Odată cu liberalizarea regimului de vize cetățenii Republicii Moldova începând cu 28 aprilie 2014, pot călători în țările membre ale Uniunii Europene fără viză.
Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, vine cu anumite recomandări pentru cetățenii Republicii Moldova, care doresc să-și planifice un sejur în Uniunea Europeană și statele membre ale spațiului Schengen.

1. Ce documente sunt necesare pentru a beneficia de călătorii fără vize în spaţiul Schengen?
Trebuie să deţineţi paşaport biometric valabil cel puţin încă trei luni de la data întoarcerii preconizate în Republica Moldova.

2. E posibil de efectuat mai multe călătorii în spaţiului Schengen în perioada celor 90 de zile în decurs de 180 de zile?
Da. Deși trebuie să calculaţi cu atenție numărul de zile de şedere pentru a nu depăşi perioada totală de 90 (nouăzeci) de zile de şedere în decursul celor 180 de zile.

3. Regimul fără vize va fi valabil pentru orice tip de paşaport?
Toţi deţinătorii de paşapoarte biometrice vor putea circula în ţările Schengen fără vize. Conform Acordului între UE şi RM de modificare a Acordului între Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind facilitarea eliberării vizelor, cetăţenii Republicii Moldova titulari de paşapoarte diplomatice şi paşapoarte biometrice de serviciu sunt deja scutiţi de vize.

4. În care State Membre va fi introdusă libera circulație?
Cetăţenii RM vor călători fără vize în toate Statele Membre ale UE cu excepţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei. Statele Membre ale UE care vor elimina vizele pentru cetățenii Republicii Moldova:
• Statele Membre ale UE care fac parte din spaţiul Schengen: Portugalia, Spania, Franţa, Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Italia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Austria, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Republica Cehă, Letonia, Lituania, Estonia şi Malta;
• Statele Membre ale UE care încă nu au implementat acquis-ul Schengen (statele care nu fac parte din spațiul Schengen fără frontierele interne): Cipru, Croaţia, România şi Bulgaria.
Scutirea de vize se aplică de asemenea în cazul ţărilor asociate spaţiului Schengen: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

5. Garantează eliminarea vizelor dreptul de intrare în spaţiul Schengen?
Eliminarea vizelor nu garantează în mod automat dreptul necondiţionat de intrare şi şedere de scurtă durată în spațiul Schengen. Eliminarea regimul de vize nu anulează alte condiţiile de intrare şi şedere de scurtă durată. Statele Membre au dreptul de a refuza intrarea şi şederea de scurtă durată pe teritoriul acestora dacă una sau mai multe din condiţiile de intrare enumerate mai jos nu sunt îndeplinite.
Pentru călătorii ce nu depăşesc 90 de zile în decurs de 180 de zile, condiţiile de intrare pentru resortisanții ţărilor terţe sunt următoare:
(a) deţinerea documentului de călătorie valabil sau a documentelor ce permit trecerea frontierei;
(b) justificarea scopului şi condiţiilor de şedere preconizată, existenţa mijloacelor financiare suficiente, cît pentru durata şederii preconizate, atât pentru întoarcerea în ţara de origine;
(c) a nu fi pe lista persoanelor pentru care au fost emise semne de alertă în Sistemul de Informaţie Schengen (SIS) cu scopul de a interzice intrarea în Statele Membre;
(d) a nu fi considerat/ă drept amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă, sănătatea publică sau relaţiile internaționale ale Statelor Membre, în special când nu există semne de alertă în bazele de date naţionale ale Statelor Membre cu scopul de a interzice intrarea din aceleaşi motive.

