Premierul Victor Ponta a declarat, marți, că Executivul intenționează să inițieze o linie de garanții pentru cei care investesc și în Republica Moldova.

Companiile aeriene low-cost din Statele Unite renunţă una câte una la ultimul serviciu gratuit pe care îl mai ofereau pasagerilor: dreptul de a lua un bagaj de mână la bord fără niciun cost suplimentar.

În România, la Wizz Air şi Blue Air, bagajul de mână încă mai este gratuit. Restul opţiunilor costă. Iar unii pasageri se plâng de faptul că, zborurile low-cost este mai scump decât pare. Însă companiile care efectuează aceste curse spun că, de fapt, pasagerii lor sunt mai liberi decât cei ai companiilor de linie.

Frontier Airlines este cea mai recenta companie low-cost americană care taxează bagajele de mână ale pasagerilor. Singurul bagaj gratuit ramâne cel suficient de mic cât să încapă sub scaun. Dacă această taxă pe bagajele de mână va fi adoptată şi de operatorii low-cost din Europa rămâne de văzut.

Totuşi, companiile aeriene spun că aceste costuri suplimentare sunt de fapt mai multe opţiuni suplimentare. Cu alte cuvinte, pasagerii primesc dreptul de a refuza acele servicii de care nu au nevoie şi care, în cazul unui zbor de linie sunt incluse în preţul biletului fie că pasagerul vrea sau nu.

Însă, chiar dacă are toate opţiunile incluse în bilet, o cursă de linie poate fi mai ieftină decât una low-cost cu toate serviciile suplimentare cumpărate.

De exemplu, un zbor de linie între Bucureşti şi Madrid, dus întors rezervat astăzi pentru luna august costă 380 de euro. La o companie low-cost, doar biletul şi nimic mai mult costă cu 50 de euro mai puţin. Pasagerul zborului low cost are apoi la dispoziţie o întreagă serie de opţiuni mai ieftine sau mai scumpe.

Îşi poate face check-in în aeroport, pentru 20 de euro. Sau îl poate face gratuit pe internet. Îşi poate lua cu el un bagaj mare pentru cel puţin 40 de euro. Sau îşi poate lua un bagaj mic gratuit. Îşi poate selecta locul dorit cu 16 euro, iar cum avioanele companiilor low cost sunt destul de înghesute, pasagerul poate opta cu 20 de euro pentru mai mult spaţiu pentru picioare. Iar dacă i se face foame în timpul zborului poate da 6 euro pe un sandwich şi un suc, 12 euro dacă i se face foame şi la zborul de întoarcere.

Adunate, toate aceste servicii suplimentare costă aproape 110 euro ceea ce face ca zborul low-cost să fie cu 60 de euro mai scump decât unul de linie.

Însă operatorii low-cost merg pe ideea că majoritatea pasagerilor nu îşi doresc nici mâncare în timpul zborului, nici mai mult spaţiu pentru picioare şi nici locuri la fereastră. Pur şi simplu vor să ajungă la destinaţie cât mai ieftin posibil.

http://www.ziarulatac.ro/

Arion 1, o bicicletă cu un design inovativ, proiectată de 8 studenţi ai Universităţii de Inginerie din Liverpool, vrea să bată recordul pentru cea mai mare viteză atinsă de un vehicul din această categorie, scrie Business Insider.

Caroseria în formă de lacrimă are un design aerodinamic, astfel încât să îi permită bicicletei să atingă o viteză cât mai mare. În prezent, recordul pentru cea mai mare viteză atinsă este deţinut de modelul XeloX3, care a rulat cu 133,7 de km pe oră.

Arion 1 va fi testată în mai 2015, însă inginerii previzionează că va atinge aproape 145 de km pe oră.

Producătorii prototipului au declarat că pe toată durata mersului, biciclistul va sta întins pe spate pentru a diminua rezistenţa la vânt. În plus, bicicleta va fi dotată cu un sistem de filmare care să proiecteze imaginile pe un ecran din interiorul vehiculului, din moment ce ciclistul nu are vedere în exterior.

Pentru a putea atinge viteza record de 145 de km pe oră, un biciclist ar trebui să producă până la 700 waţi putere, au declarat studenţii Universităţii din Liverpool. Ei au mai spus că, în prezent, construiesc Arion 0, un model care imită Arion 1 şi care va fi folosit pentru a identifica eventuale nereguli.

http://www.zf.ro/

Australienii vor iesi la pensie la varsta de 70 de ani pana in 2035, a anuntat, vineri, ministrul australian de Finante Joe Hockey.

Masura va fi aplicata in cazul persoanelor care au acum varsta de 50 de ani sau mai putin, scrie The Australian.

Hockey a precizat ca reforma se va intinde pe o perioada de 21 de ani, ceea ce inseamna ca australianii care vor iesi la pensie la 70 de ani sunt cei nascuti dupa 1965.

Care sunt tarile in care angajatii au sanse sa primeasca o pensie decenta?

Guvernul australian va creste treptat varsta de pensionare, urmand exemplul Executivului laburist precedent, care a lucrat la un proiect de crestere a varstei de la 65 la 67 de ani pana in 2023.

Ministrul de Finante a declarat ca, pentru moment, pensionarii nu vor fi afectati de nicio schimbare, intrucat este vorba despre o reforma pe termen lung.

