Puterile de producție ale companiilor moldovenești care realizează brichete și peleți pentru încălzire au ajuns la egal cu volumul total de căbune importate în țară în anul 2013 (aproximativ 150 mii de tone). Furnizorii străini de resurse minerale de combustibil au primit mai mult de 400 de milioane de lei.

Astfel, la regularea pieței de energie de biomasă, Moldova va putea în scurt timp să renunțe la importul de cărbune, iar banii vor rămâne în țară și vor servi la dezvoltarea economiei naționale.

MyBusiness.md a fost anunțat de acest fapt de către reprezentantul proiectului “Energie și biomasă în Moldova” Nicolae Zaharia.

“Este unul din multe rezultate ale activității noastre din anii 2011-2014. A doua etapă a proiectului (acordul de prelungire pentru anii 2015-2017 a fost semnat în iunie de premier-ministrul Moldovei Iurie Leancă și președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso) presupune stabilirea accentului principal pe regularea pieței și informarea largă a antreprenorilor și a populației despre avantajele încălzirii rezultate de resurse regenerabile.

Uniunea Europeană a oferit pentru scopuri respective 10 milioane de euro (bugetul primului proiect a constituit 14,56 milioane de euro) și în prezent în țară activează simultan două proiecte: în al doilea se alcătuiesc planuri pentru viitor, în primul continuă să se realizeze evenimente planificate pentru anul curent, iar concluziile le prezentăm în decembrie la gala Moldova Eco-Energetică-2014.

Și dacă acum trei ani eram nevoiți să explicăm în detalii diferențe între brichete și peleți și ce reprezintă “cazan de piroliză de biomasă” ș.a., acum noi putem vizual să demonstrăm avantajele și posibilitățile oferite de resurse regenerabile de energie”, - a spun domnul Zaharia în timpul turului de presă, prima etapă a căruia a fost vizitarea întreprinderii din Ghidighici de elaborare a brichetelor pentru foc Mile-Com SRL.

“Am procurat cazan de piroliză acum patru ani, - povestește jurnaliștilor co-fondatorul Mile-Com Viorel Țenti. – E eficient și avantajos. Însă atunci în Moldova aveai posibilitatea să procuri brichete importate pentru 5 mii de lei pentru o tonă sau alte produse de un antreprenor din Rezina, care le făcea câte 200 de kg pe zi, iar după și-a închis firma.

Atunci am decis cu finii mei să deschidem mica noastră fabrică. Aveam bani numai pentru procurarea utilajului necesar din China care ar produce brichete de calitate, dar care, în același timp, consuma multă energie electrică și mereu se strica. Acum acesta stă într-un colț al atelierului și ruginește.

Când am aflat de proiectul “Energie și biomasă”, noi deja știam de care echipament avem nevoie, cine îl produce, când acesta va putea vi răscumpărat. Am scris cererea, am investit 20% în avans și am obținut în leasing utilaje din Polonia și Germania”.

“În cadrul proiectului 30 de antreprenori au reușit să obțină leasing cu comisionul de 0% și TVA de 0% pentru trei ani pentru utilaje în valoare de până la 50 mii de euro. Ei au creat aproximativ 100 de locuri noi de muncă”, - a comentat Nicolae Zaharia.

“Materia primă pentru brichete o constituie rumegușul, - continuă Viorel Țenti. – Noi îl procurăm în dependență de calitate și umiditate, la preț între 300 și 800 de lei, iar dintr-o tonă obținem 500-700 de kg de brichete, pe care le vindem la un preț de la 2 mii până la 2,4 mii de lei pentru o tonă.

Acum nu avem posibilitatea să recuperăm investițiile, dar odată cu sosirea sezonului rece situația se va schimba”.

În prezent, în Molodova sunt înregistrați 120 de producători de combustibil de biomasă, dintre care sunt activi doar 100, însă Viorel Țenti e sigur că piața încă e goală. De aceeași părere este și Nicolae Zaharia: “Conform calculelor noastre, Moldova va avea nevoie în viitor de aproximativ 800 de mii de tone de brichete și peleți (echivalentul fiind 500-600 mii de tone de cărbune)”.

