Paştele Blajinilor, care în acest an a picat în luna aprilie, este ziua când lumea pleacă la cimitire, să facă curăţenie şi să-i pomenească pe cei răposaţi. În Moldova, unde o bună parte din cetăţeni a plecat la muncă peste hotare de unde revine o dată la câteva luni sau chiar ani, îngrijirea mormintelor devine o problemă foarte actuală.

Anume din această cauză pare destul de straniu că în Moldova nu sunt dezvoltate serviciile ce ţin de îngrijirea mormintelor, pentru că în situaţia creată acestea ar putea fi destul de profitabile.

Ideea prestării unor servicii de îngrijire a mormintelor (în opinia noastră)se bazează pe faptul că aceste servicii sunt necesare şi nu încalcă tradiţiile societăţii.

Aşadar, pentru a înţelege dacă aceste servicii sunt actuale trebuie de stabilit cercul potenţialilor clienţi.

1. Persoanele plecate la muncă peste hotare — sunt clienţi potenţiali, care pot aduce profit important.
2. Persoanele angajate în câmpul muncii care nu dispun de timp — reprezintă un alt segment de potenţiali clienţi. Această categorie de oameni lucrează, adică are bani, dar nu dispune de timp pentru îngrijirea mormintelor.
3. Leneşii — această categorie de oameni nu are chef să cutreiere cimitirele în căutarea rudelor decedate, dar totuşi este conştientă că «datoria» trebuie de îndeplinit.
4. Persoanele în etate — această categorie are motive întemeiate pentru care nu poate să îngrijească de morminte — starea sănătăţii şi lipsa puterilor. Persoanelor în etate le puteţi oferi reduceri, pentru că şi în aceste condiţii această categorie de clienţi poate asigura un venit stabil.

După cum se vede, ofertă există. Urmează de stabilit concret lista serviciilor care pot fi acordate.

1. Amenajarea mormântului şi a teritoriului adiacent. În cazul în care mormântul nu a fost îngrijit de mult timp s-ar putea să aveţi mult de lucru. În Moldova oamenii obişnuiesc să sădească copaci, arbuşti, flori care pot crea adevărate jungle în jurul mormântului. Chiar dacă nimeni nu a sădit nimic buruienile oricum vor năpădi mormântul şi îl vor face «invizibil».
2. Îngrijirea anuală a mormântului. Serviciile de îngrijire a mormintelor pot fi acordate pe un termen îndelungat. Contractul poate fi încheiat pe un an de zile, stipulând ce anume trebuie de făcut şi periodicitatea.
3. Alte servicii. În afară de cele expuse mai sus mai pot fi acordate asemenea servicii ca: instalarea monumentelor, restaurarea inscripţiilor şi a portretelor, depunerea florilor, comandarea serviciilor religioase cu prilejul unor date importante etc.

Publicitatea. Publicitatea poate fi plasată la posturile de radio şi televiziune, în presa scrisă, în transport (care circulă spre cimitire). De asemenea, puteţi să conveniţi cu magazinele care comercializează coroane, monumente şi alte rechizite funerare.

Costul serviciilor. Fiecare decide individual, reieşind din amploarea afacerii, cheltuielile pentru utilaj (vopsele, inventar) şi ... conştiinţă.

Concurenţii: rudele responsabile.
Dificultăţi: specificul domeniului şi ambiguitatea, deoarece va fi greu de demonstrat că «ieri această buruiană nu creştea aici».

Veţi avea profit stabil în cazul în care veţi reuşi să încheiaţi contracte pe termen lung cu persoane capabile de plată şi de la bun început vă veţi crea o imagine solidă.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Fundaţia Eurasia a înregistrat la 3 noiembrie 2009 în Republica Moldova Fundaţia Est-Europeană, care va continua începând cu 1 iunie 2010 activitatea reprezentanţei Fundaţiei Eurasia în Chişinău. În cadrul recepţiei, care a fost organizată cu acest prilej pentru jurnalişti, au luat cuvântul preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, şi premierul Vlad Filat.

De ce atâta atenţie faţă de una din multele organizaţii internaţionale?