6. Motivele refuzului de intrare
Când intrarea pe teritoriul unui Stat Membru este refuzată din motive de neîndeplinire a unei sau mai multor condiţii sus-menţionate, resortisantului țării terțe i se eliberează o decizie argumentată în formă scrisă pe un formular standard, care conţine motivele concrete ale refuzului. Formularul completat i se transmite resortisantului ţării terţe în cauză, care trebuie să confirme recepţionarea deciziei.
Resortisanții țărilor terțe, cărora le-a fost refuzată intrarea, sunt în drept de a contesta decizia. Contestarea dată trebuie să fie înaintată în conformitate cu prevederile legii naţionale a Statului Membru în cauză. În acest sens, resortisantului țării terțe i se comunică în formă scrisă datele de contact ale reprezentanţilor competenți de a acţiona din numele acestuia.
Depunerea contestaţiei nu suspendă decizia de a refuza intrarea.
Pentru multe detalii consultați Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen).

7. Ce documente trebuie să prezint colaboratorului serviciului grăniceri la punctul de trecere a frontierei?
Trebuie să prezentaţi paşaportul Dvs.; adițional pot fi cerute următoarele acte: biletele pentru călătoriile ce urmează a fi făcute şi biletele pentru retur; dovada mijloacelor financiare suficiente; rezervarea de cazare; scrisoarea de invitaţie în cazul vizitei private, conferinţelor; certificatul de admitere într-o instituție de învățământ în cazul studiilor, etc. În cazul călătoriilor cu scop turistic se prezintă voucherul turistic.

8. De ce sumă de bani este nevoie pentru a efectua călătorii turistice în spațiul Schengen?
Conform Articolului 5 (3) din Codul Frontierelor Schengen, "Evaluarea mijloacelor de subzistență se face în funcție de durata și de obiectul șederii și în raport cu nivelul mediu al prețurilor în materie de cazare și masă din statul membru sau din statele membre în cauză, pentru o cazare la preț moderat, înmulțite cu numărul de zile de ședere".
1. Se verifică dacă călătorul deține mijloace suficiente de subzistență pentru durata şi scopul şederii preconizate, pentru returul în ţara de origine sau tranzitul într-o ţară terţă şi că el/ea poate să le obţină în mod legal. Pentru a verifica existenţa mijloacelor de subzistență se iau în consideraţie sumele de referinţă stabilite de către fiecare Stat Membru.
2. Verificarea existenţei mijloacelor financiare poate fi efectuată pe baza banilor în numerar, cecurilor de călătorie şi cardurilor bancare care se află în posesia resortisantului ţării terţe.
3. Declaraţiile de sponsorizare, dacă sunt prevăzute de legislaţia naţională, şi scrisorile de garanţie/invitaţia din partea persoanei care invită conform legislaţiei naţionale, în cazul dacă resortisantul ţării terţe va fi găzduit de către persoana dată, de asemenea pot fi considerate drept dovada mijloacelor suficiente de subzistență.
4. Validitatea cardului bancar poate fi verificată luând legătura cu compania care l-a emis sau prin intermediul altor facilități disponibile la punctul de trecere a frontierei (ex., case de schimb valutar).
5. Invitaţia din partea persoanei/organizaţiei-gazdă poate fi verificată luând legătura direct cu această persoană/organizație sau prin intermediul verificării bunei-credinţe a persoanei/organizaţiei-gazdă cu ajutorul organelor naționale de control din Statul Membru de reşedinţă al persoanei/organizaţiei-gazdă.

9. Este necesară perfectarea asigurării medicale pentru a călători în spaţiul Schengen?
Asigurarea medicală de călătorie nu este obligatorie pentru resortisanții ţărilor terţe scutiţi de vize, dar este cu titlu de recomandare.

10. Este necesar de a deține un bilet de întoarcere la momentul plecării din Moldova?
În cazul călătoriei cu avion/tren/autocar se recomandă să aveţi bilet pentru retur. Însă, această condiție nu este obligatorie.

11. Am nevoie de viză pentru a munci în spaţiul Schengen mai puţin de 3 luni?
Da, majoritatea Statelor Membre Vă obligă să obţineţi viza de muncă sau permisul de muncă dacă intenţionaţi să îndepliniţi o activitate remunerată chiar şi pe o perioadă de mai puţin de trei luni.

