07.05.2014, Chișinău - Problema intensității energetice, mai mari de peste trei ori decât în UE, care face mai puțin competitive produsele moldovenești, a determinat Ministerul Economiei să inițieze politici de reducere a consumului de energie. Cum 45% din consumul final de energie revine gospodăriilor casnice, una din acțiunile cele mai importante se referă la promovarea aparatelor electrocasnice eficiente energetic.

De exemplu, factura anuală pentru un frigider de Clasa C care consumă 285 kWh/anual ar constitui 473 lei față de 170 lei - factura anuală pentru un frigider de Clasa A++ care consumă 103 kWh/anual. Diferenţa de 182 kWh anual este o economie pentru Republica Moldova, iar 302 lei – economii pentru bugetul gospodăriei, realizate anual doar de la un singur produs.

Astfel, Ministerul Economiei a elaborat Legea privind etichetarea produselor cu impact energetic, care va stimula achiziționarea electrocasnicelor cu un consum redus de energie. Legea a fost aprobată, publicată în Monitorul oficial și va intra în vigoare la 25 octombrie 2014.

Etichetele energetice și fișele cu informații despre consumul de energie vor însoți toate produsele menționate, fie că sunt vândute în magazine, în magazine online sau sunt oferite spre închiriere. Orice publicitate pentru un anumit model de produse cu impact energetic vizat de lege trebuie să includă informaţii privind impactul energetic, clasa de eficienţă energetică şi preţul produsului.

Agenția pentru Eficiență Energetică va organiza informarea agenților economici și a populației privind avantajele etichetării energetice, iar Agenția pentru Protecția Consumatorilor va monitoriza corectitudinea aplicării etichetelor energetice și va avea dreptul să ceară retragerea produsului din comerț, dacă prescripțiile sale nu vor fi îndeplinite.

De menționat că Legea nu se va aplica produselor utilizate (second-hand); mijloacelor de transport de persoane sau mărfuri; plăcuţelor indicatoare a caracteristicilor tehnice sau echivalentului acestora ataşat pe produse din raţiuni de siguranţă.

Studiile realizate în alte ţări au constatat că din electrocasnice, cel mai mare consumător de energie electrică în gospodărie sunt frigiderul şi congelatorul, cu 47% din totalul de energie facturată. Iluminatul consumă 21% din energia electrică a casei; 10% - maşina de spălat (dotată cu storcător), 7% - aparatura muzicală şi 5% - televizorul.

În perioada 2001-2008, consumul de energie în gospodăriile casnice din Moldova a crescut cu 48% și, se presupune că această creștere se datorează dotării sporite cu aparate de uz casnic. O gospodărie casnică din Republica Moldova consumă anual în mediu aproape 1400 kWh, consum comparabil cu cel din țările baltice și România. Cumulativ, către anul 2020, aparatele casnice vor atinge un consum de peste două ori mai mare față de anul 2009, dacă nu se va întreprinde nimic. Însă, dacă aparatele electrocasnice nou-procurate vor fi eficiente energetic, populația ar putea economisi peste 820 de milioane de lei.

Comunicat de presă

Banca pune accentul pe îmbunătățirea climatului de afaceri, integrare regională și utilități municipale mai eficiente

Compania G&G Solar 1 a finisat construirea parcului fotovoltaic cu puterea instalată de 330 kW, pe teritoriul centrului Porsche în apropierea or. Chisinău. Proiectul cuprinde 6660 panouri fotovoltaice din module GS Solar GS-50 montate și amplasate la suprafața solului. Parcul fotovoltaic va genera anual aproximativ 420 MWh energie electrică și datorită amplasării sale la distanta mica de la reţelele electrice de distribuţie din Chișinău, el va contribui la reducerea pierderilor de transportare și de distribuţie a energiei electrice în Republica Moldova. Proiectul a fost finanțat 100% prin intermediul împrumutului MoSEFF. Echipa MoSEFF a susţinut G&G Solar 1 în diverse aspecte de gestionare a riscurilor privind conexiunea la rețeaua electrică externă care aparține companiei Gaz Natural Fenosa și în procesul de aprobare a tarifelor. Acest proiect este al doilea proiect fotovoltaic de scară medie susținut de către MoSEFF și prezintă încă un pas spre o utilizare mai sporită a potențialului energiei solare în Republică. Moldova planifică până anul 2020 să genereze cel puțin 20% din necesrul de energie electrică din surse regenerabile.

