii băncilor comerciale din partea statului care, la rândul lor, nu mai au nevoie de garanţii suplimentare sub formă de gajuri ce pot să reducă contribuţiile iniţiale pe care trebuie să le facă beneficiarii şi pot să menţină şi o marjă la rata dobânzii mai moderată. În felul acesta, mai constată ei, creditul devine cât se poate de accesibil, iar efectele colaterale duc la creşterea economică, inclusiv prin dezvoltarea pieţei imobiliare.

Moldova nu e singura ţară în care se află în derulare proiectul “Prima Casă”.

Un Memorandum care precede aprobarea strategiei programului “Prima Casă” 2017–2021, adoptat de Guvernul României la finele anului 2016, stabilea obiectivele şi liniile directoare pentru guvernarea programului “Prima Casă” în următorii 5 ani, precum şi nivelul plafonului de garantare în cadrul Programului pentru perioada 2017–2021.

Astfel, Ministerul român al Finanţelor Publice a avut în vedere un plafon anual de garanţii, în cadrul Programului, de 2,5 miliarde lei pentru primul an (2017), câte 2 miliarde lei anual pentru anii 2, 3 şi 4 (2018–2020), iar pentru ultimul an (2021) – 1,5 miliarde lei, astfel încât să crească predictibilitatea creditelor ce pot fi acordate şi contractate în cadrul Programului.

De la lansarea Programului în anul 2009 până la finele lunii octombrie 2018 au fost acordate 264.578 garanţii şi promisiuni de garantare, în valoare totală de 23,40 miliarde lei. De la începutul anului 2018 şi până la finele lunii octombrie 2018 au fost acordate 17.915 garanţii, în valoare totală de 1,7 miliarde lei, precum şi 6.494 promisiuni de garantare.

Mai mult decât atât, vecinii de peste Prut admit chiar ca cetăţenii care lucrează în străinătate cu forme legale să poată accesa şi ei un credit din “Prima Casă”. Doar că decizia a trezit indignarea concetăţenilor rămaşi acasă că cei de peste hotare au mai mulţi bani şi ar putea lua o sumă mare din buget. Pentru a evita o asemenea situaţie, guvernul de la Bucureşti a alocat un fond special pentru acest segment imobiliar.

Oricare ar fi interpretările şi oricât de mare ar fi tentaţia unora de a politiza un proiect social, e de datoria noastră să spunem totuşi că timpurile în care am ajuns să trăim ne pune în faţă probleme uneori imposibil de soluţionat, iar printre acestea şi problema locuinţei.

O casă se cumpără (se face) diferit de la om la om şi chiar de la o ţară la alta. Unele surse arată că dacă un român ar reuşi să-şi pună la o parte tot salariul, fără să mai “pişte” ceva din el, după 13 ani ar reuşi să-şi cumpere un apartament de 50 metri pătraţi la Bucureşti. Şi asta dacă bucureşteanul ar ridica un salariu mediu lunar de 320 de euro. E de trei ori mai mult decât au nevoie ungurii. Francezii au nevoie de 26 de ani. În Cehia – 29 de ani, în Polonia – 20 de ani, în Belgia – 3,8 ani, iar în Republica Moldova – 10 ani.

Probabil, de la balconul nostru nu vom putea vedea Turnul Eiffel, dar casă am avea mult, mult mai repede.

Constantin Olteanu

O bandă internațională de infractori care au folosit malware pentru a fura peste 100 mlioane dolari de la 40.000 de victime a fost destructurată, scrie BBC care relatează despre anchete ample ale poliției în SUA, Moldova, Bulgaria, Germania, Ucraina și Georgia. Infractorii au infectat computerele cu un malware numit GozNym care a furat detalii despre conturile bancare ale victimelor, conturi care au putut apoi fi accesate și golite.

Banda s-a constituit după ce diverși infractori și-au publicat ofertele și capacitățile pe forumuri. Europol spune că investigația a fost fără precedent mai ales datorită faptului că a fost nevoie de o colaborare excelentă transfrontalieră.

Zece membri ai grupării au fost puși sub acuzare în SUA, iar cinci ruși nu au fost prinși, între ei fiind și cel care a dezvoltat malware-ul GozNym.

Liderul rețelei este reținut în Georgia, un alt membru a fost extrădat din Bulgaria în SUA pentru a fi judecat și un alt infractor care s-a ocupat de criptare este judecat în Moldova.

Printre victime se numără companii mici, firme de avocatură, corporații, dar și ONG-uri.

Luna aprilie a fost cea mai bună lună din acest an în materie de vânzări de automobile noi, accentuând creşterea remarcată în primele luni ale acestui an. În total, în primele 4 luni ale anului 2019 au fost vândute 1,971 automobile noi, în creştere cu 7.1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cea mai vândută marcă rămâne a fi, tradiţional, Dacia, cu 451 de automobile vândute în 4 luni, dintre care 107 în aprilie. Două modele cele mai vândute din gama sa au o pondere egală în primele 4 luni – Logan şi Duster au înregistrat ambele câte 180 de unităţi livrate. Dacia are şi o creştere importantă, de peste 22% faţă de vânzările de aceeaşi perioadă din anul trecut.