Fundaţia Eurasia a fost constituită în anul 1993 pentru promovarea valorilor democratice şi economiei de piaţă în fostele state sovietice şi Afganistan. În această perioadă Fundaţia a investit 400 de milioane de dolari prin intermediul a 8400 de granturi şi programe de asistenţă tehnică. În Moldova organizaţia a acordat granturi în valoare de 6 milioane de dolari, de care au beneficiat peste 150 de organizaţii neguvernamentale.

«Nici o altă organizaţie nu a contribuit atât de mult la promovarea democraţiei în statele fostei Uniuni Sovietice ca Fundaţia Eurasia», a menţionat în cadrul recepţiei ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Asif Chaudhry.

«Acum 10 ani a fost luată decizia de a reorganiza reprezentanţele Fundaţiei Eurasia din fostele republici sovietice în fundaţii locale», a comunicat jurnaliştilor preşedintele Fundaţiei Est-Europene, Sorin Mereacre. «Această reorganizare a fost determinată de dorinţa de a localiza activitatea fundaţiilor şi a obţine prin intermediul lor unele susrse de finanţare locale, nu doar internaţionale».

Prima reorganizare s-a produs în Rusia, unde Fundaţia Eurasia a devenit «New Eurasia Foundation». În Moldova Fundaţia Est-Europeană îşi va începe activitatea la 1 iunie 2010 cu un capital iniţial de 1,7 de milioane de dolari.

Activitatea fundaţiei va fi axată pe trei direcţii de bază: dezvoltarea economică bazată pe crearea oportunităţilor la nivel local; buna guvernare — program bazat pe realizarea activităţilor de promovare a unor alegeri libere şi corecte, precum şi a integrării europene; programul activităţilor sociale, bazat pe stimularea companiilor private să participe la programele de dezvoltare durabilă în Moldova.

Preşedintele Consiliului Fundaţiei, Silvia Radu, care este totodată şi preşedintele companiei «Union Fenosa», a declarat pentru «М.В.» că granturile vor fi oferite în baza a două algoritme: programe elaborate de fundaţie şi iniţiative proprii, care vor trebui să fie pe termen lung şi să aibă un rezultat concret la final.

De asemenea, a fost anunţată lansarea unui program aparte, «Fundaţia pentru tineret», care este menit să contribuie la implicarea tinerilor în viaţa socială şi economică a localităţilor de baştină. În acest sens a fost deja organizat un tender în urma căruia au fost selectate 4 ONG-uri din raioanele ţării.

Principalii donatori ai Fundaţiei rămân USAID, SIDA, ministerele de Externe ale Norvegiei şi Olandei, OSCE, Delegaţia Uniunii Europene în Moldova, Ambasada Marii Britanii de la Chişinău, precum şi «Philip Morris International». Totodată, Silvia Radu a subliniat, că deja există şi alocaţii substanţiale din partea partenerilor locali.

Persoană de contact: Carolina Blajin, tel. (+373-22) 235-343 ext. 118 sau .

Aproape orice doamnă doreşte să aibă o piele bronzată, însă nu întotdeuana acest lucru poate fi obţinut în condiţii naturale. În acest caz soluţia ideală este solariul.

Două magazine din reţeaua "Linella" au fost deschise recent în Chişinău. Este vorba despre cel de-al nouălea şi al zecelea market din această reţea. L-am rugat pe directorul general al reţelei, Nicolae Pojoga, să dezvăluie reţetele succesului în afaceri.

«M.B.»: Cum a apărut ideea creării unei reţele de magazine alimentare?
N.P.: Această idee a apărut pe timpul când eram student în anul trei al Academiei de Studii Economice. Eu împreună cu doi companioni ne-am adresat conducerii unui concern cu profil larg cu propunerea să le construim o reţea de magazine în staţiile de aşteptare a transportului. Aşa a apărut reţeaua de magazine «Olimpiacos», care activează şi în prezent. Abia după ce am acumulat experienţă am decis să deschidem reţeaua «Linella».