12. Dacă planific să vizitez un prieten sau o rudă care rezidă în spațiul Schengen, va trebui să comunic careva informaţii despre această persoană colaboratorului serviciului grăniceri?
Vi se poate cere să comunicaţi informaţii detaliate despre această persoană. Se recomandă să aveţi cel puţin adresa şi numărul de contact.

13. Este necesară deținerea vizei pentru a vizita Statele Membre ale spaţiului Schengen cu scop de afaceri, precum participare la întâlniri de afaceri, cursuri de instruire sau expoziţii pe o perioadă scurtă?
Nu.

14. Este necesară deținerea vizei /permisului de studii dacă planific să călătoresc în spaţiul Schengen pentru a face studii de scurtă durată?
Sunteţi obligat/ă să perfectaţi permis de studii numai în cazul în care intenţionaţi să faceți studii pe o perioadă de mai mult de 90 de zile în decurs a 180 de zile. Pentru studii de lungă durată sunteţi obligat/ă să obţineţi permis de studii, iar regulile variază de la o ţară la altă. De aceea, se recomandă să contactaţi Ambasada/Consulatul ţării în care intenţionaţi să faceţi studii înainte de a începe studiile.

15. Vor fi informate toate autorităţile Statelor Membre ale spaţiului Schengen despre aceste modificări?
Da.

16. O dată ce eliminarea regimului de vize va intra în vigoare, vor exista careva restricţii în legătură cu călătorii dintr-o ţară a spațiului Schengen în altă?
Nu există control la frontierele interne între ţările ale spațiului Schengen. Există control la frontierele între ţările ale spațiului Schengen şi Cipru, Croaţia, Bulgaria şi România. Cetăţenii Republicii Moldova trebuie să dețină paşaportul asupra ei pe tot parcursul călătoriei, deoarece în legislaţiile naţionale poate fi prevăzut controlul ad-hoc la frontierele interne.

17. Ce se întâmplă în cazul în care mă aflu în spaţiul Schengen mai mult de 90 de zile (fără permis de şedere sau viză de lungă ședere) sau muncesc (fără permis de muncă)?
Aflarea cetăţenilor Republicii Moldova în spațiul Schengen pe o perioadă de mai mult de 90 de zile în decursul celor 180 de zile (fără permis de şedere sau viză de lungă şedere) se consideră ilegală, și poate fi sancționată cu aplicarea interdicţiei de intrare ulterioară în spațiul Schengen.
Efectuarea activităţii remunerate în spațiul Schengen fără permis de şedere este de asemenea ilegală (chiar și pe o perioadă de mai puţin de 90 de zile) şi poate de asemenea fi sancționată cu aplicarea interdicţiei de intrare ulterioară în spațiul Schengen.

Press-release

Chisinau, 5 Mai 2014 — În contextul marcării a 20 de ani de la instituirea arbitrajului în Republica Moldova, ca metodă alternativă de soluționare a litigiilor, Chișinăul va găzdui Conferința internațională ştiinţifico-practică "Arbitrajul în Republica Moldova – realizări şi perspective", a informat președintele Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie, Dumitru Postovan, în cadrul ședinței operative de luni, 5 mai 2014. Evenimentul va avea loc pe data de 16 mai curent, la Palatul Republicii.
Conferința este organizată de Camera de Comerț și Industrie și Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCI, cu suportul Ministerului Justiției al RM şi Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, cu scopul de a contribui la realizarea activităţilor prevăzute în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, pilonul V – "Rolul justiţiei în dezvoltarea economică".
Potrivit sursei citate, manifestarea prezintă interes atât pentru teoreticieni, cât și pentru practicienii în domeniu și va contribui la intensificarea relațiilor de colaborare profesională dintre juriști, schimbul de opinii între reprezentanţii sectorului economic şi cei ai sectorului juridic, sporind calitatea serviciilor de arbitraj.
La Conferință se preconizează să ia parte circa 130 de participanți: oameni de afaceri, juriști de la companii, arbitri, judecători, avocaţi, oameni de ştiinţă, autorități publice.
În cadrul manifestării vor prezenta rapoarte experți din Republica Moldova, România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Polonia, Marea Britanie şi alte ţări.
Subiectele care vor fi puse în discuţie vizează diferite aspecte ale dezvoltării arbitrajului, recunoaşterea hotărârilor arbitrale străine, rolul instanţelor de judecată în desfăşurarea arbitrajului, pregătirea specialiștilor în domeniu, arbitrajul şi insolvabilitatea, regulile Incoterms etc.
"Deoarece este un instrument de protecţie a drepturilor patrimoniale ale comercianţilor, pentru Camera de Comerţ şi Industrie arbitrajul se numără printre direcţiile prioritare de activitate, orientată spre susţinerea agenţilor economici în activitatea comercială pe care o desfăşoară. Astfel, contribuim nu doar la protejarea drepturilor întreprinzătorilor, ci și la dezvoltarea economică a Republicii Moldova, în ansamblu", a spus Dumitru Postovan.
Legea cu privire la judecata arbitrală (arbitraj) a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova pe 31 mai 1994. În același an, pe lângă Camera de Comerț și Industrie a fost înființată prima instituție de arbitraj din Moldova – Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional.
www.chamber.md

