În timpul desfășurării forumului noilor tehnologii ICT Summit 2014, care s-a desfășurat pe 13-14 mai 2014, în Chișinău, directorul companiei Ritlabs Maxim Masiutin a relatat povestea de succes a vestitei aplicații din partea afacerii sale – programul de mail The Bat!

Designul, efectuarea tâmplăriilor, lucrările interioare și exterioare în lemn masiv, mobilă vintage – sunt doar câteva elemente din lista articolelor produse de compania „Tor-design", a cărui fondator este Dmitrii Solodcenko.

Piotr Lagowsky, foodpanda: Romanii, cei mai deschisi la comenzi de mancare de pe telefon.

Romania este o piata ideala pentru platformele de livrari de mancare, sustine Piotr Lagowski, Managing Director foodpanda CEE, care mai spune ca tara noastra se afla pe primul loc in Europa Centrala si de Est la capitolul comenzi de mancare direct de pe telefonul mobil.

Piotr Lagowski este managing director foodpanda pe Europa Centrala si de Est, pozitie din care coordoneaza activitatea businessului in Polonia, Ungaria, Romania, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Croatia si Serbia. Dintre toate acestea, Romania este una dintre tarile sale preferate pentru business, recunoaste managerul.

"Intre 45% si 50% din comenzile zilnice foodpanda Romania sunt facute de pe aplicatia de mobile, disponibila gratuit in AppStore si Google Play", iar acest procent impresionant are legatura cu momentul intrarii afacerii sale pe piata romaneasca, explica Piotr Lagowsky.

Desigur, Romania, in comparatie cu alte tari, are insa un mare minus: "problema taxelor", mai spune Lagowsky.

Despre potentialul pietei din Romania pentru "food delivery", problemele cu care s-a confruntat la implementarea conceptului de business pe meleagurile noastre, dar si modul in care alege sa-si pastreze echilibrul intre cele opt tari de care este responsabil si viata personala, vorbeste Piotr Lagowsky, intr-un interviu acordat Business24.

Cum ati intrat in echipa foodpanda?

Eram deja in echipa Rocket Internet, lucrasem la Groupon si Westwing Home & Living. In cadrul Westwing am avut ocazia sa construiesc de la zero FoodPanda, businessul din Europa Centrala si de Est. A fost o oportunitate foarte importanta, mai ales ca modelul de business este printre cele mai bune, fiind bazat pe modelul "agregator", dar a fost si multa munca la mijloc. Asadar, un mare avantaj pentru mine.

Astazi coordonati activitatea business-ului in opt tari importante: Polonia, Ungaria, Romania, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Croatia si Serbia. Ce diferente gasiti intre aceste piete si cum vedeti Romania, ca mediu de business pentru foodpanda?

Peste tot avem concurenta, asadar nu putem vorbi despre o strategie a Oceanului Albastru (Blue Ocean Strategy), ci mai degraba despre o strategie a Oceanului Rosu. Trebuie sa facem fata concurentei, intrucat pe nicio piata nu suntem "deschizatori de drumuri".

Asadar, din punctul nostru de vedere, situatia este destul de dificila.

Spre exemplu, pe piata din Polonia exista trei mari jucatori si toata lumea are un mare investitor international in spate, deci beneficiaza de acelasi know-how.

Desigur, exista mici diferente intre numarul de comenzi, dar fiecare poate fi "numarul unu".

In Ungaria avem un concurent foarte mare care este "numarul unu" de departe, iar diferenta dintre "numarul doi" in piata si "numarul unu" e imensa.

Restul pietelor nu sunt atat de mari.

Pietele mele preferate sunt Romania, Bulgaria si Serbia, judecand dupa peisajul competitional.

Ce ne puteti spune despre comportamentul consumatorului roman?

Comportamentul consumatorului este similar, indiferent in ce tara ar fi el. Exista doua puncte de varf: la pranz, cand clientul este la birou si cand ajunge acasa si comanda ceva pentru cina.

Asadar comportamentul nu difera, ci bucataria difera. Si aici as spune ca nu e neaparat o diferenta intre nivelul tarilor, ci o diferenta intre nivelul oraselor. Nu putem spunem ca o tara prefera pizza si alta nu, mai degraba ca un anumit oras prefera pizza si altul nu.