«М.В.»: Aţi activat în baza unei concepţii generale de la început sau aţi acţionat în dependenţă de situaţie?
N.P.: Noi întotdeauna am considerat că succesul real poate fi atins doar în cadrul unui comerţ civilizat. Să explic ce am în vedere. Pentru primul magazin în anul 2001 am arendat un chioşc la intersecţia străzilor Vieru şi Mircea cel Bătrân. L-am demolat şi am construit totul din nou. Mulţi s-au mirat atunci de asemenea risipă de bani, însă noi eram convinşi de faptul că planificarea corectă, utilajul nou şi curăţenia reprezintă cheia succesului. Acest lucru s-a confirmat, pentru că magazinul nostru atunci ocupa locul doi în sectorul Ciocana după volumul vânzărilor. Şi asta în condiţiile în care marketul ocupa o suprafaţă de numai 70 de metri pătraţi.
Aceeaşi abordare am avut-o şi faţă de celelalte magazine, chiar dacă esenţa activităţii am formulat-o abia doi ani în urmă: «Noi promovăm cultura comerţului civilizat în Moldova».

«М.В.»: Care este formatul unităţilor comerciale în cadrul reţelei?
N.P.: După suprafaţă magazinele noastre ocupă între 40 şi 500 de metri pătraţi. Însă noi ne poziţionăm nu în calitate de supermarketuri, ci de magazine de pe lângă casă sau de cartier, iar aceasta presupune o suprafaţă de 100-300 de metri pătraţi.

Pe parcursul activităţii noi am asimilat patru generaţii de magazine. Primele două au reprezentat comerţul de la tejghea. La etapa a doua a urmat autodesrvirea, la etapa a treia am început să implementăm standarde, stil şi concept interne. În cadrul celei de-a patra etapă am început implementarea stilului tradiţiilor naţionale, dar şi cele mai moderne tehnologii. De exemplu, aparatele noastre de casă conţin cântare, care sunt unite cu terminalele de casă. Este foarte comod, iar în oraş doar noi dispunem de aşa tehnologie. Unice sunt şi cărucioarele noastre cu două coşuri detaşabile.

«М.В.»: Care este direcţia de dezvoltare a reţelei «Linella» în continuare?
N.P.: Noi ne vom poziţiona în calitate de reţea naţională, atât după cantitate, cât şi după calitate.

«М.В.»: După cantitate înseamnă că intenţionaţi să vă lansaţi şi în provincie?
N.P. Da. În afară de aceasta, noi elaborăm un program de loialitate în baza căruia intenţionăm să promovăm producţia autohtonă. În prezent, sortimentul mărfurilor moldoveneşti constituie doar 35-40 la sută, or, nu este un lucru corect.

«М.В.»: Adică reţeaua «Linella» se plasează atât pe terenul supermarketurilor, cât şi pe cel al magazinelor de pe lângă casă. Nu credeţi că asemenea «jocuri» vor contribui la închiderea magazinelor mai mici de cartier?
N.P.: Nu cred. Magazinul de pe lângă casă reprezintă cel mai elastic format, care întotdeauna va putea face faţă supermarketurilor. Totodată, este şi formatul cel mai rezistent, deoarece nu este afectat într-o măsură atât de mare de criză. E drept, că nici boom-ul economic nu se reflectă într-o măsură aşa de mare asupra magazinelor de pe lângă casă.

Cum de «luptat» cu magazinele mari? Vă pot da un sfat (Nicolae ne arată cartea autorilor Archer, Jeanne Smalling and Taylor, Don. «Up Against the Wal-Marts» (How Your Business Can Survivein the Shadow of the Retail Giant). Potrivit lui Nicolae Pojoga, acest manual oferă o mulţime de sfaturi utile despre faptul cum unităţile comerciale independente pot concura cu reţelele mari. «Cumpărătorul nu întotdeauna se uită la preţ. Noi nu atacăm prin metoda preţurilor. Există noţiunea de „Non-price action“, care presupune deservire de calitate, personal corespunzător, curăţenie, calitate şi multe altele. Şi bineînţeles, întotdeauna ne bucurăm de concurenţi puternici, pentru că aceasta nu ne permite să ne relaxăm», a conchis Nicolae Pojoga.