sau pagina CCI pe facebook

Pentru cumpărătorii moldoveni, carnea și ouăle de prepeliță reprezintă o arătare exotică, însă deja există o afacere în această direcție. Un reprezentat tânăr al acestei ramuri este SRL „Fermio" din Ialoveni.

Eugen Truhin afirmă că a vrut să organizeze o întreprindere "un pic mai originală pentru Moldova". Și a deschis o autocinema.

Străbunul lucru de mână, astăzi, are tendința de a fi numit utilizând termenul la modă „handmade". Unele meșterițe confecționează articole unice, lucrate manual, în timpul liber, acasă, iar altele reușesc să-și transforme pasiunea într-o adevărată afacere. S-a întâmplat la fel și în cazul Victoriei Peeva, care e patronul uneia dintre cele mai cunoscute astăzi companii din acest domeniu din Chișinău, „Vik gallery".

Premierul Victor Ponta a declarat, marți, că Executivul intenționează să inițieze o linie de garanții pentru cei care investesc și în Republica Moldova.

Companiile aeriene low-cost din Statele Unite renunţă una câte una la ultimul serviciu gratuit pe care îl mai ofereau pasagerilor: dreptul de a lua un bagaj de mână la bord fără niciun cost suplimentar.

În România, la Wizz Air şi Blue Air, bagajul de mână încă mai este gratuit. Restul opţiunilor costă. Iar unii pasageri se plâng de faptul că, zborurile low-cost este mai scump decât pare. Însă companiile care efectuează aceste curse spun că, de fapt, pasagerii lor sunt mai liberi decât cei ai companiilor de linie.

Frontier Airlines este cea mai recenta companie low-cost americană care taxează bagajele de mână ale pasagerilor. Singurul bagaj gratuit ramâne cel suficient de mic cât să încapă sub scaun. Dacă această taxă pe bagajele de mână va fi adoptată şi de operatorii low-cost din Europa rămâne de văzut.

Totuşi, companiile aeriene spun că aceste costuri suplimentare sunt de fapt mai multe opţiuni suplimentare. Cu alte cuvinte, pasagerii primesc dreptul de a refuza acele servicii de care nu au nevoie şi care, în cazul unui zbor de linie sunt incluse în preţul biletului fie că pasagerul vrea sau nu.

Însă, chiar dacă are toate opţiunile incluse în bilet, o cursă de linie poate fi mai ieftină decât una low-cost cu toate serviciile suplimentare cumpărate.

De exemplu, un zbor de linie între Bucureşti şi Madrid, dus întors rezervat astăzi pentru luna august costă 380 de euro. La o companie low-cost, doar biletul şi nimic mai mult costă cu 50 de euro mai puţin. Pasagerul zborului low cost are apoi la dispoziţie o întreagă serie de opţiuni mai ieftine sau mai scumpe.

