Din 25 octombrie, Angry Business şi postul de televiziune MBC dă startul primului reality show de business din Republica Moldova - “Business Factory” (http://goo.gl/mrmG0G).

Proiectul televizat difuzat în premieră pe piaţa media din ţara noastră presupune o serie de emisiuni TV în care 7 tineri din Moldova vor fi instruiţi cum să genereze profit prin utilizarea unor tehnici simple, dar efective.

Timp de opt săptămâni, emisiune cu emisiune, aceştia vor învăţa toate instrumentele necesare pentru a pune pe picioare o afacere şi le vor implimenta nemijlocit, sub stricta supraveghere a mentorilor. Fiecare pas al eroilor “Business Factory” va fi monitorizat: cum îşi faci temele pe acasă, cum stabilesc întâlniri cu clienţii, cum îşi vând produsul şi îşi calculează venitul.

Scopul proiectului televizat este de a educa oamenii de afaceri din Moldova prin oferirea unor modele clare de dezvoltare a propriului business, demonstrând că este posibil să lansezi o afacere care să genereze cel puţin 10.000 de lei în doar 2 luni de la apariţia ideii.

Vezi aici mai multe detalii (http://goo.gl/mrmG0G).

Angry Business (http://angrybusiness.md/) este o comunitate ce creează și dezvoltă afaceri. Fondată în 2013, aceasta își propune să contribuie la creșterea calității pieții de antreprenori din Republica Moldova, fiind susținută de oameni cu experiență din businessul local și internațional.

Într-un supermarket din Moscova, iaurturile sunt disponibile din abundenţă la raionul pentru lactate, contrazicând imaginile cu rafturi goale vizibile în mai multe magazine din capitală după anunţul embargoului alimentar rus asupra produselor europene, însă unele au depăşit cu mult data de expirare, scrie Mediafax.

"Managerul ne-a cerut să nu lăsm niciun raft gol, dar, cum nu mai primim nici iaurturi europene şi nici americane, suntem nevoiţi să trişăm", explică Kristina, responsabil de raion în supermarketul din Moscova. "Dacă un client cumpără un iaurt expirat, îi atragem atenţia la casă, iar el merge să ia unul proaspăt", asigură Kristina.

De la începutul lunii august, când a intrat în vigoare embargoul alimentar decis de Moscova asupra produselor din ţările care au aprobat sancţiuni împotriva Rusiei pentru rolul în conflictul ucrainean, coşul de cumpărături al cetăţenilor ruşi s-a schimbat, spune, la rândul său, Veronika, o clientă în vârstă de 40 de ani.

Brânzeturile franţuzeşti pe care obişnuia să le cumpere au dispărut din magazine şi au fost înlocuite de mărcile ruse. "M-am obişnuit acum şi mă mulţumesc cu produsele locale, întrucât îmi ajut ţara", adaugă ea.

- Reorientarea pieţei

Pavel Şinski, directorul Camerei de Comerţ şi industrie franco-rusă, spune că "sancţiunile reflectă în primul rând o stare de spirit: Rusia vrea să arate că se poate descurca singură, că nu are nevoie de Europa". Embargoul alimentar impus de Moscova a avut însă "impact maxim asupra companiilor străine care nu şi-au localizat producţia în Rusia", a notat Şinski.

În consecinţă, mai multe dintre aceste companii au fost nevoite să părăsească piaţa rusă odată cu intrarea în vigoare a embargoului, asemenea grupului francez Bongrain, ale cărui brânzeturi au fost interzise, sau grupului Rougie, care livra marilor restaurante ruse fois gras, aflat însă acum pe lista produselor interzise.

În schimb, alte companii, cum ar fi La Maree, primul importator rus de peşte şi fructe de mare pentru piaţa din Rusia, au reuşit să limiteze pagubele prin înlocuirea producătorilor europeni şi americani cu firme sud-americane şi asiatice. "Ţinând cont de faptul că avem contracte în 25 de ţări, am reuşit să ne reorientăm rapid pentru a acoperi golul apărut în urma embargoului", explică Azamat Iossupov, director executiv al companiei La Maree.

Astfel, stridiile franţuzeşti, unde importurile ajungeau la 10 tone pe săptămână înaintea embargoului, au fost înlocuite de stridiile din Vladivostok şi Sahalin, din Extremul Orient rus. Iar faimosul crab din Kamceatka, cumpărat înainte din Norvegia, a revenit în atenţia producătorilor locali.

"Se observă însă o creştere a preţurilor, întrucât reorientarea spre o nouă piaţă necesită altă logistică şi costuri de transport mai ridicate", explică Azamat Iossupov, adugând că devalorizarea rublei în faţa dolarului a contribuit, de asemenea, la creşterea preţurilor.