Pentru aceasta în țară trebuie să fie instalate mai multe cazane moderne de încălzire.

În 144 de instituții sociale și în 500 de case private au fost instalate cazane de biomasă în scopul susținerii proiectului.

Am fost în vizită la o persoană care instalase un astfel de cazan într-o casă semi-construită cu o suprafață totală de 170 m.p., doctor în științe, consultantul diverselor proiecte agrare și antreprenor, proprietarul terenurilor agricole în Glodeni Anatolii Fala.

“Urmăream cu mare atenție activitatea proiectului “Energie și biomasă” din momentul lansării acestuia, - a povestit domnul Fala. - Și în momentul în care ei au anunțat programul de compensare pentru gospodăriile casnice, am completat declarația. Drept rezultat, pentru un cazan de 66 mii de lei (inclusive instalarea, plus 1500 de lei pentru diferite hârtii) am primit compensarea în valoare de 23 mii de lei. Mai mult decât atât, cu ajutorul proiectului am obținut creditul bancar pebtru procurarea cazanului.

Boilerul e instalat în subsol, telecomanda e în salon. În prezent programul e următorul: luni-vineri de la 8.00 până la 17.00 temperatura în casă e de 17 grade, iar seara și în zile de odihnă – 21,5. Încălzirea se realizează cu peleți, brichete și lemne de foc. Peleții sunt cele mai avantajoase resurse, am nevoie pentru un sezon din octombrie până în martie de 3,5 tone, a câte 2 mii de lei/tonă. Deja am calculat că încălzirea prin gaz ar fi fost de două ori mai scumpă. Iar noi folosim gazul natural doar pentru a găti mâncarea”.

“Rămâne problema cu materia primă, - a concluzionat Nicolae Zaharia. – Trebuie de regulat colectarea, ambalarea, transportarea paielor, rămășițelor din livezi și a vie, resturilor de la prelucrarea lemnului și a industriei de mobile. Însă, dacă întreprinderea dispune de o bază de materie primă solidă, cum ar fi semințe de floarea soarelui ale TransOil, ea poate să ocupe o poziție fermă pe piața moldovenească de combustibil din resurse regenerabile”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

„Încă din copilăria mi-a plăcut lucrul cu lemnul și mecanica”, - spune maestrul ceasurilor, Sergiu Caraștefan. Din această cauză și mecanismele pentru ceasurile de perete, pe care a învățat să le construiască de curând, sunt lucrate din lemn. Ideea a fost una spontană: trebuia urgent să taie un angrenaj și nu avea la îndemână decât o bucată de placaj. Și s-a dovedit a fi faptul că un astfel de angrenaj funcționează chiar foarte bine. Astfel a și apărut ideea creării mecanismelor din lemn pentru ceasuri.

Dar, în comparație cu un angrenaj temporar, mecanismul complex al ceasului necesită o muncă mult mai asiduă. „La început nu îmi reușea nimic, - zice Sergiu Caraștefan. – Lemnul este viu. Chiar și un angrenaj rotund, perfect tăiat, ba se usucă, ba iar acumulează umezeala și, astfel, forma lui se schimbă în permanență. Am consultat și specialiști în domeniu și aproximativ 80% dintre ei mi-ai spus că ar merita să abandonez ideea, căci lemnul este un material cât se poate de imprevizibil”.

Din fericire, există Internetul. Navigând pe diverse pagini, meșterul a găsit o modalitate de stabilizare a lemnului – este vorba despre o tehnologie specială de vacuum și suplimente polimerice. În condiții de vid, lemnul absoarbe polimerul, care umple porii. Și, ca rezultat, apare un nou material compozit, care are parametri stabili: pe o jumătate – lemn, pe cealaltă jumătate – material plastic. „Din el, - spune Sergiu Caraștefan, - eu realizez toate elementele mecanismelor ceasurilor”.