Initial, guvernul australian luase in calcul ca varsta de pensionare sa fie ridicata la 70 de ani pana in 2029, insa demnitarii au regandit proiectul si au decis ca programul sa se desfasoare mai lent.
http://www.ziare.com/

Directorul magazinului Serge Moldova, Alexandr Deordița, a fost de acord să dea un interviu pentru MyBusiness.md, în care a povestit despre cum a devenit lider și despre lucrurile necesare pentru deschiderea unui magazin de comercializare a lenjeriei de corp de la renumitul brand din Belarus, SERGE.

Compania Simpals a deschis un incubator de afaceri riscant Simpals Garage pe data de 1 aprilie 2011. Directorul departamentului inovațiilor web Simpals Roman Știrbu povestește despre succesele la care a ajuns incubatorul în al patrulea său an de activitate.

Croația e vizitată anual de milioane de turiști. Pentru un turist oridinar din Moldova, aceasta nu prezintă încă o destinație "bătătorită", deși de pe data de 28 aprilie turiștii moldoveni vor avea posibilitatea să călătorească acolo fără vize, având doar pașapoarte biometrice.

Coordonatorul proiectelor sociale ale companiei Dina Cociug, Angela Beșleagă:

Ridicarea vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova care calatoresc in spatiul Schengen, dar si campaniile viitoare de promovare la Chisinau a destinatiilor romanesti, vor aduce in Romania un plus de peste 10.000 de turisti din tara vecina in acest an, estimeaza Razvan Filipescu, presedintele ANT.
"Ne asteptam ca in acest an, dupa ridicarea vizelor, sa avem un plus de peste 10.000 de turisti din Republica Moldova. In anul 2013 au venit in Romania aproximativ 33.000 de turisti din aceasta tara, iar in 2012, circa 29.000", a declarat Razvan Filipescu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT), prezent la un targ de turism care se desfasoara intre 10 si 13 aprilie la Chisinau.
El spune ca Romania va incepe in luna septembrie o campanie de promovarea outdoor la Chisinau si in media din Republica Moldova, care va dura un an si va costa 300.000 de euro. Vor fi promovate litoralul romanesc, statiunile balneare, printre care Vatra Dornei, Slanic Moldova si Sovata, city break-urile in Bucuresti si Iasi, Valea Prahovei si croazierele pe Dunare.
"Am constatat ca Delta Dunarii este o destinatie care prezinta interes pentru turistii din Republica Moldova", a mai spus Filipescu. La standul Romaniei din targul de la Chisinau si-au expus ofertele 16 firme din tara, si alte cateva societati de turism, care au venit cu standuri proprii, scrie Mediafax.
Parlamentul European si Consiliul European au luat recent decizia finala privind includerea Republicii Moldova pe lista tarilor ai caror cetateni nu vor mai avea nevoie de vize, incepand cu 28 aprilie, pentru a calatori in Spatiul Schengen.
De eliminarea vizelor vor beneficia doar cetatenii din Republica Moldova care detin un pasaport biometric. Ridicarea vizelor nu inseamna ca moldovenii vor putea intra in spatiul Schengen pentru a munci, ci doar in scopuri turistice, pentru o perioada de 90 de zile.

http://www.wall-street.ro/

Wilson Rothman, un fotograf profesionist, a căutat cele mai bune servicii online pentru stocarea fotografiilor, situând în topul clasamentului Flickr, site pe care îl consideră cel mai aproape de cerinţele sale, scrie The Wall Street Journal.

Rothman a luat drept criterii uşurinţa de folosire, simplitatea şi practicalitatea. Fotograful dorea un serviciu care colectează fotografiile şi apoi le încarcă pe server şi permite accesarea lor cu uşurinţă de câte ori este nevoie. Aceasta înseamnă că serviciul trebuie să aibă o opţiune publică şi una privată.
De asemenea, fotograful dorea şi posibilitatea de a edita fotografii online.
Printre candidaţii la primul loc s-au aflat Dropbox, Flickr, Shutterfly, SmugMug şi Google Drive. Facebook nu este un site de depozitare, pentru că micşorează şi reduce calitatea fotografiilor. În cazul în care doriţi ulterior să descărcaţi imaginile de pe reţeaua de socializare, le veţi primi la calitatea de pe Facebook. Un alt serviciu testat de Rothman a fost Photo Stream de la Apple. Deşi se sincronizează automat cu iPhone sau iPad, imaginile nu sunt păstrate permanent în cloud. Dacă nu se sincronizează dispozitivele cu iPhoto, imaginile sunt pierdute. În plus, nu există o interfaţă Web pentru serviciul Apple.

Dropbox lucrează la crearea unui serviciu care să permită distribuirea fotografiilor şi public şi privat. La începutul lunii, Dropbox a lansat Carousel, o aplicaţie pentru iPhone ş Android, care permite distribuirea de imagini unor grupuril de persoane. Problema aplicaţiei este că nu permite crearea unor albume, iar fotografiile nu sunt vizibile pe site-ul companiei.

Un alt candidat în clasament a fost Google Drive, unul dintre cele mai competitive servicii, oferind 15 GB spaţiu de stocare. Totuşi, Google a plasat organizarea fotografiilor în sarcina reţelei de socializare Google Plus, aşa că procedeul de distribuire este complicat.

Cel mai uşor se distribuie fotografii prin intermediul Flickr, care oferă o interfaţă simplă pentru gestionarea fotografiilor, atât publice cât şi private.
http://www.zf.ro/