- Un mediu concurenţial sănătos

O altă problemă este însă capacitatea de aprovizionare a noilor producători, care nu se ridică întotdeauna la înălţimea aşteptărilor companiilor. Mai mult, această schimbare a strategiei poate fi însoţită de o scădere a calităţii produselor, ceea ce provoacă temeri în rândul a numeroşi producători.

"În urma ebargoului, suntem nevoiţi să optăm pentru produse mai slabe calitativ. Iar compania noastră promovează cultura franceză, astfel încât această diminuare a calităţii nu corespunde imaginii pe care dorim să o propunem despre Franţa", spune Hervé Michel, a cărui companie, Mlle Kashtan, este specializată în vânzarea de castane în Rusia.

Azamat Iossupov spune însă că, deşi consecinţele embargoului sunt negative pe termen scurt, ele s-ar putea dovedi pozitive peste un an, când măsurile urmează să fie anulate. "La încheierea embargoului, toţi foştii producători vor reveni pe piaţă, în timp ce producţia rusă va înregistra o creştere din punct de vedere al calităţii. Iar aceasta va duce la apariţia unui mediu concurenţial sănătos şi va oferi o mai mare posibilitate de alegere consumatorului", a apreciat el.

Miliardarii lumii păstrează munţi de bani în numerar, dovadă a faptului că ultra-bogaţii se tem de să investească prea mult pe piaţa financiară, în urma crizei financiare din 2008-2009, relatează CNBC, citat de zf.ro.

Potrivit unui nou studiu în rândul miliardarilor, realizat de Wealth-X şi UBS, miliardarii păstrează fiecare, în medie, 600 de milioane de dolari în numerar, suma mai mare de exemplu decât PIB-ul Republicii Dominicane. Suma este cu 60 de milioane de dolari mai mare faţă de anul trecut şi este echivalentă cu 19% din averea lor netă.

"Nivelul mai ridicat al lichidităţilor semnalează că mulţi miliardari ţin banii în afara pieţei financiare, în aşteptarea momentului optim în care să îşi facă investiţiile", se arată în studiu.

Astfel, deţinerile în numerar ale miliardarilor sunt cu mult mai mari decât investiţiile lor pe piaţa imobiliară. Activele imobiliare ale miliardarilor se ridică în medie la 160 de milioane de dolari pentru fiecare, respectiv circa o cincime din fondurile în numerar ale acestora.

Simon Smiles, director de investiţii la UBS Wealth Management, a declarat că familiile miliardare se concentrează în mare parte pe aceeaşi întrebare şi anume ce să facă cu banii.

"Aparenta siguranţă a numerarului, la care se adaugă experienţa dureroasă a crizei financiare din 2008-2009 şi problemele ulterioare din zona euro, întăresc tendinţa de favorizare a unei strategii prudente de alocare a banilor", afirmă Smiles în raport.

El avertizează însă că inflaţia riscă să erodeze valoarea deţinerilor în numerar, el recomandând clienţilor să îşi asume anumite riscuri cu instrumente precum derivate pe piaţa valutară sau CDS-uri.

Cu toate acestea, miliardarii se mulţumesc de multe ori să suporte pierderi mici decât să rişte pierderi mai mari din plasamente.

Păstrarea unor fonduri mari în numerar nu sunt specifice doar miliardarilor, ci şi milionarilor şi multimilionarilor, care deţin astfel de sume mari, echivalente cu 20%-30% din averea totală netă.

Bogaţii sunt încă traumatizaţi de criza financiară din 2008 şi 2009, când multe familii cu bani au rămas fără lichidităţi. Mai mult, multe familii bogate au ratat creşterile mari înregistrate pe piaţa financiară în 2012 şi 2013, iar acum simt că au pierdut cea mai bună ocazie de a investi.

Comitetul sectorial pentru industrie al Camerei de Comerț și Industrie s-a întrunit astăzi într-o ședință de constituire, punând în discuție problemele cu care se confruntă întreprinderile din sector în contextul liberalizării comerțului extern.

Membrii Comitetului au discutat proiectul unui plan de acțiuni până la finele anului curent, care oferă companiilor training-uri și misiuni economice gratuite, consultanță în domeniul managementului și încurajează sectorul privat să participe la dezbaterea politicilor publice cu impact asupra mediului de afaceri.