Atunci când, în urmă cu o lună, Sergiu Caraștefan i-a arătat publicului primul său ceas din lemn, lui i-au fost adresate diverse propuneri de patentare a invențiilor sale. „Dar pentru ce? – întreabă meșterul. – Mecanismul în sine nu prezintă o noutate, nu are secrete, fiind inventat de foarte mult timp. Și designul este cât de poate de tradițional, l-am creat chiar eu, ghidându-mă după principiile minimalismului – cu cât e mai simplu, cu atât este mai atrăgător”. Însă elementul principal e materialul din care este confecționat mecanismul, căci acesta se vede cu ochiul liber și nu e ascuns în carcasă, - aceasta reprezintă principala distincție a ceasurilor lui Sergiu Caraștefan.

S-au adresat la maestru și designeri. Veșnica lor problemă constă în faptul de a găsi vreun element neobișnuit pentru decor. Iar un ceas din lemn cu un mecanism din lemn reprezintă un astfel de detaliu. Au existat și întrebări legate de posibilitatea de a modifica ornamentul ceasului. „Aduceți-mi desenul, iar eu voi vedea dacă se poate face ceva, - răspunde meșterul. – Căci el, practic, trebuie să fie rugat ca să funcționeze. Atunci când făceam primele ceasuri, deseori se întâmpla ca să confecționez angrenajele, să le șlefuiesc, montez, pornesc și ceasul lucrează o zi, o săptămână și gata – s-a oprit. Începeau căutările cauzei... De câte ori am vrut să abandonez toată mecanica aceasta din lemn și să mă ocup de ceva mai simplu, mai liniștit. Dar, apoi, iarăși mă apucam de treabă. Acum am șase astfel de dispozitive care măsoară timpul, având mecanismul din lemn: patru electronice și două mecanice”.

Mecanismul ceasurilor mecanice seamănă cu vechile ceasuri cu contragreutăți ale bunicilor – din ele atârnă un lanț cu o greutate. Lanțul este trecut peste angrenaj și, o dată la 24 de ore, acesta trebuie să fie resetat cu o cheiță.

Reporterului de la MyBusiness.md i-au plăcut anume ceasurile mecanice. De la ele mirosea a antichitatea patriarhală, atunci când ceasul era singurul obiect mecanic din casă. Însă Sergiu Caraștefan nu vede un viitor mare în astfel de ceasuri. În primul rând, deoarece, în epoca noastră, nu se mai obișnuiește să răsucești zilnic ceasul, iar, în al doilea rând, un argument forte ar fi faptul că răsucirea permanentă lasă o amprentă pe mecanismul ceasului și durata vieții unui astfel de dispozitiv este cu mult mai scurtă, decât a analogului său electronic.

Cu ceasurile electronice este mult mai simplu: mecanismul cu pendul al ceasurilor care lucrează pe baterii nu exercită o presiune prea mare pe suport și, deci, nu îl suprasolicită – acumulatorul rezistă până la două luni. Mufa pentru încărcare se află tot aici, în pendul, astfel acumulatorul poate fi reîncărcat pe loc.

Fie ele mecanice sau electronice, ceasurile cu mecanismul din lemn sunt interesante publicului. „L-am rugat pe un cunoscut să expună un ceas de al meu în salonul lui de mobilă – am vrut să aflu cum vor reacționa vizitatorii, dacă va fi cerere pentru el. Iar după ce a trecut o lună și am venit să îl iau, cunoscutul meu m-a rugat: „Pendulul oscilează, angrenajul se mișcă, iar ceasul în sine atrage atenția și mi s-au mărit vânzările. Poate îl mai lași pe o lună?”

Dar producția unor astfel de ceasuri este, până când, o afacere lipsită de profit. Fiecare ceas în parte necesită 2-2,5 luni de muncă: confecționarea elementelor, șlefuirea lor, reglarea și asamblarea mecanismului. Iar prețul afișat de maestru este de 500 de euro. Împărțind această sumă la durata de 2,5 luni, minus costurile de producție, se obțin 3 mii de lei lunar, care îi revin meșterului. Vă dați seama că, atunci când ai o familie cu doi copii, această sumă este una infimă.