Articol pregătit MyBusiness.md

COMPANIA SüDZUCKER AG INTENŢIONEAZĂ SĂ INVESTEASCĂ APROXIMATIV 10 MIL. EURO îN CONSTRUCŢIA PRIMEI UZINE DE PRODUCERE A BIOCOMBUSTIBILULUI îN MOLDOVA.

Realizarea acestui proiect va contribui la reducerea costurilor energetice şi, în acelaşi timp, la utilizarea optimală a materiei prime secundare, se arată într-un comunicat al companiei. Majorarea bruscă a costurilor la resursele energetice utilizate în procesul de uscare şi granulare a producţiei secundare, folosită ca furaj pentru vite, stimulează producătorii de zahăr să caute căile optimale de utilizare a acestui produs. Industria zahărului în Moldova, la fel ca şi majoritatea ramurilor de producere din ţara noastră precum şi din toată lumea este în căutarea unui echilibru între creşterea preţurilor la energie, necesitatea de a reduce costurile de producţie şi de protecţie a mediului. Una dintre soluţiile cele mai eficiente a acestei probleme este reutilizarea pulpei de sfeclă de zahăr pentru producerea biogazului şi îngrăşămintelor. Uzina de producere a biogazului din Moldova va fi a doua de acest gen din Europa. Compania Südzucker Moldova SA va prezenta proiectul uzinei de producere a biogazului la 14 aprilie. La prezentare vor participa reprezentanţi ai companiei Südzucker AG, membrii consiliului de administraţie ÎM Südzucker Moldova SA, reprezentanţi ai ministerelor şi departamentelor a Moldovei, ai organizaţilor internaţionale şi ONG-urilor, experţi şi jurnalişti.

InfoMarket

Ghidul a fost prezentat în cadrul unei întruniri la ANRE, la care au participat reprezentanţi ai asociaţiilor de protecţie a consumatorilor, instituţiilor de stat interesate, precum şi ai întreprinderilor de distribuţie a energiei electrice. Autorii Ghidului invocă drept motiv principal al elaborării acestuia necesitatea de a informa complet, corect şi precis consumatorii despre drepturile lor legitime în relaţia cu furnizorii de energie electrică. Ghidul cuprinde toate informaţiile necesare pentru consumatori despre drepturile, obligaţiile lor şi ale furnizorilor de energie electrică cu privire la încheierea contractelor, racordarea, deconectarea şi reconectarea la reţea, evidenţa şi facturarea consumului, calitatea serviciilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, soluţionarea litigiilor apărute între părţi. Lucrarea conţine sfaturi şi recomandări ale specialiştilor ANRE privind economisirea energiei electrice, eficienţa energetică a mărfurilor electrocasnice, răspunsuri la cele mai frecvente întrebări ale consumatorilor. Ghidul include, de asemenea, prezentarea principalelor acte legislative şi normative în domeniul energetic, a sectorului electroenergetic, inclusiv a furnizorilor de energie electrică, a telefoanelor de contact ale oficiilor teritoriale ale acestora, precum şi ale inspecţiilor energetice teritoriale. Ghidul a fost editat în 1,5 mii exemplare şi va fi distribuit în mod gratuit organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor, sindicatelor, oficiilor comerciale teritoriale ale furnizorilor de energie electrică. El a va fi plasat şi pe pagina de Internet a Agenţiei: www.anre.md.Versiunea electronică a Ghidului va fi ulterior actualizată în funcţie de modificările operate în actele legislative şi normative în vigoare, de comentariile, solicitările şi recomandările consumatorilor pe marginea problemelor abordate în această lucrare.