Sursă: http://www.moseff.org/

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a sprijinit 100 de întreprinderi din Republica Moldova, în vederea beneficierii de consultanță pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în cadrul acestora. Acest program, finanţat de Guvernul Suediei, facilitează colaborarea întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM-uri) din Republica Moldova cu consultanţii locali din domeniul eficienţei energetice, cu scopul de a reduce consumul de energie, de a îmbunătăţi eficienţa utilizării resurselor şi de a reduce costurile.

Începînd cu 10 aprilie 2014 turiștii moldoveni care aleg Turcia ca destinație turistică nu vor mai putea obține viza la sosire în aeroportul turc. Va fi nevoie de o viză on-line ( e-visa) care trebuie neapărat obținută înainte de a pleca în călătorie.

E-viza poate fi obtinuta on-line accesînd link-ul: https://www.evisa.gov.tr/en/

Mai multe informații puteti găsi și pe site-ul Ministerului turc al Afacerilor Externe: http://www.mfa.gov.tr/visa-information-for-foreigners.en.mfa

Source: http://turism.gov.md/

Odată cu liberalizarea regimului de vize cetățenii Republicii Moldova începând cu 28 aprilie 2014, pot călători în țările membre ale Uniunii Europene fără viză.
Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, vine cu anumite recomandări pentru cetățenii Republicii Moldova, care doresc să-și planifice un sejur în Uniunea Europeană și statele membre ale spațiului Schengen.

1. Ce documente sunt necesare pentru a beneficia de călătorii fără vize în spaţiul Schengen?
Trebuie să deţineţi paşaport biometric valabil cel puţin încă trei luni de la data întoarcerii preconizate în Republica Moldova.

2. E posibil de efectuat mai multe călătorii în spaţiului Schengen în perioada celor 90 de zile în decurs de 180 de zile?
Da. Deși trebuie să calculaţi cu atenție numărul de zile de şedere pentru a nu depăşi perioada totală de 90 (nouăzeci) de zile de şedere în decursul celor 180 de zile.

3. Regimul fără vize va fi valabil pentru orice tip de paşaport?
Toţi deţinătorii de paşapoarte biometrice vor putea circula în ţările Schengen fără vize. Conform Acordului între UE şi RM de modificare a Acordului între Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind facilitarea eliberării vizelor, cetăţenii Republicii Moldova titulari de paşapoarte diplomatice şi paşapoarte biometrice de serviciu sunt deja scutiţi de vize.

4. În care State Membre va fi introdusă libera circulație?
Cetăţenii RM vor călători fără vize în toate Statele Membre ale UE cu excepţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei. Statele Membre ale UE care vor elimina vizele pentru cetățenii Republicii Moldova:
• Statele Membre ale UE care fac parte din spaţiul Schengen: Portugalia, Spania, Franţa, Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Italia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Austria, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Republica Cehă, Letonia, Lituania, Estonia şi Malta;
• Statele Membre ale UE care încă nu au implementat acquis-ul Schengen (statele care nu fac parte din spațiul Schengen fără frontierele interne): Cipru, Croaţia, România şi Bulgaria.
Scutirea de vize se aplică de asemenea în cazul ţărilor asociate spaţiului Schengen: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