Având o anumită pregătire și utilaje mai moderne, Sergiu Caraștefan ar putea produce câte 2-3 ceasuri lunar.

„La expoziție, ceasurile i-au interesat pe câțiva italieni, - continuă maestrul. – La început, ei s-au consultat într-o parte și au calculat ceva cu calculatorul. Iar apoi au propus să ia de la mine toate cele 6 ceasuri: „În Europa, - au spus ei -, astfel de ceasuri se vând cu prețul de 2 mii de euro și mai mult”. E treaba lor cu cât le vând. Prețul meu este de 500 euro”.

Ceasurile de perete cu mecanismul din lemn nu reprezintă singura invenție a lui Sergiu Caraștefan. O firmă care vinde șeminee ar vrea să procure ceasuri pentru șemineu – mai mici decât cele de perete. Maestrul a și proiectat 5 variante ale acestui tip de ceasuri. Există cerere pentru un ceas format doar din mecanism și ace, totul fiind agățat de niște sârme subțiri din oțel. Designerii care se ocupă de decorul restaurantelor au propus realizarea unui ceas cu dimensiunile de 2×3 metri.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Afacerile mici și mijlocii acum au posibilitatea să-și exprime calitățile inovatoare și să obțină pentru realizarea unei idei originale de afaceri finanțarea sub formă de subvenții (până la 100% din costul proiectului) în cadrul programului “Orizont 2020”.

Președintele rețelei de transfer tehnologic din Moldova și reprezentantul întreprinderilor mici și mijlocii în cadrul Programului Cadru Orizont 2020 (Framework Program Horizon 2020) Vitalie Moraru afirmă că programul dat are o preistorie lungă.

Uniunea Europeană dezvoltă programe Cadru de dezvoltare a tehnologiilor și cercetărilor din anul 1984 pentru a suporta și promova cercetările științifice în Spațiul European de Cercetare. Până în prezent au fost lansate opt. Bugetul primului (FP1) a fost de 3,75 miliarde de euro, iar ultimul (FP8, sau “Orizont 2020”) – aproximativ 80 de miliarde de euro.

Moldova se alăturase la al 7-lea program Cadru în octombrie anul 2011, fiind primul stat din CSI și din state din Parteneriatul Estic și al doilea din cadrul Politicii europene de vecinătate. Alăturarea Moldovei la FP7 i-a permis să devină membrul Spațiului European de Cercetare. Datorită acestui fapt, noi am obținut drepturi egale cu alte state-membre și avem posibilitatea să câștigăm subvenții pentru finanțarea cercetărilor ce se desfășoară în Republică.

Ce este Orizont 2020?

“Orizont 2020” reprezintă un element de bază al Strategiei “Europa 2020”, Uniunii inovării și Spațiului European de Cercetare. El e destinat să contribuie la depășirea crizei economice datorită dezvoltării noilor întreprinderi și creării noilor locuri de muncă. La fel, el are drept scop căutarea soluțiilor pentru cele mai acute probleme sociale, cum ar fi asigurarea cu alimente și securitatea energetică, apariția apelurilor cauzate de schimbări climatice. Și, desigur, e important de a stabiliza pozițiile UE în domeniul cercetărilor, inovărilor și a tehnologiilor.

Deci, programul “Orizont 2020” se bazează pe trei priorități – avansări științifice, dominarea în sectorul industrial și apeluri sociale. Întreprinderile mici și mijlocii au posibilitatea să participle în cadrul ultimelor două subiecte.

Finanțarea

Programul respectiv dispune de cel mai bun instrument de finanțare a proiectelor de inovare pentru întreprinderile mici și mijlocii – “Instrumentul Orizontului 2020 pentru întreprinderile mici și mijlocii”. Scopul lui e să acopere neajunsurile în finanțarea IMM-urilor când acestea abea își încep activitatea și să le stimuleze tendințe spre inovații, creșterea competitivității pe plan internațional, tendința spre dezvoltare, inclusiv colaborarea cu afacerile din alte state. Programul diferă prin faptul că el suportă nu doar inovații tehnologice, dar și inovații din sectorul serviciilor sociale.

