Primul fermier care a montat panouri fotovoltaice în gospodăria sa a devenit Luca Secrii din satul Sănătăuca, raionul Florești.
Această idee i-a sugerat-o fiul care locuiește în Franța, unde în mediul rural sunt puține casele care să nu fie „împodobite" cu astfel de centrale electrice în miniatură. Inițial, fiul și-a instalat așa tip de panouri în casa sa din Franța, observându-le avantajele și dezavantajele, iar apoi i-a sfătuit tatălui să facă același lucru. Chiar dacă în Moldova, până când, perioada de rentabilitate a lor este mai mare decât în Franța. Cauza acestui aspect constă în faptul că, conform legislației în vigoare, poate vinde surplusul de energie electrică alternativă, obținută de la Soare (și nu doar), numai cel care produce mai mult de 10 kW/h.
Luca Secrii a montat pe acoperișul casei sale 15 panouri cu o capacitate totală de 3kW. „Ele produc energie electrică în orice condiții meteo, nu doar atunci când este soare puternic, ci și când e senin", - a explicat fermierul.
Astfel, Luca Secrii a soluționat problema alimentării cu energie electrică a casei sale. Totodată, a fost rezolvată parțial problema penelor de curent din sate în timpul accidentelor, a rupturilor în rețea, a dezastrelor naturale sau din cauze neidentificate.
Seara, când fluxul de energie de la panoul solar se micșorează și dispare, aparatul de măsură se comută în mod automat la alimentarea cu energie electrică de la rețea.
„Este dezavantajos să instalezi acumulatoare, - zice Luca Secrii. – Ele sunt foarte scumpe și funcționează doar doi-trei ani".
„Sistemul Solar" l-a costat 3 mii de euro sau, aproximativ, 50 mii lei.
Să calculăm acum. O familie din 3-4 membri, care utilizează astfel de minuni ale tehnologiei ca frigider, boiler, mașină de spălat ș.a, consumă lunar, în medie, 300kW/h de energie electrică. Pentru casele particulare, această sumă crește considerabil, iar în cazul apartamentelor poate fi mai scăzută.
Efectuând niște calcule simple, putem observa faptul că, pentru Luca Secrii, panourile solare devin rentabile peste aproximativ 20 de ani, conform tarifelor actuale (1,58 lei pentru kW, fără TVA, în rețeaua Gas Natural Fenosa). Acest termen poate fi micșorat, dacă iarna, în timpul zilei, se va folosi energia electrică pentru încălzire, noaptea se va deconecta boilerul etc.
Situația se poate schimba radical în cazul în care va fi eliminată interdicția de a vinde surplusurile de energie, pe care, actualmente, Luca Sercii le furnizează gratuit în rețea. Dacă va fi aplicat tariful feed-in, stabilit pentru cei care produc peste 10 kW/h (1,92 lei fără TVA), atunci investiția fermierului va deveni rentabilă în 2-2,5 ani.
Există două cazuri pentru a fi revizuită restricția. Primul constă în armonizarea legislației din Moldova cu cea europeană. Al doilea caz – pericolul de a nu fi îndeplinită sarcina, formulată în Strategia de obținere a energiei din surse alternative până în anul 2020. În cadrul acesteia, este menționat faptul că până la termenul menționat, Moldova se obligă să obțină 20% din totalul de energie consumată din biomasă, biogaz, de la soare, vânt ș.a.
Actualmente, în țară se produc 4,5-5% de astfel de energie. Proiecte alternative relativ mari, cu o capacitate de peste 1 MW, sunt foarte puține.
Din aceste considerente, fermierul Luca Secrii și-a instalat un contor biderecțional, care calculează atât energia electrică pe care el o cumpără, cât și cea pe care o vinde. Până când, gratuit.
Articol pregătit de MyBusiness.md, în colaborare cu revista Moldova Eco-Energetică