Am facut studii pentru a observa diferentele intre Bucuresti, Timisoara, Cluj si altele, in urma cu doua saptamani. Acelasi lucru l-am facut in Polonia si in alte tari, iar rezultatul a fost acelasi: diferentele apar la nivel de orase.

Asadar, este vorba de un business local. As merge chiar mai departe spunand ca este un business "de cartier". Pentru ca difera calitatea oamenilor de la un cartier la altul. Spre exemplu, intr-un cartier in care locuiesc tineri antreprenori, corporatisti, profesionisti, cresc comenzile de mancare indiana, de bucatarie Thai, si alte astfel de exemple.

In cartierele mai sarace, unde oamenii lucreaza in intreprinderi sau in sectorul public, acestia comanda mai mult kebap si pizza.

Nu spun ca un fel de mancare ar fi mai bun decat altul, pentru ca fiecare client este, pana la urma, un client cu preferintele sale.

Cum au imbratisat romanii comanda de mancare prin intermediul aplicatiilor mobile?

Romania are cel mai ridicat procentaj la comenzile de mancare prin intermediul aplicatiilor mobile. Aici procentul este printre cele mai mari din lume si, cu siguranta, se afla pe primul loc in Europa Centrala si de Est.

Acest lucru s-a intamplat pentru ca am intrat in Romania intr-un moment in care compania noastra se concentra puternic pe promovarea aplicatiei mobile.

In Polonia sau in Cehia, spre exemplu, am inceput afacerea avand ca suport de promovare doar Internetul. Asadar, toate activitatile de marketing s-au concentrat pe partea de Web. Iar toti clientii pe care i-am castigat pana la momentul promovarii aplicatiei inca fac comenzi pe Internet pentru ca s-au obisnuit asa.

Iar in Romania am inceput sa formam un alt obicei: comanda de pe telefonul mobil. Asta datorita momentului in care am intrat pe piata din Romania.

Intre 45% si 50% din comenzile zilnice foodpanda Romania sunt facute de pe aplicatia de mobile, disponibila gratuit in AppStore si Google Play.

Ce estimari financiare aveti pentru primul an de activitate in Romania?

Cel mai probabil vom trece pe profit de anul viitor si sa atingem la break-even in 2015. Ne concentram foarte intens pe aceasta piata unde am vazut un mare potential.

Ce planuri de business aveti pentru Romania?

Ne dorim sa asiguram o acoperire cat mai mare a restaurantelor cu livrare, am vrea sa colaboram cu 80-90% dintre restaurantele care fac livrari in Romania. Dupa atingerea acestui obiectiv, urmeaza un "push" mare pe partea de marketing.

Ne concentram deja foarte mult pe partea de marketing online, desigur nu am neglijat nici partea de marketing offline cu publicitate outdoor si am vrea sa realizam si o campanie pe TV.

Mai urmeaza si cateva activitati offline.

Care au fost cele mai mari provocari pe care le-ati intalnit pe piata din Romania?

In principiu, peste tot sunt provocari similare: o promovare buna, gasirea partenerilor, ce mai buna strategie de marketing, etc.

Cu siguranta Romania, in comparatie cu alte tari, are un mare minus: problema taxelor.

Nicaieri nu sunt atatea probleme legate de reglementarea taxelor ca in Romania. Mai ales ca angajator, trebuie sa platesc foarte multi bani la stat. As prefera sa le dau oamenilor mai mult si statului mai putin, dar din pacate aici proportia este cea mai nefericita din toate cele opt tari.

Ce sugestii aveti, asadar, pentru Guvernul Romaniei raportat la mediul de afaceri?

Cred ca sunt cateva aspecte legale ce ar trebui mai bine reglementate. Spre exemplu, in Polonia, daca esti student si avem vreo forma de intelegere civila, pe perioada studentiei angajatorul are de platit doar o taxa. Nu exista contributii sociale si alte forme de plati.

Iar taxa este de 18% pana in momentul in care studentul ajunge sa castige 22.000 de euro pe an. Iar majoritatea studentilor nu ajunge sa castige peste 22.000 de euro pe an. Asadar, ei isi iau banii minus 18% si atat.

Tocmai de aceea o mare parte din echipa noastra din Polonia este formata din studenti ambitiosi pe care ii putem plati cu un salariu corect.