Spre deosebire de programele anterioare, aici e simplificat accesul la obținerea finanțării, astfel încât e nevoie de mai puține documente și proiectele se analizează în puțin timp. Dacă înainte așteptam răspunsul din Bruxelles un an, acum e nevoie de trei-șase luni pentru a primi un rezultat.

Cum poți să aplici?

Doar online. Astfel, întreprinderea trebuie să se înregistreze pe site-ul http://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/home.html și să primească un cod numeric personal. După, ea poate să depună aplicația (doar în limba engleză). La fel, se recomandă colaborarea cu organizații de cercetare.

Lucrul asupra proiectului presupune existență a trei pași. Primul – elaborarea conceptului sau a studiilor de fezabilitate. Al doilea – inovațiile. Al treilea – comercializarea, după care ideea apare pe piață. Programul oferă suport financiar la fiecare pas. Pentru primul – aproximativ 50 de mii de euro pentru a dezvolta conceptul, a găsi parteneri și a realiza studii de fezabilitate. Pentru al doilea pas se oferă 1,5-2 milioane de euro. Întreprinderea nu este obligată să parcurgă toți pașii. Dacă există un concept și dorința de a aplica pentru finanțarea pasului doi, atunci se permite trecerea peste prima etapă, deși e de dorit de a respecta consecutivitatea propusă.

În cadrul programului sunt anunțuri de aplicare (subiecte) cu termeni de participare. Întreprinderile analizează care din aceste subiecte ar putea găzdui ideea lor și aplică acolo. Unele anunțuri pun condiții de colaborare a minim trei parteneri. Și, desigur, e de dorit ca întreprinderile să colaboreze cu organizațiile de cercetare, astfel încât “Orizont 2020” este un program de cercetare. Scopul lui este să asigure cât mai multe legături între business și știință.

- Apropo, în Moldova organizația-gazdă națională de contact este Centrul pentru proiecte internaționale din cadrul Academiei de științe și persoana de contact – Lidia Romaciuc, - spune Vitalie Moraru. – Iar eu și colega mea Diana Grozavu din Centru pentru proiecte internaționale suntem persoane de contact din cadrul programului respectiv pentru întreprinderi mici și mijlocii. Dar există și puncte naționale de sprijin și pentru alte domenii, care sunt obligate să-i ajute pe toți care vor să participe la programul respectiv, - atât instituțiilor de cercetare, cât și afacerilor. La fel avem și oficiul pentru științe și tehnologii al Moldovei în Bruxelles, iar directorul acestuia Serghei Porcescu contribuie la promovarea afacerilor inovatoare și a tehnologiilor din Moldova peste hotare.

Desigur, antreprenorii se gândesc la faptul dacă o să treacă preselecția sau nu pentru a obține finanțarea. Șanse mari au cei, ale căror subiecte de activitate (serviciile) se încadrează în descrierea temei propuse și/sau prezintă interese comune (economice, sociale) ale UE cu Moldova. Au șansa cei, care au parteneri activi, cu experiență și de încredere din UE, rezultate științifice recunoscute pe plan internațional la subiect, experiența de colaborare cu parteneri străini, care știu metode moderne de comunicare și, în mod obligatoriu, limba engleză. Și, desigur, cei care nu disperă în caz de eșec. Dacă ai aplicat pentru concurs, însă nu ai trecut preselecția, ți se va trimite lista cu neajunsurile proiectului. După, vei avea posibilitatea să rezolvi problemele indicate și să aplici din nou. Pentru moment am primit doar trei aplicații de la întreprinderile mici și mijlocii pentru “Instrumentul” nostru, pe când în alte puncte de aplicare ale “Orizontului 2020” au intrat în concurs 50 de IMM-uri.

Link-uri utile:

http://asm.md/

http://cpi.asm.md/

http://www.h2020.md/

http://ec.europa.eu/research/horizon2020/

http://fp7.asm.md/

http://ec.europa.eu/research/fp7/

http://cordis.europa.eu/

Articol pregătit de MyBusiness.md

Despre aceasta a informat Vitalis Ritter, manager de proiect KfW pentru țările Europei de Est, Caucazului și Asiei Centrale, participînd la ediția a V-a a Forumului moldo-german al întreprinderilor mici și mijlocii.