InfoMarket

În special, în luna martie curent rezervele valutare ale BNM s-au micşorat cu 1,18 mil. dolari SUA sau cu 0,08%, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei. Micşorarea rezervelor a fost determinat de plăţile la datoria externă a Moldovei în volum de 6,02 mil. dolari SUA, deprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA – 4,93 mil. dolari SUA, alte plăţi externe – 3,52 mil. dolari SUA. Totodată, la majoarea rezervelor valutare în martie au contribuit: intervenţiile pe piaţa valutară a Moldovei sub formă de cumpărare a valutei - 10,77 mil. dolari SUA, venitul din gestionarea rezervelor valutare – 1,49 mil. dolari SUA, plăţile legate de rezervele obligatorii ale băncilor licenţiate în valută străină - 0,59 mil. dolari SUA, alte încasări – 0,44 mil. dolarui SUA. După cum a relatat anterior agenţia InfoMarket, în 2009 rezervele valutare ale BNM s-au micşorat cu 192,16 mil. dolari SUA (11,5%), constituind la situaţia din 31 decembrie circa 1 mlrd. 480,25 mil. dolari SUA. Rezervele valutare ale BNM au atins maximul istoric absolut de 1,8 mlrd. dolari SUA la finele lunii septembrie 2008, însă rezervele au început să scadă după declanşarea crizei mondiale financiar-economice. // 13.04.2010 – InfoMarket

În premieră, întreprinzătorii autohtoni pot participa la expoziţia mondială „World Expo", care anul curent se va desfăşura în China. În perioada 28 aprilie - 5 mai 2010, Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei invită businessmenii să efectueze o vizită de afaceri la expoziţia mondială „World Expo 2010", care va avea loc în or. Shanghai, China. Evenimentul va fi inaugurat la 1 mai 2010 şi va dura 184 zile.

„World Expo 2010" este prima expoziţie mondială găzduită de o ţară considerată în curs de dezvoltare, câştigând concursul pentru organizarea acestei manifestări, la care au concurat Mexic, Polonia, Rusia, Coreea de Sud. Oraşul Shanghai, în care îşi va ţine lucrările „World Expo 2010", a demonstrat ritmuri spectaculoase de dezvoltare, confirmând şi actualitatea tematicii alese pentru expoziţie: „Un oraş mai bun, o viaţă mai bună".

Se preconizează ca „World Expo 2010" să fie o expoziţie grandioasă, de rezonanţă globală, sloganul ales de organizatori fiind „Eveniment splendid, de succes şi de neuitat". Expoziţia se va extinde pe o suprafaţă de 5,28 km.p., în centru oraşului Shanghai, pe ambele maluri ale rîului Huangpu. În program sunt incluse aprox 20.000 evenimente în 14 pavilioane cu 35 sectoare, expoziţia găzduind participanţi din peste 240 ţări. Fluxul zilnic de vizitatori al „World Expo 2010" este estimat la 200.000 persoane, care vor avea posibilitatea să viziteze standuri naţionale originale, diverse prin stiluri şi concepţie, standurile companiilor transnaţionale şi ale organizaţiilor internaţionale.

Republica Moldova va participa pentru a doua oară la o expoziţie de asemenea amploare. Sloganul standului ţării noastre la „World Expo -2010" este „Oraşul meu eşte şi oraşul tău". La stand vor fi prezentate cele remarcabile realizări ale RM. Participarea în cadrul unei expoziţii mondiale va oferi Moldovei oportunităţi enorme de stabilire şi consolidare a relaţiilor economice cu ţările participante, contribuind şi la promovarea imaginii Republicii Moldova pe arena internaţională.

Vizita de afaceri la „World Expo 2010" prevede participarea delegaţiei de businessmeni autohtoni la programul adiţional al expoziţiei, la întrevederi bilaterale, precum şi vizitarea monumentelor culturale ale Chinei.

Pavilioanele World Expo 2010, Shanghai :

1. Pavilioanele Americii de Nord şi Sud
2. Pavilionul Africii
3. Pavilionul Europei
4. Pavilionul Oceaniei de Sud-Est
5. Pavilioane tematice
6. Pavilioanele organizaţiilor internaţionale
7. Districtul restaurante / divertisment
8. Holul evenimentelor
9. Centrul expoziţional
10. Pavilionul Chinei
11. Centrul artelor interpretative
12. Pavilionul Ţărilor Asiei
13. Sătucul expoziţional
14. Pavilionul întreprinderilor

Expoziţiile mondiale sunt expresie a inspiraţiei şi gândirii umane. Fiind reprezentantul uneia dintre cele mai vechi civilizaţii pe glob, China favorizează comerţul internaţional, transferul de tehnologii şi promovează pacea pe glob. Pe parcursul a 184 zile participanţii vor face schimb de idei strategice de dezvoltare durabilă a societăţii şi modalităţi de menţinere a unui habitat urban ecologic, vor analiza perspectivele mixului cultural urban, perspectivele prosperităţii economice urbane, inovaţiile şi tehnologia urbană, interacţiunea dintre mediile urbane şi rurale.