5. Garantează eliminarea vizelor dreptul de intrare în spaţiul Schengen?
Eliminarea vizelor nu garantează în mod automat dreptul necondiţionat de intrare şi şedere de scurtă durată în spațiul Schengen. Eliminarea regimul de vize nu anulează alte condiţiile de intrare şi şedere de scurtă durată. Statele Membre au dreptul de a refuza intrarea şi şederea de scurtă durată pe teritoriul acestora dacă una sau mai multe din condiţiile de intrare enumerate mai jos nu sunt îndeplinite.
Pentru călătorii ce nu depăşesc 90 de zile în decurs de 180 de zile, condiţiile de intrare pentru resortisanții ţărilor terţe sunt următoare:
(a) deţinerea documentului de călătorie valabil sau a documentelor ce permit trecerea frontierei;
(b) justificarea scopului şi condiţiilor de şedere preconizată, existenţa mijloacelor financiare suficiente, cît pentru durata şederii preconizate, atât pentru întoarcerea în ţara de origine;
(c) a nu fi pe lista persoanelor pentru care au fost emise semne de alertă în Sistemul de Informaţie Schengen (SIS) cu scopul de a interzice intrarea în Statele Membre;
(d) a nu fi considerat/ă drept amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă, sănătatea publică sau relaţiile internaționale ale Statelor Membre, în special când nu există semne de alertă în bazele de date naţionale ale Statelor Membre cu scopul de a interzice intrarea din aceleaşi motive.

6. Motivele refuzului de intrare
Când intrarea pe teritoriul unui Stat Membru este refuzată din motive de neîndeplinire a unei sau mai multor condiţii sus-menţionate, resortisantului țării terțe i se eliberează o decizie argumentată în formă scrisă pe un formular standard, care conţine motivele concrete ale refuzului. Formularul completat i se transmite resortisantului ţării terţe în cauză, care trebuie să confirme recepţionarea deciziei.
Resortisanții țărilor terțe, cărora le-a fost refuzată intrarea, sunt în drept de a contesta decizia. Contestarea dată trebuie să fie înaintată în conformitate cu prevederile legii naţionale a Statului Membru în cauză. În acest sens, resortisantului țării terțe i se comunică în formă scrisă datele de contact ale reprezentanţilor competenți de a acţiona din numele acestuia.
Depunerea contestaţiei nu suspendă decizia de a refuza intrarea.
Pentru multe detalii consultați Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen).

7. Ce documente trebuie să prezint colaboratorului serviciului grăniceri la punctul de trecere a frontierei?
Trebuie să prezentaţi paşaportul Dvs.; adițional pot fi cerute următoarele acte: biletele pentru călătoriile ce urmează a fi făcute şi biletele pentru retur; dovada mijloacelor financiare suficiente; rezervarea de cazare; scrisoarea de invitaţie în cazul vizitei private, conferinţelor; certificatul de admitere într-o instituție de învățământ în cazul studiilor, etc. În cazul călătoriilor cu scop turistic se prezintă voucherul turistic.

8. De ce sumă de bani este nevoie pentru a efectua călătorii turistice în spațiul Schengen?
Conform Articolului 5 (3) din Codul Frontierelor Schengen, "Evaluarea mijloacelor de subzistență se face în funcție de durata și de obiectul șederii și în raport cu nivelul mediu al prețurilor în materie de cazare și masă din statul membru sau din statele membre în cauză, pentru o cazare la preț moderat, înmulțite cu numărul de zile de ședere".
1. Se verifică dacă călătorul deține mijloace suficiente de subzistență pentru durata şi scopul şederii preconizate, pentru returul în ţara de origine sau tranzitul într-o ţară terţă şi că el/ea poate să le obţină în mod legal. Pentru a verifica existenţa mijloacelor de subzistență se iau în consideraţie sumele de referinţă stabilite de către fiecare Stat Membru.
2. Verificarea existenţei mijloacelor financiare poate fi efectuată pe baza banilor în numerar, cecurilor de călătorie şi cardurilor bancare care se află în posesia resortisantului ţării terţe.
3. Declaraţiile de sponsorizare, dacă sunt prevăzute de legislaţia naţională, şi scrisorile de garanţie/invitaţia din partea persoanei care invită conform legislaţiei naţionale, în cazul dacă resortisantul ţării terţe va fi găzduit de către persoana dată, de asemenea pot fi considerate drept dovada mijloacelor suficiente de subzistență.
4. Validitatea cardului bancar poate fi verificată luând legătura cu compania care l-a emis sau prin intermediul altor facilități disponibile la punctul de trecere a frontierei (ex., case de schimb valutar).
5. Invitaţia din partea persoanei/organizaţiei-gazdă poate fi verificată luând legătura direct cu această persoană/organizație sau prin intermediul verificării bunei-credinţe a persoanei/organizaţiei-gazdă cu ajutorul organelor naționale de control din Statul Membru de reşedinţă al persoanei/organizaţiei-gazdă.