Forumul a fost, lansat în 2010 și se desfășoară anual în cadrul programului Transform al Ministerului Federal de Finanțe al Germaniei cu participarea Băncii de dezvoltare KfW și IDIS Viitorul.

   Guvernul Germaniei va sprijini dezvoltarea Moldovei în domeniile prioritare, precum ar fi consolidarea sectorului financiar și descentralizare și va majora fondurile alocate în scopul acesta. KfW își propune și în continuare să contribuie la diversificarea instrumentelor de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova, la extinderea rețelei de filiale ProCredit Bank în localitățile țării, pentru a facilita accesul la creditare a antreprenorilor rurali. De asemenea vor finanța proiectele de reabilitare a infrastructurii rurale prin Fondul de investiții Sociale din Moldova. Au fost deja alocate 12 mil. euro, surse nerambursabile (grant), care au fost sau vor fi utilizate. În anul acesta am semnat un Memorandum cu Ministerul Mediului pentru a contribui la îmbunătățirea aprovizionării cu apă potabilă, prin construcția apeductului centralizat Chișinău — Strășeni – Călărași. Beneficiari vor fi 90 mii locuitori din Strășeni și 80 mii din Călărași. Urmează în scurt timp să fie anunțată licitație pentru selectarea companiei ce va elabora studiul de fezabilitate, — a specificat Ritter.

KfW este unul din liderii sectorului bancar german și una din cele mai mari bănci din Europa, orientată atît spre susținerea economiei naționale, cît și spre dezvoltarea statelor în tranziție. KfW are 70 de reprezentanțe și oficii în întreaga lume. În Moldova este prezentă din 1999, în special pe segmentul infrastructurii sociale și promovării întreprinderilor mici și mijlocii prin intermediul sectorului financiar din Moldova.

Sursă: Monitorul Fiscal

Prim-ministrul Iurie Leancă a efectuat o vizită la o întreprindere care produce huse pentru autoturisme. Este vorba despre întreprinderea cu capital elveţian „Tommy Tex" din oraşul Soroca. Grupul de companii ale aceluiaşi investitor deţine fabrici şi în România, Serbia, Tunisia, Mexico şi SUA.

Investitorul a primit propunerea de a intra pe piaţa muncii din Republica Moldova în primăvara anului curent. În scurt timp, la Soroca au fost angajaţi la confecţionarea huselor pentru automobile europene mai bine de o sută de persoane care ridică lunar un salariu mediu de circa patru mii de lei. Investitorul intenţionează să-şi mărească cifra de afaceri şi să angajeze, în mai puţin de doi ani, 1300 de oameni.

Administratorul întreprinderii, italianul Gregorio Isgro, a menţionat, în cadrul discuţiei cu Prim-ministrul Iurie Leancă, că în prezent se investeşte în reconstrucţia spaţiului, cu o suprafață de peste 11 mii de metri pătraţi, unde va fi confecţionat şi depozitată marfa. Gregorio Isgro s-a arătat mulţumit de calitatea muncii prestate de angajaţii moldoveni.

În context, Premierul Iurie Leancă a remarcat importanţa atragerii investitorilor în economia naţională şi crearea unui mediu propice pentru realizarea acestui obiectiv.

Sursă: gov.md

Presedintele Barack Obama a avut recent o experienta jenanta. Cardul sau de credit a fost refuzat cand a vrut sa plateasca o masa in oras.

Obama a mentionat intamplarea cu cardul dupa ce a semnat un ordin executiv care vizeaza protejarea oamenilor impotriva fraudelor cu cardurile de credit.

Presedintele a marturisit ca in septembrie i-a fost refuzat cardul la o cina impreuna cu sotia sa, Michelle, in Manhattan, dupa o sedinta a Adunarii Generale ONU.

"Cred ca s-a intamplat asa ceva, deoarece nu-l folosesc des. Au tras concluzia ca e vorba de o frauda. Din fericire, Michelle a avut cardul la ea", a povestit Obama.