Îşi poate face check-in în aeroport, pentru 20 de euro. Sau îl poate face gratuit pe internet. Îşi poate lua cu el un bagaj mare pentru cel puţin 40 de euro. Sau îşi poate lua un bagaj mic gratuit. Îşi poate selecta locul dorit cu 16 euro, iar cum avioanele companiilor low cost sunt destul de înghesute, pasagerul poate opta cu 20 de euro pentru mai mult spaţiu pentru picioare. Iar dacă i se face foame în timpul zborului poate da 6 euro pe un sandwich şi un suc, 12 euro dacă i se face foame şi la zborul de întoarcere.

Adunate, toate aceste servicii suplimentare costă aproape 110 euro ceea ce face ca zborul low-cost să fie cu 60 de euro mai scump decât unul de linie.

Însă operatorii low-cost merg pe ideea că majoritatea pasagerilor nu îşi doresc nici mâncare în timpul zborului, nici mai mult spaţiu pentru picioare şi nici locuri la fereastră. Pur şi simplu vor să ajungă la destinaţie cât mai ieftin posibil.

http://www.ziarulatac.ro/

Arion 1, o bicicletă cu un design inovativ, proiectată de 8 studenţi ai Universităţii de Inginerie din Liverpool, vrea să bată recordul pentru cea mai mare viteză atinsă de un vehicul din această categorie, scrie Business Insider.

Caroseria în formă de lacrimă are un design aerodinamic, astfel încât să îi permită bicicletei să atingă o viteză cât mai mare. În prezent, recordul pentru cea mai mare viteză atinsă este deţinut de modelul XeloX3, care a rulat cu 133,7 de km pe oră.

Arion 1 va fi testată în mai 2015, însă inginerii previzionează că va atinge aproape 145 de km pe oră.

Producătorii prototipului au declarat că pe toată durata mersului, biciclistul va sta întins pe spate pentru a diminua rezistenţa la vânt. În plus, bicicleta va fi dotată cu un sistem de filmare care să proiecteze imaginile pe un ecran din interiorul vehiculului, din moment ce ciclistul nu are vedere în exterior.

Pentru a putea atinge viteza record de 145 de km pe oră, un biciclist ar trebui să producă până la 700 waţi putere, au declarat studenţii Universităţii din Liverpool. Ei au mai spus că, în prezent, construiesc Arion 0, un model care imită Arion 1 şi care va fi folosit pentru a identifica eventuale nereguli.

http://www.zf.ro/

Australienii vor iesi la pensie la varsta de 70 de ani pana in 2035, a anuntat, vineri, ministrul australian de Finante Joe Hockey.

Masura va fi aplicata in cazul persoanelor care au acum varsta de 50 de ani sau mai putin, scrie The Australian.

Hockey a precizat ca reforma se va intinde pe o perioada de 21 de ani, ceea ce inseamna ca australianii care vor iesi la pensie la 70 de ani sunt cei nascuti dupa 1965.

Care sunt tarile in care angajatii au sanse sa primeasca o pensie decenta?

Guvernul australian va creste treptat varsta de pensionare, urmand exemplul Executivului laburist precedent, care a lucrat la un proiect de crestere a varstei de la 65 la 67 de ani pana in 2023.

Ministrul de Finante a declarat ca, pentru moment, pensionarii nu vor fi afectati de nicio schimbare, intrucat este vorba despre o reforma pe termen lung.

Initial, guvernul australian luase in calcul ca varsta de pensionare sa fie ridicata la 70 de ani pana in 2029, insa demnitarii au regandit proiectul si au decis ca programul sa se desfasoare mai lent.
http://www.ziare.com/

Directorul magazinului Serge Moldova, Alexandr Deordița, a fost de acord să dea un interviu pentru MyBusiness.md, în care a povestit despre cum a devenit lider și despre lucrurile necesare pentru deschiderea unui magazin de comercializare a lenjeriei de corp de la renumitul brand din Belarus, SERGE.