Întreprinzătorii interesaţi să participe la vizita de afaceri în Shanghai, în perioada 28 aprilie - 5 mai 2010, sunt rugaţi să expedieze în adresa CCI o scrisoare de intenţie ce va conţine: scopul vizitei, numele şi funcţia specialistului care va pleca în deplasare, data şi locul naşterii, data emiterii şi termenul de valabilitate al paşaportului, perioada de sejur, tipul hotelului şi camerei (SNG/DBL room).

Informaţii suplimentare: Direcţia Târguri şi Expoziţii a CCI a RM, tel/fax: 23-84-10, 21-07-25, e-mail:

La 15 aprilie 2010, în premieră, la Chişinău, Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei (CCI), în parteneriat cu Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCI organizează o conferinţă internaţională ştiinţifico-practică cu genericul „Forme alternative de soluţionare a litigiilor comerciale, probleme şi modalităţi de rezolvare".

La conferinţă vor participa oficiali ai administraţiei publice centrale, arbitri, reprezentanţi ai comunităţii de afaceri, reprezentanţi ai instituţiilor arbitrale din mai multe state membre ale CSI, din România, Polonia, Bulgaria, precum şi expertul juridic rezident al Consiliului Europei în Moldova, Carsten Mahnke.

Conform preşedintelui Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCI, Dumitru Postovan, în cadrul evenimentului vor fi discutate subiecte actuale ce ţin de formele alternative de soluţionare a litigiilor comerciale în diferite state, armonizarea legislaţiei în domeniu, se va face schimb de experienţă. „Agenţii economici din Republica Moldova au parteneri de afaceri în diferite ţări şi, uneori, între aceştia apar litigii comerciale. De obicei, întreprinzătorii, în special cei din statele cu o economie dezvoltată, preferă formele alternative de soluţionare a litigiilor, care oferă mai multe avantaje. Medierea şi arbitrajul le permit părţilor să aleagă timpul, locul, arbitrii, modalităţile de examinare, forma de remediere a litigiului, etc. Astfel, conflictul se soluţionează rapid, profesionist, confidenţial şi mai puţin costisitor."

Potrivit sursei citate, conferinţa va contribui la stabilirea relaţiilor de colaborare dintre Curţile de Arbitraj de pe lângă Camerele de Comerţ şi Industrie, la familiarizarea cu cadrul legislativ în domeniul arbitrajului şi altor metode alternative de soluţionare a litigiilor economice.

Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCI a Moldovei a fost înfiinţată în anul 1994 pentru administrarea arbitrajului comercial, în scopul soluţionării litigiilor de comerţ exterior.

Bd. Ştefan cel Mare 151, mun Chişinău,

Tel: 23-52-88; 24-42-83,

www.chamber.md; e-mail:

În special, plata principalului la credite a constituit 15,4 mil. dolari SUA, plata dobânzilor – 4,9 mil. dolari SUA, au relatat pentru InfoMarket surse din Ministerul Finanţelor. Anterior a fost comunicat că Moldova în 2010 preconizează să direcţioneze spre deservirea datoriei de stat externe administrată de guvern circa 73,2 mil. dolari SUA. În special, plăţile principalului la credite în 2010 sunt prevăzute în volum de 46,8 mil. dolari SUA, dintre care plăţile aferente achitării datoriei directe a guvernului - 46 mil. dolari SUA, datoriei garantate - 0,8 mil. dolari SUA. Cheltuielile aferente deservirii datoriei de stat externe, achitării dobânzilor sunt prevăzute în 2010 în volum de 26,4 mil. dolari SUA, dintre care plăţile aferente achitării datoriei directe - 26,22 mil. dolari SUA, datoriei garantate - 0,18 mil. dolari SUA. 

InfoMarket