In luna iulie, informatiile aparute in presa aratau ca Obama a folosit un card JP Morgan cand a comandat la un restaurant din Texas.

Potrivit stirilor, inainte de a utiliza cardul, Obama a intrebat un consilier daca este valabil. Presedintele a fost asigurat ca este totul in regula cu cardul si l-a folosit fara nici un incident.

Business Insider a solicitat bancii JPMorgan un raspuns in legatura cu incidentul cardului presedintelui SUA, insa un purtator de cuvant al companiei a refuzat sa discute problema si a declarat ca firma "nu comenteaza despre conturile clientilor".

La inceputul acestei luni, compania a suferit un puternic atac al hackerilor in care informatii cu caracter personal de la zeci de milioane de clienti ar putea fi "compromise". Compania a refuzat sa comenteze daca Obama a fost printre utilizatorii posibil afectati.

http://www.ziare.com/

Foto: Casa Alba

Agenția Turismului a identificat o listă de tîrguri și expoziții internaționale, pentru participarea Republicii Moldova în anul 2015, cu stand de promovare a turismului.

În acest context, în vederea selectării expozițiilor, în cadrul cărora Agenția Turismului va achita spațiul expozițional, solicităm opinia agenților turistici cointeresați în participare. Preferințele urmînd a fi expediate prin e-mail la adresa electronică  sau , pîna la 15 noiembrie 2014.

Acordul de contribuție cu privire la participarea Moldovei la Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P) a fost semnat, joi, între Guvernul RM și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

Conform regulilor de asociere la E5P, țările ce vor să beneficieze de granturile acordate de E5P, trebuie să vină cu o contribuție proprie. Cea a Moldovei va fi de 1 mil. euro.

Contribuția urmează să fie achitată în 5 tranșe, prima tranșă fiind de 100 mii euro, aceasta va fi plătită în 2015, iar celelalte tranșe cîte 225 mii euro anual.

   Molodva va putea beneficia de granturi de la E5P în valoare de circa 20 mil. euro. Iar proiecte de eficiență energetică și de îmbunătățitre a mediului în Moldova au fost elaborate și vor mai fi. Două sunt prioritare, cel ce ține de restructurarea și modernizarea sistemului de aprovizionare centralizată cu energie termică a municipiului Chișinău și un alt proiect, tot de modernizare a CET-Nord de la Bălți. De asrmenea, din acest Fond se va putea obține finanțare pentru proiecte de iluminare stradală, de reducere a consumului de resurse energetice în transportul public și, totodată, de îmbunătățire a mediului. Avem reserve mari și în ce privește eficientizarea consumului de energie în clădiri, – a specificat vicepremierul și ministrul economiei Andrian Candu, semnatarul documenetului din partea RM.

Directorul E5P Anders Lund a menționat că proiectele implementate, în Ucraina, de exemplu, cu finanțare de la Fond s-au soldat cu rezulate bune, au adus economisiri substanțiale de energie, în special proiectele municipale.

   Nu știu, dacă rezultatele proiectelor, pe care le vom susține în Moldova, vor fi la fel de bune. Dar pentru Moldova, ca și pentru alte țări, care importă resursele energetice, aceste proiecte de sporire a eficienței energetice au mare importanță, căci ele, în final, reduc din dependența țării de importuri. Ele contribuie la diminuarea cheltuielilor, inclusiv ale cetățenilor, pentru energie,- a relevat Lund.

În context, Alexandru Cosovan de la Oficiul BERD în Moldova a informat, că ieri Consiliul directorilor BERD a aprobat un împrumut pentru RM în valoare de 7 mil. euro pentru realizarea proiectului de modernizare a CET- Nord de la Bălți.

   Costul total al proiectului este de 10 mil. euro, dintre care 3 mil. euro vor fi oferite sub formă de grant de E5P. Felicităm Moldova cu semnarea Acordului de contribuție, fiind o nouă posibilitate de finanțare a proiectelor de eficiență energetică și de mediu. Și primul grant din acest Fond va fi oferit pentru modernizarea CET-Nord de la Bălți, — a spus Cosovan.