Președintele CCI, Valeriu Lazăr, a declarat că mizează pe activismul companiilor în cadrul Comitetelor sectoriale în vederea promovării intereselor mediului de afaceri în dialogul cu autoritățile, dar mai ales în vederea ridicării competitivității producătorilor locali. „Dacă în cazul agricultorilor, după închiderea piețelor tradiționale trebuie să învețe de la zero piețe noi, atunci celelalte sectoare – industria și serviciile – sunt deja prezente pe piețele europene, dar au nevoie de un spor de competitivitate pentru a face față concurenței atât pe piața internă, cât și pe piețele deschise de Acordurile de comerț liber cu UE și Turcia”, a spus Valeriu Lazăr.

Potrivit lui Valeriu Lazăr, CCI nu-și propune să substituie asociațiile de business existente, ci să consolideze vocea mediului de afaceri în dialog cu Guvernul, pentru a crea un cadru de comunicare și informare reciprocă între operatorii economici și Guvern. 

Prezent la ședință, Viceministrul Economiei, Tudor Copaci, a salutat lansarea Comitetului, pledând pentru dialog transparent între autorități și mediul de afaceri.

La rândul său, directorul executiv al Asociației Businessului European (EBA), Mariana Rufa,  s-a pronunțat pentru o cooperare strânsă între CCI și asociațiile de business pe de o parte, și autorități pe de altă parte, dar și între întreprinderile locale și cele din afară pentru a împărtăși experiența țărilor europene și a evita repetarea unor greșeli de reglementare.

Președintele Clubului oamenilor de afaceri Timpul, Igor Crapivca, a opinat că prioritatea activității comitetelor CCI trebuie să fie îmbunătățirea calității dialogului public-privat, în special pe domenii ca administrarea fiscală și vamală, modificarea Codului muncii în vederea liberalizării acestuia, accesului la finanțare, proiectelor de susținere a businessului, etc.

La ședința Comitetului au participat cca 40 de companii, majoritatea membre ale Camerei de Comerț și Industrie, care l-au ales  în funcția de președinte al Comitetului sectorial pentru industrie pe Valeriu Bodiu, director al SA Introscop. Amintim că la începutul lunii septembrie, CCI a lansat Comitetul sectorial pentru agricultură, în curând urmând a fi instituit cel de-al treilea Comitet sectorial – pentru servicii.

Comitetele sectoriale au fost înființate în cadrul proiectului „DCFTA - Informarea și consolidarea capacităților agenților economici", implementat de Camera de Comerț și Industrie și Asociația Businessului European. Proiectul este finanțat de Guvernul Suediei și implementat prin intermediul Corporației Financiare Internaționale.

  Comunicat de presă

Un Forum de afaceri moldo-belarus se va desfășura la Chișinău pe 24 septembrie curent, în cadrul vizitei Președintelui Republicii Belarus, Alexandr Lukashenko, în Republica Moldova.

La Forum vor participa viceprim-ministrul, ministrul Economiei din Moldova, Andrian Candu și viceprim-ministrul belarus, Mihail Rusîi. Din partea belarusă vor participa reprezentanți ai 36 de companii, printre care companii din domeniul băuturilor alcoolice, construcțiilor, lactate, mezeluri, electromecanice și construcții de vagoane, industria chimică, «Белорусская нефтяная компания»,«Белшина», «Белкоммунмаш»,«Минский тракторный завод»,«Керамин», etc.

Forumul va avea loc pe data de 24 septembrie, începând cu ora 12.00, la Palatul Republicii. În cadrul Forumului vor fi făcute prezentări privind potențialul economic al ambelor țări, condițiile de acces pe piața UE și a Uniunii Vamale pentru produsele companiilor mixte, fabricate în Moldova, experiența de creare a centrelor logistice, etc. Pe 25 septembrie, reprezentanții companiilor belaruse vor vizita un șir de întreprinderi din Moldova.

În cadrul Forumului, Camerele de Comerț și Industrie din Moldova și Belarus vor semna un Acord de colaborare.

În doar 2 luni de la lansarea campaniei ”Zidim împreună o fântână istorică” prin care ne-am propus să renovăm cu ajutorul publicului monumentul istoric ”Fântâna Cadânei” din Lipnic, avem plăcerea să anunțăm despre finisarea lucrărilor.

Au mai rămas câteva mici detalii, precum instalarea panoului informativ sau atârnarea căldării de cumpănă, pe care sperăm să le reușim în cel mai scurt timp.

La realizarea acestui proiect, au contribuit sute de persoane, prin donații, susținere, promovare și încurajare. Sâmbătă, 27 septembrie, începând cu ora 12:00 vă invităm pe toți la inaugurarea complexului istoric „Fântâna Cadânei”, locul care a stat mărturie a bătăliei purtate de Ștefan cel Mare în 1469/1470 împotriva tătarilor de pe Volga ai Hanului Mamac.

