Pe 6 decembrie, în Chișinău, a avut loc I-ul Forum Hotelier, organizat de Asociația Națională a Hotelurilor și Restaurantelor din Republica Moldova

Pe piața moldovenească a apărut un nou material termoizolant – spuma poliuretanică. Din punct de vedere al funcționalității, acesta devenise un concurent serios pentru polisteren.

Astăzi, accesoriile din piele ale lui Vitalie Burlacu sunt asociate cu noțiunile de calitate desăvârșită, tehnologii inovatoare, design inventiv și pot concura cu cele mai cunoscute branduri italiene. Omul de afaceri a obținut aceste rezultate impresionante în doar cinci ani de activitate, reușind să demonstreze tuturor și, în primul rând, sie însuși, faptul că formula succesului comercial constă din perseverență și muncă asiduă.

Casa de bijuterii Sabion a castigat un important premiu de design la o competitie internationala.
Magazinul Galeriile Sabion a castigat titlul de cel mai frumos magazin din lume la o competitie internationala din Statele Unite (ARE Design Awards); imaginatia romanilor a invins 500 de concurenti, printre care branduri cu traditie precum Macy's, Tiffany's sau Apple Store, scrie capital.ro.

Mai mult decat atat, Sabion s-au intors acasa si cu alte doua premii, pentru ingeniozitatea expunerii artistice si pentru pardoseala inovatoare (din granit si inox). Magazinul arata mai degraba ca o galerie de arta, in care bijuteriile sunt expuse asemenea unor tablouri, vitrinele sunt lucrate din fier forjat si mozaic din sticla colorata, iar tavanul este compus din peste o mie de bucati de oglinda lucrate manual.

"Am creat o bijuterie mare, unde sa vindem bijuterii mici", spune incantat Claudiu Bologa, fondatorul Casei de Bijuterii Sabion, care mai detine inca 16 magazine, primele deschise fiind in 1998, in Targu-Mures.

"Bijuteriile create de catre Sabion se pot defini în 3 cuvinte: "Bijuterii de Familie", acest concept insumand eternitatea iubirii si a celor mai nobile sentimente, transmise de la o generatie la alta", se arata pe site-ul oficial al casei de bijuterii.
http://www.9am.ro/

Remo Ruffini, preşedintele şi acţionarul majoritar al producătorului italian Moncler de îmbrăcăminte sportivă, a devenit joi miliardar în dolari după ce compania s-a listat la un preţ maxim pe bursă, transmite Bloomberg.

Titlurile Moncler vor fi cotate la 10,20 euro stabilind valoarea companiei la 2,55 miliarde euro. Ruffini deţine 27,5% din companie prin intermediul holdingului Ruffini Partecipazioni. Potrivit indexului Bloomberg al miliardarilor, italianul are acum o avere netă de 1,1 miliarde de dolari (0,8 mld. euro).

Antreprenorul în vârstă de 52 ani intră în topul miliardarilor din industria fashion de anul acesta alături de Brunello Cucinelli, care a devenit miliardar în urma dublării preţului acţiunilor din momentul listării companiei sale în aprilie 2012. Brandul fashion Brunello Cucinelli a atras prin IPO 158 de milioane de euro de la investitorii internaţionali.

Holdingul Ruffini Partecipazioni deţine 32% din Moncler iar omul de afaceri italian controlează 86% din holding.

Listarea Moncler marchează un eveniment important pentru bursa din Italia din ultimii trei ani, când Enel Green Power s-a listat în noiembrie 2010, strângând 2,6 miliarde euro.

este cea mai importantă pentru bursa din Italia din ultimii 3 ani, după oferta publică iniţială de acţiuni a Enel Green Power din noiembrie 2010.

Oferta Moncler indică reînnoirea apetitului investitorilor din Europa care sunt încrezători în revenirea economică din regiune. Companiile din Europa, Africa şi Orientul Mijlociu au atras aproape 32 de miliarde de dolari din listări în 2013, dublu faţă de 2012.

Suedia se află printre ţările europene care reciclează cel mai mult din ce consumă, cetăţenii fiind atât de implicaţi în problemele de mediu încât statul este nevoit să importe 800.000 de tone de gunoi în fiecare an, scrie The Huffington Post.

20% din termoficarea Suediei provine din arderea deşeurilor, iar peste 250.000 de locuinţe sunt alimentate cu energie electrică din aceeaşi sursă. Din moment ce majoritatea deşeurilor sunt reciclate, statul suedez este nevoit să importe gunoi pentru a alimenta necesarul de gunoi pentru ardere.

Gospodăriile suedeze reciclează majoritatea deşeurilor, numai 4% din ce rămâne ajungând în depozitele de deşeuri. Suedia a făcut obligatoriu pentru locuinţe să se separe reciclabilele de guno, iar producătorii ajută gestionarea materiei reziduale.

Prin contrast, americanii reciclează numai 34% din deşeuri, conform Agenţiei Pentru Protecţia Mediului din Statele Unite, şi peste jumătate din deşeurile gospodăriilor americane ajung în gropi de gunoi, în total 136 de milioane de tone.

Facilităţile de ardere a gunoiului din Statele Unite pot gestiona numai o mică parte din deşeuri, iar majoritatea rezidurilor arse ajung în depozite pentru gunoaie.

Un studiu arată că americanii aruncă aproape jumătate din mâncare, risipă care ajunge la o sumă totală de 165 de miliarde de dolari pe an.

În cadrul festivalului de modă ArtPodium 2013, care a avut loc recent în Chișinău, au fost prezentate colecțiile de la designerii naționali de frunte și câștigătorii concursului tinerilor modelieri din anii precedenți. Printre acestea au fost prezentate două colecții de la Elena Grosu, care anul trecut a ocupat locul întâi în categoria "Etno". Pentru ea, concursul a servit drept un imbold spre deschiderea propriei sale afaceri.

Hidrogenul, înlocuind metanul reprezintă o invenție a oamenilor de știință din Republica Moldova.

Diferite lumânări produse manual de Turkulik, apărute recent pe piața moldovenească, nu pot fi ocolite cu vederea. Ele atrag atenția nu doar prin forme neobișnuite, dar și prin gama largă de culori.

Mierea este unul dintre puţinele produse moldoveneşti a cărui cotă pe piaţa europeană creşte continuu.
Anual ţara produce aproximativ 4-5 mii de tone de miere. Experţii sunt convinşi că într-o perioadă scurtă de timp Republica Moldova îşi poate cel puţin dubla producţia de miere şi exporturile. Un jurnalist al Centrului de Informare al Vecinătăţii Europene a vizitat o companie moldovenească care intenţionează să exporte în Europa nu mai puţin de 100 de tone de miere de cea mai bună calitate în termen de patru ani.
Acest lucru a fost posibil datorită programului EAST Invest finanţat de Uniunea Europeană, care sprijină întreprinderile mici şi mijlocii nu doar să găsească parteneri, ci şi să afle despre cerinţele, oportunităţile şi condiţiile de pe pieţele europene. Iată cele relatate de el.