Pe poziţia a 2-a a clasamentului se situează marca cehă Skoda, cu 237 unităţi vândute în primele 4 luni, cu o uşoară creştere faţă de anul trecut. Vânzările Skoda sunt mult mai echilibrat dispersate între modelele sale – 74 exemplare pentru Octavia, 47 exemplare pentru Kodiaq, 44 exemplare pentru Rapid, 34 exemplare pentru Superb, 15 exemplare pentru Karoq şi 23 exemplare pentru Fabia.

Pe poziţia a 3-a a clasamentului se clasează Hyundai, cu 223 unităţi livrate în primele patru luni. În gama producătorului coreean domină puternic SUV-urile – 116 exemplare pentru Tucson, 39 exemplare pentru Creta, 34 exemplare pentru Santa Fe.

Poziţia a 4-a e ocupată de marca niponă Toyota, cu 172 de exemplare vândute în primele 4 luni. Aici Toyota RAV4 este marele bestseller actual, ei revenindu-i 80 de exemplare în primele 4 luni. În aprilie, din 71 unităţi vândute de Toyota în Moldova, 32 au fost RAV4, atât benzină, cât şi mai ales motorizări hibride. Tradiţional, offroaderele Land Cruiser Prado şi Land Cruiser 200 se vând excelent, iar în ultimele luni şi noua generaţie Toyota Corolla a contribuit semnificativ la cifrele de vânzări, disponibilă şi ea în motorizare hibridă.

Clasamentul primelor patru luni e continuat de KIA (114 unităţi), Suzuki (97 unităţi), Ford (80 unităţi), Renault (80 unităţi), Mercedes-Benz (70 unităţi), Volkswagen (56 unităţi), Volvo (47 unităţi), Land Rover (46 unităţi), Nissan (45 unităţi), BMW (38 unităţi) şi Mazda (35 unităţi), marca niponă încheind lista primelor 15 mărci ale topului. Toate celelalte mărci au vândut mai puţin de 30 unităţi fiecare în primele patru luni.

Modelele electrice. Răsăritul unui apropiat boom.

Chiar dacă SUV-urile – în toate formele lor şi tipurile de propulsie – domină tot mai intens preferinţele moldovenilor, statisticile oficiale ne arată că şi automobilele electrice se află în faţa unei creşteri importante. Dacă anterior vânzările erau de ordinul câtorva unităţi anual, numărul modelelor fiind extrem de limitat, în ultimele luni tot mai multe modele electrice au fost anunţate, iar cele care au ajuns în showroom-uri s-au bucurat de o cerere mult mai mare şi mai promptă decât estimările iniţiale. Astfel, primele vânzări încurajatoare au fost înregistrate atât de pionerul pe piaţa locală Renault ZOE, cât şi de modele mai recent lansate, precum BMW i3 şi Hyundai Ioniq electric. Jaguar I-PACE are deja un număr mare de precomenzi, dar aceste cifre vor fi reflectate în statistică abia în momentul livrărilor, aşteptate în scurt timp. Mai mult ca atât, dacă înainte automobilele electrice noi păreau a fi fezabile mai mult pentru companii, mai nou există vânzări încurajatoare şi cumpărătorilor individuali, iar mulţi dintre ei aleg versiuni foarte echipate, venind foarte informaţi şi avizaţi în showroom-uri pentru alegerea făcută.

23 cetățeni străini au solicitat cetățenia moldovenească prin investiții, iar o persoană a primit deja pașaportul de cetățean moldovean.

Moldovenii din diasporă, care vor dori să lanseze sau să dezvolte o afacere peste hotarele țării, vor beneficia de suport în cadrul proiectului Diaspora Business Connection care a fost lansat astăzi la Chișinău de Asociația Oamenilor de Afaceri Moldoveni de Pretutindeni (AOAMP), informează MOLDPRES.

Președintele Asociației, Alexei Repede, a declarat astăzi la o conferință de presă că proiectul își propune să susțină și să promoveze producătorii mici și mijlocii moldoveni din diasporă. Pentru asta, AOAMP va organiza o serie de evenimente în statele în care comunitățile moldovenilor sunt cele mai numeroase, cum ar fi Italia, Spania, Franța, Germania, Rusia. Inițiativa a fost lansată ca urmare a mai multor solicitări din partea moldovenilor care au lansat sau vor să-și lanseze afaceri peste hotare și au întâmpinat dificultăți.

Olga Postovanu, coordonator de proiecte în cadrul AOAMP, a spus că doritorii de a participa la proiect se vor putea înregistra gratuit online. Pentru aceștia vor fi editate ghiduri ale antreprenorilor în limba română pentru țările țintă ale proiectului. Ghidurile vor conține în particular informații despre cadrul legal din țara de referință, oportunități de investiții și programe de asistență, forța de muncă, taxe de înregistrare. În plus, aplicanții la program vor beneficia de consultanță în afaceri.