Reconstrucția fântânii a fost proiectată de arhitectul Teodor Naval și echipa sa de la OldArchitecture, iar lucrările au fost realizate de o firmă de construcție locală, cu implicarea celebrului meșter pietrar Ion Lozan din Cosăuți.

Lipnicul se pregătește de sărbătoare, iar primarul din localitate, Valentina Lupulciuc, ne-a anunțat despre pregătirile pe care le face comunitatea locală pentru a celebra evenimentul. Inaugurarea Fântânii Cadânei se încadrează în seria de evenimente dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului, celebrate în perioada 22 – 27 septembrie.

Vă așteptăm cu drag!

Pentru mai multe detalii:

Blog dedicat proiectului:

http://fantanacadanei.wordpress.com/

Pagina noastră de Facebook:

https://www.facebook.com/fintinacadinei?fref=photo

Wikipedia despre Fântana Cadânei:

https://ro.wikipedia.org/wiki/F%C3%A2nt%C3%A2na_Cad%C3%A2nei

Telefon de contact:

Irina Ghelbur – (373) 79.709.799

Cimișlia, 22 Septembrie 2014 — Agenția de Dezvoltare Regională Sud (ADR Sud), va organiza și desfășura Forumul regional „Antreprenoriatul - factor - cheie în dezvoltarea regională", la data 30 septembrie 2014, în incinta Complexului „Colinele aurii" din oraşul Cimişlia.
Forumul regional oferă oportunitatea de a consolida cooperarea sectorului public cu cel privat şi a promova instrumentele de stimulare a activităţii economice în Regiunea de Dezvoltare Sud. Evenimentul se încadrează în şirul de activități desfăşurate în perioada 29 septembrie - 5 octombrie, cu prilejul Săptămînii europene a IMM-urilor 2014 în R. Moldova. Forumul va asigura schimbul de experienţă şi diseminarea lecţiilor învăţate în ceea ce priveşte folosirea instrumentelor de stimulare a activităţii antreprenoriale. La eveniment, vor fi prezentate și discutate istorii de succes şi dificultăţile întîmpinate în aplicarea acestor instrumente.
La Forum sunt invitaţi circa 100 de participanți, reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerului Economiei, Consiliului Regional pentru Dezvoltare Sud, Autorităţilor Publice Locale, ONG-urilor şi sectorului privat din Regiunea de Dezvoltare Sud, administratori și rezidenți ai Parcurilor Industriale și Incubatoarelor de Afaceri din țară cît și din străinătate, mass-media locală și națională.
Discuțiile în cadrul forumului se vor axa pe următoarele trei teme majore:
*Rolul sectorului privat în dezvoltarea regiunilor;
*Incubatoare de afaceri - oportunităţi şi provocări;
*Parcuri Industriale - de la concept la rezultat.

Agenda evenimentului o găsiți pe www.adrsud.md

Strati, prima maşină din lume construită prin metoda de printare 3D a fost realizată în 44 de ore, folosind doar 40 de piese, un număr semnificativ mai mic de componente decât cel al unui vehicul convenţional, care are mai mult de 20.000 componente, scrie Zf.ro cu referire la Daily Mail.

Maşina are un preţ de pornire de circa 18.000 de dolari şi poate ajunge până la 30.000 de dolari.

Reprezentanţii companiei Local Motors spun că procesul de tipărire şi asamblare a durat 44 de ore şi a avut loc pe parcursul celor şase zile de la salonul International Technology Manufacturing 2014 din Chicago.

Strati va avea o viteza maxima de 65 km/oră şi o baterie cu o autonomie între 120-150 de kilometri.

Şasiul şi caroseria sunt imprimate cu o imprimantă 3D gigant, dar scutul anvelopelor, scaunele, jantele, bateriile, cablurile, suspensia, motorul electric şi ferestrele au fost realizate folosind metode convenţionale.

CEO-ul Local Motors, John Rogers, a declarat pentru Wall Street Journal: "Suntem prima companie care face o maşină imprimată 3D folosind fibra de carbon termoplastic armată. "

Pentru prima oară, în Moldova a fost produsă o pastă de dinți. Această știre din start pare a fi una atrăgătoare. Dar și pasta în sine este foarte neobișnuită, la nivelul proprietăților sale, datorită invențiilor cercetătorilor autohtoni și a celor străini.

Sâmbăta trecută, în cadrul prezentării de modă de toamnă „Fall in Love Fashion Walk 2014”, au fost prezentate pentru prima dată cămășile pentru bărbați ale brandului „CodAlb”, al companiei camasa.md.