9. Este necesară perfectarea asigurării medicale pentru a călători în spaţiul Schengen?
Asigurarea medicală de călătorie nu este obligatorie pentru resortisanții ţărilor terţe scutiţi de vize, dar este cu titlu de recomandare.

10. Este necesar de a deține un bilet de întoarcere la momentul plecării din Moldova?
În cazul călătoriei cu avion/tren/autocar se recomandă să aveţi bilet pentru retur. Însă, această condiție nu este obligatorie.

11. Am nevoie de viză pentru a munci în spaţiul Schengen mai puţin de 3 luni?
Da, majoritatea Statelor Membre Vă obligă să obţineţi viza de muncă sau permisul de muncă dacă intenţionaţi să îndepliniţi o activitate remunerată chiar şi pe o perioadă de mai puţin de trei luni.

12. Dacă planific să vizitez un prieten sau o rudă care rezidă în spațiul Schengen, va trebui să comunic careva informaţii despre această persoană colaboratorului serviciului grăniceri?
Vi se poate cere să comunicaţi informaţii detaliate despre această persoană. Se recomandă să aveţi cel puţin adresa şi numărul de contact.

13. Este necesară deținerea vizei pentru a vizita Statele Membre ale spaţiului Schengen cu scop de afaceri, precum participare la întâlniri de afaceri, cursuri de instruire sau expoziţii pe o perioadă scurtă?
Nu.

14. Este necesară deținerea vizei /permisului de studii dacă planific să călătoresc în spaţiul Schengen pentru a face studii de scurtă durată?
Sunteţi obligat/ă să perfectaţi permis de studii numai în cazul în care intenţionaţi să faceți studii pe o perioadă de mai mult de 90 de zile în decurs a 180 de zile. Pentru studii de lungă durată sunteţi obligat/ă să obţineţi permis de studii, iar regulile variază de la o ţară la altă. De aceea, se recomandă să contactaţi Ambasada/Consulatul ţării în care intenţionaţi să faceţi studii înainte de a începe studiile.

15. Vor fi informate toate autorităţile Statelor Membre ale spaţiului Schengen despre aceste modificări?
Da.

16. O dată ce eliminarea regimului de vize va intra în vigoare, vor exista careva restricţii în legătură cu călătorii dintr-o ţară a spațiului Schengen în altă?
Nu există control la frontierele interne între ţările ale spațiului Schengen. Există control la frontierele între ţările ale spațiului Schengen şi Cipru, Croaţia, Bulgaria şi România. Cetăţenii Republicii Moldova trebuie să dețină paşaportul asupra ei pe tot parcursul călătoriei, deoarece în legislaţiile naţionale poate fi prevăzut controlul ad-hoc la frontierele interne.