Si cu toate acestea, nu va deranjeaza sa faceti afaceri in Romania?

Da, pentru ca vat potentialul pietei. Este o problema mult mai mare decat in alte locuri, trebuie sa-mi dau seaman cum sa fac sa angajez oameni in cel mai bun mod. Insa de asta merg inainte, vad potentialul de business.

Cum vi se pare Romania?

Chiar imi place si cred ca Bucuresti e un oras foarte frumos. Am fost putin surprins pentru ca auzisem ca nu e tocmai dragut, insa am gasit cateva puncte in comun cu Budapesta. Si nu doar din cauza numelui.

Nu am gresit niciodata numele Bucuresti. L-am spus de 50 de ori in ultimele zile si nu l-am gresit niciodata.

Ati fost si in alte orase?

Din pacate nu, dar data viitoare mi-ar placea sa vad Timisoara si Cluj.

Fiind responsabil cu activitatea foodpanda in opt tari, calatoriti destul de des. Cum alegeti sa va relaxati, in putinul timp liber ramas?

Cand plec in vacanta plec cu un obiectiv clar: calatoresc doar in locurile in care locuiesc prietenii mei. Ultima oara am calatorit in Oslo, iar in excursia anterioara am fost la New York. Am un prieten bun fotograf la New York, am un alt prieten consultant la Oslo, si asta e ocazia perfecta sa petrec timp cu ei.

In timpul verii, insa, nu merg peste hotare. Merg in weekend-uri la mare, in Polonia, unde plajele sunt excelente. Nu e atat de cald ca la Marea Mediterana, insa climatul este potrivit acolo.

Am si un oras preferat: Iurata. Mergem acolo cu toti prietenii, plecam vineri dupa-amiaza si ne intoarcem duminica dupa-amiaza sau luni dimineata. Acolo ne petrecem patru-cinci weekend-uri din vara.

Insa, intr-adevar, daca zbori mult cu avionul incepi sa privesti avionul ca pe autobuz.

V-ati gandit vreodata sa va incepeti propria afacere?

Da, intotdeauna. Dar Rocket Internet este undeva intre corporatie si antreprenoriat. Iti ofera toate avantajele unei corporatii (lucrezi cu oameni inteligenti, care au procesele foarte bine structurate, exista politici clare, investitori mari si este o companie globala), pastrand experienta antreprenoriala autentica (faci totul de la zero, esti atent cu bugetele si oriunde poti economisi niste bani o faci ca si cand ar fi propria ta companie).

Asadar iei ce e mai bun din fiecare. Experienta oferita de compania Rocket Internet este cea mai buna cale pregatitoare pentru o eventuala investitie pe cont propriu, dar si pentru o intrare ulterioara in mediul corporate.

http://www.business24.ro/

Cinci metode prin care Starbucks îşi convinge clienţii să cheltuiască mai mult

Amenajarea cafenelelor Starbucks, de la iluminat până la modul în care sunt aşezate standurile, este gândită astfel încât să îşi atragă clienţii să petreacă mai mult în cafenele, să cumpere mai mult şi să revină, scrie Business Insider.

Cinci dintre cele mai cunoscute trucuri folosite de Starbucks sunt prezentate într-un reportaj publicat de Bloomberg.

Starbucks îşi promovează produsele în fereastră. "Designerilor le place să numească acest truc strangerea de mână dintre client şi magazin", a declarat Sam Grobart report pentru Bloomberg. De cele mai multe ori, Starbucks plasează reclamele la nivelul ochilor pe partea exterioară a ferestrei, iar în alte cazuri reclamele sunt poziţionate chiar pe mânerul uşii.

Starbucks îşi amplasează tejgheaua în mijlocul sau în zona din spate a cafenelelor, astfel încât să fie siguri că toţi clienţii vor traversa zona de canapele. Prin această modalitate, cumpărătorii pot ţinti locurile libere, fiind încurajaţi să rămână în cafenea pentru a-şi savura băuturile. Cu cât vor rămâne mai mult în magazine, cu atât mai mari sunt şansele să se întoarcă la bar pentru a cumpăra şi alte produse.
Starbucks se foloseşte de lumini pentru a-şi ghida clienţii în cafenea. Starbucks plaseaza rafturi iluminate pentru a crea un fel de culoar către barul amplasat în zona din spate. În plus, lumina atrage atenţia clienţilor asupra produselor expuse, trezind impulsul de cumpărare.
Tejgheaua este prevăzută cu o porţiune îngustă între clienţi şi maşinile de cafea, ceea ce face procesul de cumpărare mai ademenitor. "Tactica face parte din strategia companiei de a menţine un grad ridicat de interacţiune între personal şi cumpărători", a declarat Grobart.
Starbucks îşi plasează reclamele între barul unde se preia comanda şi tejgheaua de unde cumpărătorii îşi iau băuturile şi prăjiturile. Astfel, clienţii sunt încurajaţi să se gândească la ce ar putea să cumpere data următoare când revin în cafenea.