Sursă: Monitorul Fiscal

Guvernul kuweitian a decis joi să elimine o parte din subvenţiile care scot anual miliarde de dolari de la bugetul statului, prin triplarea preţului la motorină şi kerosen, transmit AFP şi Reuters.

Conform anunţului ministrului Planificării, Hind al-Sabeeh, preţul unui litru de motorină şi kerosen a fost majorat de la 0,055 dinari (19 cenţi USA) până la 0,170 dinari (59 cenţi USA). Cu toate acestea, foarte puţini consumatori din Kuweit utilizează motorină sau kerosen preferând benzina, al cărei preţ a rămas neschimbat la 22 de cenţi. De asemenea, Hind al-Sabeeh, citat de agenţia Kuna, a mai spus că Guvernul intenţionează să reducă şi subvenţiile pentru kerosen acordate companiilor aeriene străine care efectuează cel puţin 5.000 de zboruri pe an în Kuweit.

În pofida veniturilor mari din petrol, bugetul Kuweitului ar putea înregistra un deficit la finele acestui deceniu dacă autorităţile nu iau măsuri pentru a reduce subvenţiile publice care se ridică la 5,1 miliarde dinari anual, sau 20% din buget, a avertizat Fondul Monetar Internaţional.

Agenţia Kuna nu a precizat care este suma pe care Guvernul speră să o economisească de pe urma eliminării subvenţiilor la motorină şi kerosen însă anterior ministrul kuweitian al Petrolului, Ali al-Omair, a apreciat că doar eliminarea subvenţiilor pentru motorină ar aduce statului aproximativ un miliard de dolari pe an.

Eliminarea subvenţiilor la motorină şi kerosen vine în condiţiile în care în ultimele trei luni preţul petrolului, care asigură 94% din veniturile la buget ale Kuweitului, a scăzut cu 20%.

http://www.money.ro/

Prim-ministrul Iurie Leancă a solicitat Inspectoratului Fiscal Principal de Stat abolirea, în termen de până la 1 noiembrie curent, a oricăror vizite fiscale la întreprinderile nou-create, în perioada de la înregistrare și până la prezentarea de către acestea a primului raport financiar.

Astfel, Serviciului Fiscal de Stat urmează să revizuiască toate actele sale normative interne care prevăd vizite fiscale și să excludă orice vizite la companiile nou-înregistrate în perioada de la înregistrare până la prezentarea primului raport financiar. Prin urmare, funcția informativă și consultativă a IFPS va fi exercitată doar la solicitarea din partea agenților economici, iar vizitele fiscale vor fi încadrate în baza principiului evaluării de risc a întreprinderii respective.

Inițiativa vine în continuarea acțiunilor întreprinse de Secretariatul Consiliului Economic, ce au ca scop îmbunătățirea climatului de afaceri în Republica Moldova și în special asigurarea funcționării reale a principiului ”ghișeului unic” de înregistrare a întreprinderilor.

În același context, în mai 2014 a fost emisă o Indicație a Prim-ministrului Iurie Leancă, prin care s-a solicitat de la IFPS, CNAM, CNAS și BNS anularea cerinței de înregistrare suplimentară la oficiile sale teritoriale a întreprinderilor nou-create. Cu toate că instituțiile sus-numite s-au conformat cu cerințele Indicației și au exclus din procedurile sale practica înregistrării repetate a agenților economici, unele structuri teritoriale ale IFPS au continuat să solicite companiilor nou-create prezentarea la oficiile IFPS pentru ”vizită fiscală de informare”. 

Scopul final al reformelor la etapa de înregistrare a afacerii este eliminarea totală a procedurilor birocratice inutile, reducerea la minimum a timpului necesar pentru înregistrarea afacerii și oferirea posibilității agentului economic să își înceapă activitatea de afaceri imediat, fără a pierde timp în vizite suplimentare la diferite organe de stat ca precondiție.

Secretariatul Consiliului Economic al Prim-ministrului