17. Ce se întâmplă în cazul în care mă aflu în spaţiul Schengen mai mult de 90 de zile (fără permis de şedere sau viză de lungă ședere) sau muncesc (fără permis de muncă)?
Aflarea cetăţenilor Republicii Moldova în spațiul Schengen pe o perioadă de mai mult de 90 de zile în decursul celor 180 de zile (fără permis de şedere sau viză de lungă şedere) se consideră ilegală, și poate fi sancționată cu aplicarea interdicţiei de intrare ulterioară în spațiul Schengen.
Efectuarea activităţii remunerate în spațiul Schengen fără permis de şedere este de asemenea ilegală (chiar și pe o perioadă de mai puţin de 90 de zile) şi poate de asemenea fi sancționată cu aplicarea interdicţiei de intrare ulterioară în spațiul Schengen.

Press-release

Chisinau, 5 Mai 2014 — În contextul marcării a 20 de ani de la instituirea arbitrajului în Republica Moldova, ca metodă alternativă de soluționare a litigiilor, Chișinăul va găzdui Conferința internațională ştiinţifico-practică "Arbitrajul în Republica Moldova – realizări şi perspective", a informat președintele Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie, Dumitru Postovan, în cadrul ședinței operative de luni, 5 mai 2014. Evenimentul va avea loc pe data de 16 mai curent, la Palatul Republicii.
Conferința este organizată de Camera de Comerț și Industrie și Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCI, cu suportul Ministerului Justiției al RM şi Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, cu scopul de a contribui la realizarea activităţilor prevăzute în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, pilonul V – "Rolul justiţiei în dezvoltarea economică".
Potrivit sursei citate, manifestarea prezintă interes atât pentru teoreticieni, cât și pentru practicienii în domeniu și va contribui la intensificarea relațiilor de colaborare profesională dintre juriști, schimbul de opinii între reprezentanţii sectorului economic şi cei ai sectorului juridic, sporind calitatea serviciilor de arbitraj.
La Conferință se preconizează să ia parte circa 130 de participanți: oameni de afaceri, juriști de la companii, arbitri, judecători, avocaţi, oameni de ştiinţă, autorități publice.
În cadrul manifestării vor prezenta rapoarte experți din Republica Moldova, România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Polonia, Marea Britanie şi alte ţări.
Subiectele care vor fi puse în discuţie vizează diferite aspecte ale dezvoltării arbitrajului, recunoaşterea hotărârilor arbitrale străine, rolul instanţelor de judecată în desfăşurarea arbitrajului, pregătirea specialiștilor în domeniu, arbitrajul şi insolvabilitatea, regulile Incoterms etc.
"Deoarece este un instrument de protecţie a drepturilor patrimoniale ale comercianţilor, pentru Camera de Comerţ şi Industrie arbitrajul se numără printre direcţiile prioritare de activitate, orientată spre susţinerea agenţilor economici în activitatea comercială pe care o desfăşoară. Astfel, contribuim nu doar la protejarea drepturilor întreprinzătorilor, ci și la dezvoltarea economică a Republicii Moldova, în ansamblu", a spus Dumitru Postovan.
Legea cu privire la judecata arbitrală (arbitraj) a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova pe 31 mai 1994. În același an, pe lângă Camera de Comerț și Industrie a fost înființată prima instituție de arbitraj din Moldova – Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional.
www.chamber.md

sau pagina CCI pe facebook

Pentru cumpărătorii moldoveni, carnea și ouăle de prepeliță reprezintă o arătare exotică, însă deja există o afacere în această direcție. Un reprezentat tânăr al acestei ramuri este SRL „Fermio" din Ialoveni.

Eugen Truhin afirmă că a vrut să organizeze o întreprindere "un pic mai originală pentru Moldova". Și a deschis o autocinema.

Străbunul lucru de mână, astăzi, are tendința de a fi numit utilizând termenul la modă „handmade". Unele meșterițe confecționează articole unice, lucrate manual, în timpul liber, acasă, iar altele reușesc să-și transforme pasiunea într-o adevărată afacere. S-a întâmplat la fel și în cazul Victoriei Peeva, care e patronul uneia dintre cele mai cunoscute astăzi companii din acest domeniu din Chișinău, „Vik gallery".