http://www.zf.ro/

In doua saptamani, internautii vor putea cere Google "sa fie uitati".
Google va anunta pana la finalul lunii un mecanism prin care internautii sa poata cere ca informatiile despre ei rezultate in urma cautarilor online sa poata fi scoase din motorul de cautare al companiei, scrie NYTimes.com.
Compania americana a fost obligata de organismul de reglementare al Comisiei Europene sa introduca un astfel de sistem.
Detaliile mecanismului inca trebuie sa se finalizeze insa un instrument de baza prin care oamenii sa poata cere Google ca informatii despre ei sa fie scoase va fi "in picioare" in urmatoarele doua saptamani.
Google nu a comentat in ceea ce priveste felul in care instrumentul va functiona sau cum va putea fi accesat, cu exactitate.
"Este un proces complicat", a transmis Google. "Imediat ce ne vom gandi cum vom realiza acest lucru, vom anunta utilizatorii. Procesul ar putea dura cateva saptamani".
Curtea de Justitie a Uniunii Europene a decis saptamana trecuta ca internautii au dreptul "de a fi uitati" si pot cere Google sa stearga unele informatii despre ei din rezultatele de cautare.

http://www.wall-street.ro/

Proprietarii automobilelor electrice BMW îşi vor putea "alimenta maşinile" în propriul lor garaj construit din panouri solare, un concept dezvoltat de BMW Designworks USA, unul dintre cele mai cunoscute centre de design BMW din lume, scrie Business Insider.

Garajul construit din fibre de bambus şi carbon este încă în stadiul de concept, potrivit oficialilor BMW. Acoperişul garajului este format în totalitate din panouri care reţin energia solară direct în autoturisme. Garajul dezvoltat de cei de la BMW trebuie conectat la sistemul BMW i Wallbox Pro, care permite monitorizarea fluxul de energie transferat în acumulatorul maşinii.

Maşinile electrice dezvoltate de BMW sunt modelele i3 şi i8, care fac parte din subbrandul constructorului german cunoscut ca "Project i". BMW i3 este proiec­tat ca un automobil de oraş, cu o lun­gi­me de aproape 3,9 metri şi dis­pune de un mo­tor electric de 170 CP care poate accelera de la 0 la 100 km/h în opt secun­de. Cel de-al doilea model, BMW i8, este proiectat ca un automobil sport hibrid de tip plug-in, având atât un motor electric de 130 CP şi unul pe benzină în trei cilindri de 224 CP.

http://www.zf.ro/

15 mai 2014, Chişinău – Ministerul Economiei al RM a organizat la 15 mai curent, o masă rotundă cu participarea şefilor secţiilor economie a Consiliilor raionale al cărei subiect a constituit promovarea îmbunătăţirii performanţei de mediu a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din ţara noastră. Proiectul-pilot cu acelaşi generic a fost prezentat de Lilia PALII, coordonatorul proiectului şi directorul Direcţiei generale dezvoltarea mediului de afaceri al Ministerului Economiei.

Potrivit Liliei Palii, scopul proiectului este de a consolida dialogul dintre organele de administrație publică și mediul de afaceri în vederea stimulării ecologizării IMM-urilor, precum şi elaborarea recomandărilor cu privire la adoptarea și realizarea instrumentelor concrete pentru protecția mediului și implementarea practicilor "verzi" în cadrul IMM-urilor. Aceste instrumente vor conduce la dezvoltarea noilor produse şi servicii care să respecte mediul şi la adoptarea sistemelor de management ecoeficiente de către întreprinderile autohtone.

Printre acestea a fost enunţată reducerea poverii administrative la eliberarea permisiunilor pentru IMM-uri și inspectare, prezentarea informației cu privire la prevederile normative și cele mai bune practici și difuzarea activă a acesteia printre IMM-uri, eco-etichetarea ş.a. De asemenea, printre instrumentele de promovare a ecoeficienţei IMM-urilor au fost menţionate şi stimulentele financiare precum împrumuturi avantajoase, facilități impozitare, etc.

Etapele realizării proiectului includ un şir de acţiuni ce presupun revizuirea preventivă a normelor juridice în vigoare și a practicilor de aplicare a instrumentelor existente, chestionarea a 400 de IMM-uri și analiza rezultatelor ei, oferirea consultanței persoanelor interesate (autorități de stat și oameni de afaceri) pentru examinarea posibilităților de implementare și perfecționare a instrumentelor de promovare a ecologizării IMM-urilor ş.a.

Menţionăm că în Republica Moldova dezvoltarea economiei ecologice (verzi) este promovată în contextul Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova-2020, Strategiei de dezvoltare a sectorului IMM pentru anii 2012-2020, Foii de parcurs pentru ameliorarea competitivității, a prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Proiectul pilot „Promovarea îmbunătăţirii performanţei de mediu a întreprinderilor mici şi mijlocii" (2014-2015) este o iniţiativă realizată în cadrul Comisiei Europene „Ecologizarea Economiilor în Vecinătatea Estică", care se desfăşoară iniţial în două ţări ale Parteneriatului Estic (Armenia şi Republica Moldova) şi este implementată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Comunicat de presă

Dacă vă imaginaţi că raiul e plin de dulciuri, atunci Festivalul Tradiţiilor Dulci „Mai Dulce" este pentru dumneavoastră. Buna-dispoziţie, dulciuri, jocuri, toate acestea, timp de 8 ore, vă sunt garantate pe 25 mai, cu începere de la ora 11:00, la cea de-a II-a ediţie a Festivalului, ce se va întinde pe toată strada Vlaicu Pârcălab, între str. Veronica Micle şi str 31 august 1989.

Veţi trăi nostalgia dulciurilor copilăriei în Cămara cu reţete de la Mama, iar Cel Mai Delicios Desert Tradiţional şi Cel Mai Delicios Desert Internaţional vor primi trofeul Cireaşa de pe tort, realizat de meşterul-ceramist Andrei Sclifos.

În cadrul festivalului, vor active atelierele gatronomice pentru copii şi adulţi, intitulate Bucătăria celor 5 inimioare, unde vizitatorii vor putea învăţa cum se prepară un desert delicios, iar împreună cu Lia Fia, brand de haine pentru fetiţe, se va organiza o prezentare de modă pentru copii cu branduri autohtone.

În această ediţie, va avea loc pentru prima data Târgul Copiilor Cuminţi. Copiii îşi vor putea vinde cărţile, hăinuţele şi jucăriile.

De asemenea, în cadrul evenimentului se va organiza târg de artizanat, zumba pentru copii şi părinţi, ateliere de creativitate, ateliere de sporturi moderne, proiecte fotografice, concert cu micii artişti de la Artico, concursuri şi multe alte surprize.

Anul trecut a avut loc prima ediţie a Festivalului "Mai Dulce". La eveniment au participat peste 50 de gospodine şi meşteri populari şi peste 3000 de vizitatori.

Conform organizatorilor, Festivalul Tradiţiilor Dulci – Mai Dulce are drept scop Promovarea și Păstrarea tradițiilor de patiserie casnică, Promovarea brandurilor locale care produc haine pentru copii, susținerea tinerilor artizani şi educarea copiilor să comunice, să negocieze şi să interacţioneze cu semenii și adulții.

Costul biletului este de 35 lei până pe data de 24 mai. În ziua evenimentului – 40 lei. Copii până la 7 ani – intrare gratis.

Sursă: madein.md

Dacă cineva încă nu a observat: pe cea mai prestigioasă stradă comercială din capitala Moldovei au fost deschise, în ultimii ani, multe puncte comerciale unde se vând haine, încălțăminte, galanterie și accesorii moldovenești, și care au reușit să ocupe pozițiile magazinelor altor mărci comerciale internaționale.

De fapt, acest „balonaș" are o denumire oficială mai extinsă – balon cu aer cald.